Putem porni de la cazul sud-coreenilor, carora le-afost oferit prin FMS (ForeignMilitary Sale) in septembrie 2012 un pachet la cheie de 36 elicoptere AH-1Z Viper, la un pret total de 2,6 mld.$, in timp ce oferta pentru un numar similar de AH-64D Apache Block III urca la 3,6mld.$.
Pachetul Viper continea:
– 36 elicoptereAH-1Z Viper,
– 84motoare T-700 GE 401C (72 instalatesi 12 rezerve),
– 288rachete AGM-114K3 Hellfire,
– 72 rachete AIM-9M-8 Sidewinder,
– lansatoare de rachete integrate,
– AN/AAQ-30 Target Sighting Systems (TSS) siAN/ALQ-136 Radar Frequency Jammers.
Pachetul Apache, mai detaliat continea:
– 36 elicoptereAH-64 D Apache Longbow Block III
– 84motoare T-700-GE-701D (72 instalatesi 12 rezerva)
– 42 Modernized Target Acquisition and Designation Sight/Modernized Pilot Night Vision Sensors
– 36 AN/APG-78 Fire Control Radar (FCR) with Radar Electronics Unit (Longbow Component)
– 36 AN/APR-48A Radar Frequency Interferometers
– 42 AN/APR-39 Radar Signal Detecting Sets
– 45 AN/AVR-2B Laser Warning Sets
– 43 AAR-57(V) 3/5 Common Missile Warning Systems (CMWS) with 5th Sensor and Improved Countermeasure Dispensers
– 42 AN/APX-123 Transponders
– 120 Improved Helmet Display Sight Systems (IHDSS-21)
– 81 Embedded Global Positioning Systems with Inertial Navigation
– 38 30mm Automatic Chain Guns (Aircraft Component)
– 90 AN/ARC-201E Single Channel Ground and Airborne Radio System (SINCGARS) Radios
– 90 AN/ARC-231 Radios
– 42 AN/ARC-220 Radios
– 80 lansatoare de rachete M299 Hellfire
– 400 rachete AGM-114R1 Hellfire Semi-Active Lasers (SAL)
– 438 rachete Stinger Block I 92H
– 774.144 30 mm Cartridge HEDP High Explosive Dual Purpose M789s
– 11.020rachete 2.75 Inch HYDRA (neghidate)
– 108 Apache Aviator Integrated Helmets (AAIH).
Ambele oferte contin si pachetele aferente echivalente de comunicatie, logistica, piese de schimb, unelte, echipamente de test, documentatie, formare personal, simulatoare, servicii, subcontractari, etc.
Asta insemna un pret/ elicopter AH-1Z de 77mil.$ si unul pentru 24 de elicoptere de 1,733 mld.$ in timp ce in cazul Apache se cereau 100 mil.$/aeronava. Deci daca e sa adaugam in ecuatie un pret rotunjit pentru 48 (nu 45) de aeronave, deoarece UH-1Y nu e departe ca si pret, probabil am trece de 3,5 mld. $ prin FMS, fara a lua in calcul costurile suplimentare cu productia locala sau integrarea unor sisteme specifice – exemplu: rachete Spike LR/ER, rachete aer-aer VSHORAD (Stinger/Mistral), alt tun, STAR-80L, senzori sau electronica diferite de versiunea standard.
Cum noi dorim 24 Viper si 21 Venom, iar Bell continua sa insiste asupra implementarii la Brasov a unei linii de productie, este posibil ca pretul pentru noi sa fie ceva mai piperat decat o simpla achizitie prin FMS, tinand cont nu atat de indicele dolarului, cat de costul transferului de tehnologie pentru productia locala.
Tragand linie, costurile Viper/Venom in volumele vehiculate de MApN ne-ar putea costa probabil apropiat daca nu chiar mai mult decat programul Patriot.
Venom la firul ierbii…
Si ca sa discutam putin si de anumite sisteme de dorit pe Viper – necesare a fi integrate separat (alte costuri), un punct aparte ar fi imunitatea acestuia la sisteme antiaeriene Vshorad/Shorad, unde, elicopterul nefiind nici stealth din categoria RAH-66 Comanche si nici greu blindat cum este MI-28, importanta este capacitatea de bruia si de a lovi de la distanta sigura amenintarile de acest gen. In topul amenintarilor se regasesc sistemele antiaeriene Verba, Pantsir S2/M si Sosna. Ce se observa, este ca ultimele doua beneficiaza fie de coordonare radar a tragerii fie de ghidaj radio al rachetelor.
Pantsir S-1
Dincolo de clasicele capacane termice/radar (AN/ALE-47), sistemul de bruiaj IR AN/ALQ-144 (sau noile IRCM aparute dar neaflate in standardul Viper) si cel de avertizare la iluminare radar AN/APR-39B(V)2 care lucreaza conjugat cu AN/AAR-47 Missile Warning System, Viper-ul trebuie sa dispuna si de sisteme active: atat un sistem de bruiaj radar – cum este cazul lui AN/ALQ-136 “Radar Frequency Jammer”(problema este ca odata activat, un emitator de bruiaj poate fi folosit ca si reper pentru rachetele cu ghidaj radar pasiv), cat si unul de lovire la distanta, inainte ca radarul sa incadreze elicopterul lansator.
Mod atac Apache cu jammer AN/ALQ-136
La aceasta categorie, campioana occidentala este racheta antiradar AGM-88 HARM, integrata pentru lansare de pe F-16 incepand cu MLU Tape2 (mai include “Automatic Target Hand-off System (ATHS)”) iar in versiunea mai moderna este inclusa in M4.2 tape (HARM Targeting System /HTS si R7 software) echivalenta BL50. Aici sunt mai multe probleme:
- F-16 ale noastre nu au primit deocamdata o comanda pentru HARM si oricum sunt prea putine ca sa se ocupe si de protectia elicopterelor;
- Sistemul RWR al F-16 nu stie sa geolocalizeze radarul (restrictionand uzul HARM la autoprotectie si scurtand distanta de folosire). Pentru a folosi deplin capacitatile HARM este nevoie de ASQ-213 HTS (HARM Targeting System), specific BL50:
- In plus, Pantsir este laudat ca poate da de pamant cu HARM (care si costa in jur de 1mil.$ in versiunea E, respectiv 670000$ conversia din B in E, si atinge maxim Mach 1,86), detectandu-l de la 13-15km, insa nu e clar la ce distanta poate dobora si care e procentajul de reusita cu rachetele, respectiv cu tunul. Iata ce spun rusii, pe surse:
“Types of purposes. Aircraft, UAVs, helicopters, anti-radar missiles (detection range of AGM-88 HARM missile 13–15 kilometres(8.1–9.3 mi)), air-launched cruise missiles.
On 19 October 2012, two missiles fired from a Pantsir shot down a live cruise missile in a test in Russia. In 2014 tests, targets moving as fast as 1,000 metres per second (3,300 ft/s; Mach 2.9) were shot down with Pantsir.”
Pantsir-ul pare putin prea mirobolant in reclama, rachetele sale 57E6 de zburand cu peste Mach3, si la 18km distanta (mai nou +30km), avand si cap de lupta de 20kg si totul la masa de AIM-9X(74-90kg masa totala, din care doar 10kg sunt capul de lupta AIM-9). Este practic o combinatie de Crotale NG cu Gepard SPAAG avand si anumite capacitati C-RAM.
Deci HARM, chiar si in ultimele versiuni, in ciuda faptului ca poate fi lansat de la 150km, mult din afara razei Pantsir, si avand un cap de lupta serios, de 66kg (masa totala 355kg), este teoretic suficient de mare si lent ca Pantsir-ul sa se ocupe de el, ca in reclama. Iar pentru AH-1Z Viper nici nu poate fi vorba sa care o astfel de racheta.
Solutia ar putea consta intr-un sistem care a fost folosit de inaintasul AH-1T Improved Sea Cobra, si anume AGM -122 Sidearm, un derivat al AIM-9C Sidewinder prin inlocuirea capului de cautare IR cu unul radar pasiv de banda ingusta.Programul a fost demarat in 1984 iar pana in 1990, cand a fost oprit, a produs prin retrofit in jur de 700 de rachete.
Comparativ cu HARM, AGM 122 avea diametrul la jumatate (127mm), lungime de 2,8m (fata de 4,1m), masa de 4 ori mai redusa (88,5kg, din care 11,3kg capul de lupta), o raza operationala de doar 16,5km dar o viteza superioara – Mach 2,3.
AGM-122 SideArmpe AH-1T in 1983, la China Lake
Un AIM-9X BL.II se apropie de 700.000$/bucata (Romania cumparand atat 60 de rachete AIM-9M cat si doua duzini de AIM-9X), in timp ce AIM-9L/M este semnificativ mai ieftin, din stoc costand probabil in jurul a 200.000$ bucata. In plus, pentru a obtine o versiune actualizata a AGM-122 se pot refolosi rachete existente cu retrofit, ceea ce inseamna ca pretul/racheta cu tot cu inlocuirea capului IR cu unul pasiv radar (mai simplu si mai ieftin) si poate a motorului nu ar trece de 350.000$.
Sidewinder langa HARM, pe F-16
Diferenta dintre AIM-9L/M si AIM-9X consta, dincolo de capul IIR (Improved Infra Red), in noua carcasa mai compacta si aripioare mai mici, manevrabilitatea fiind sporita de jetul propulsor cu duza orientabila. Doar ca pentru o racheta aer-sol aceste caracteristici nu sunt necesare, Pantsir-ul sau alte sisteme radar si AA nefiind capabile sa manevreze cu + 9G iar capul de lupta de 11kg configurat corespunzator ar putea produce pagube unui astfel de vehicul slab blindat. Deci un AIM-9L/M, cu raza de lupta aer-aer de aproape 18km (probabil +20km aer-sol) si o viteza Mach 2,5 ar fi mai interesant. Am putea astfel refolosi din stocurile noastre dar si cele americane pentru retrofit.
Daca va fi necesara si inlocuirea motorului la rachetele din stoc, actualul AIM-9X Bl.II este déjà capabil sa atinga 35km in mod aer-aer, in timp ce viitorul BL.III ar putea extinde raza de actiune la + 50km, ceea ce in mod de atac aer-sol ar putea insemna +40km, respectiv +60km. Pentru a-l face «imparabil » de catre Pantsir, in principiu ar trebui crescuta viteza in faza finala (reducand timpul de reactie din momentul detectiei sub 10km fara bruiaj) si eventual aleasa o traiectorie mai dificil de interceptat chiar si cu tunurile (unghiuri moarte, in special in ax vertical). O viteza de Mach3 ar insemna ca racheta vine cu 1km/s, deci din momentul detectiei, Pantsir-ul ar avea in conditii ideale mai putin de 10s pentru a lovi racheta.
Cealalta solutie ar insemna folosirea unui snop de rachete Spike NLOS, acestea avand dezavantajul unei viteze mult mai mici, la dimensiuni si masa (70kg) similare cu AIM-9, dar cu un RCS mai mare (datorita grosimii). Spike NLOS este mai usor de detectat si doborat de catre Pantsir decat un AGM-122 care este si «trage-si-uita».
Avantajul Spike NLOS ar fi ca solutia exista si este relativ usor de integrat pe elicoptere (integrat deja pe AW-159, Cougar, Tiger-ul spaniol, BlackHawk), precum si capacitatea de a explora perimetrul inainte de lovire pana la 25-30km distanta, ideala in cazul in care sistemul AA isi opreste radarul (ceea ce ar crea anumite probleme unei rachete antiradar).
Ah-1Z Viper cu AIM-9X2 Sidewinder
In fine, sa vedem mai intai ca se concretizeaza intentia de achizitie a Viper-elor, impreuna cu cea de asamblare locala/productie partiala in Romania! Asta nu inseamna ca nu trebuie sa ne preocupam in avans de costuri sau de integrari de sisteme necesare si specifice.
Marius Zgureanu
Sursa: Defense Security Cooperation Agency -September 25, 2012