Ca raspuns la amenintarea scutului NATO din Europa, Rusia intentioneaza sa trimita sisteme Iskander pe teritoriul Siriei. Aceasta actiune este blamata de israelieni, mai ales in contextul in care rusii se lauda ca nici un sistem de aparare la aceasta ora nu poate intercepta racheta. Nici nu trebuie sa fie adevarat, doar gandul ca un nou tip de racheta va fi la indemana Siriei ii ingrozeste pe evrei.
Inaltii oficiali militari israelieni afirma ca pe data de 19.08.2011 pe teritoriul Sirei au avut loc teste ale rachetelor SCUD.
SCUD-urile siriene au o raza de actiune intre 300-700km. Totalul rachetelor ajunge la 1.000, majoritatea provin din Iran si au capacitatea de la ,,livra” focoase chimice.
Relatiile bilaterale dintre Rusia si Siria prevad modernizarea tehnicii militare. Prioritare in acest domeniu raman rachetele tactice, sistemele de aparare anti-aeriana, in special Pantsir S1 si BUK M1, dar si modernizarea flotei SyAAR.
Iran si Siria (regimul Assad) au semnat un parteneriat strategic din care reiese ca orice atac impotriva unuia din cele doua state este interpretat ca un atac impotriva ambelor tari.
Daca Rusia va trimite upgrade-uri militare in Siria, cu siguranta vor ajunge si in Iran. Multe surse afirma ca un lot de 10 Pantsir S1 este operational deja in Republica Islamica.
A III-a amenintare majora a Iranului este inchiderea Stramtorii Hormuz, fapt ce va afecta intreaga economie globala.
Rusia a livrat deja catre Siria sisteme K 300P Bastion-P/P-800 Yakhont si este foarte posibil ca o racheta, sau mai multe, sa fi ajuns in Iran pentru a ,,poza ca model”.
Iranul are o artilerie de coasta ce a fost modernizata constant in cooperare cu inginerii rusi si chinezi.
Rachetele iraniene de coasta ar putea impiedica desfasurarea unei misiuni de tip Operation Odyssey Dawn. O alta diferenta majora intre Iran si Libia este acela ca Fortele Navale Iraniene nu au fost abandonate asa cum a facut Gaddafi, ce s-a axat doar pe forta terestra, la fel si Saddam.
Iranul a adaptat rachetele anti-nava la ambarcatiuni ce permit o viteza si manevrabilitate sporita. Forma si materialul din care sunt fabricate barcile de atac va pune in mare dificultate senzorii si radarele fregatelor americane.
Un alt motiv pentru care flota americana trebuie tinuta ,,in sah” il constituie scutul anti-racheta oferit regatelor si emiratelor partenere cu SUA.
Amenintarea nu vine doar de la suprafata ci si din apa.
Flota militara a Iranului nu arata penibil, eu o consider o flota decenta. Nu poate concura cu cea americana din punct de vedere tehnologic, dar este o flota de luat in seama, este mai degraba o flota de guerrilla.
NeroFlash