Din propria experienta, problema rezervei in Romania se rezuma la niste organizatii care folosesc la al 4-lea cuvant substantivul „pensie“. Atat. Convocari periodice, instruiri, formarea personalului direct in rezerva, scoli de subofiteri, ofiteri, in rezerva sunt niste concepte abandonate de vremurile prezente. Da, avem si noi un proiect al rezervistilor voluntari, pe care ministerul – de doi ani – se chinuie sa-l aplice si rezultatul, doi ani la rand, a fost un esec structural, in niciun caz un esec datorita salarizarii asa cum insista ministerul sa ne comunice pe toate canalele.
Asa ca, “fratili” vostru s-a pus pe documentat si pe scris. De fiecare data spun, a compara ceva in Romania cu SUA este un simplu exercitiu de dorinta, identic cu a imparti banii imaginari obtinuti de pe urma unui prezumtiv castig loto. Totusi am zis sa o fac si pe asta.
Fortele armate americane au doua tipuri de rezerva, “branch reserve” si “national guard”. Adica una bucata rezerva a structurilor active si alta bucata rezerva independenta si nu o extensie a structurilor active. Sa le tratam pe fiecare separat.
Branch reserve incorporeaza practic toate structurile armate: fortele terestre (US Army), fortele navale (US Navy), fortele aeriene (US AirForce), corpul de infanterie marina (US Marines Corps), garda de coasta (US Coast Guard). Toate aceste structuri beneficiaza de unitati de rezerva. Accederea intr-o structura de rezerva are la baza doua variante, fie direct in rezerva prin exprimarea acestei optiuni de serviciu militar, fie prin trecerea personalului activ in rezerva. Nu este identic cu ceea ce in Romania se intelege prin a “trece in rezerva”. In fapt echivalentul american ar fi retirement. In terminologie corecta avem SELRES – selected reservist, rezervistul voluntar de mai sus si IRR- adica individual readiness reservist, adica cel care si-a incheiat raporturile de serviciu. De mentionat este ca doar SELRES sunt pregatiti constant, saptamanal, pe cand IRR, periodic, eventual anual. Am cautat ceva exemple pentru IRR si am regasit persoane cu grade destul de mari care nu pot fi incadrate pe un “billet”- functie in unitati mobilizabile. Si foarte multi specialisti.
Revenind la arhitectura generala, aceste structuri de rezerva, spre deosebire de Romania, nu sunt atasate structurilor deja existente ci au organigrama proprie, mai exact 27 de divizii US Army reserve, 3 fortele aeriene (echivalent de comandament de trei stele), un comandament naval de rezerva (echivalent de 3 stele ), o divizie de puscasi marini, alaturi de unitatile de suport aerian si logistic plus un comandament de o stea la nivel de paza de coasta. Pentru mine cel putin cifrele sunt impresionante. Interesant in acesta structura este ca la nivel de stat major al categoriilor de forte, aceste structuri devin interoperabile cu structurile active. Sa explic un pic acesta afirmatie, ca nu este fix ceea ce pare a fi. In mod evident sunt interoperabile de la nivel de grupa, pluton. Dar comanda unitatilor merge pe linie ierarhica doar pe linie de structura de rezerva pana la nivel de Reserve Component Comand, de regula 3 stele. In fapt cine poate muta batalioane, regimente, brigazi de rezerva este seful categoriei de forte fie ca vorbim de army chief of staff – seful statului major al fortelor terestre sau chief of naval operations. Deci o functie cu 4 stele.
In materie de selectie, criteriile sunt identice cu cele pentru personalul activ. Aici apare o chestie interesanta in materie de filosofie de selectie. Persoanele sunt selectate initial, pregatite elementar in urma apoi li se da un MOS – military ocupational speciality, mai pe romaneste este asignat la o arma sau specialitate militara. La noi, mi s-a parut tot timpul comic mai ales pentru soldati si gradati profesionisti cand vedeau niste copilandri si ii intreba personalul recrutor, la ce arma candidezi? De unde sa stie ala asa ceva? El stie ce-i aia geniu? Nu Eminescu, evident. La fel pentru academii sau scoli de subofiteri. Peste gard (Oceanul Atlantic), ei gandesc simplu problema in sensul ca ii se va atribui o specialitate militara unui om dupa momentul in care vezi ce inclinatii are si cum actioneaza si interactioneaza in primele faze ale instructiei. La noi s-ar numi trunchi comun si apoi specializare. Asta ar fi pentru enlisted adica soldati, gradati si subofiteri, dar la fel si pentru ofiteri. Ofiterii admisi de pe urma direct commision sau ocs – officer candidate school (vorbim de rezerva si nu de activi ca sa integram academia) fac o pregatire de baza dupa care sunt specializati. Mai interesant este ca aici nu se tine cont neaparat de specialitatea de pe diploma a omului ci de aptitudini. De citit, de notat, de invatat si pentru ministerele noastre care au dovedit inalta expertiza in a se invarti in jurul cozii.
US National Guard – va urma.
Lt(rez)
Cu rezerva la reparat – Partea III – US National Guard – Garda Nationala SUA