Dupa ce rusii si-au primit botezul cu rachete de croaziera Storm Shadow britanice, si s-au plans pe aceasta tema, a venit randul variantei continentale – SCALP sa le creeze probleme. SCALP si Storm Shadow sunt una si aceeasi racheta, numele difera in nomenclatorul fortelor aeriene britanice – Storm Shadow si franceze – SCALP, dar performantele acestor rachete de croaziera cu raza mai mica (in jurul a 500km) sunt demne de luat in calcul, mai ales ca incarcatura de lupta este una semnificativa (450kg).
In atacul asupra bazei navale de la Sevastopol, din 13 septembrie, ucrainenii nu ne explica clar ce au folosit, unele surse credeau chiar ca s-au lansat rachete anti-nava modificate Neptun, dar rusii au fost destul de clari: 10 rachete de croaziera SCALP, din care ei pretind ca ar fi doborat sapte unitati, in principal cu ajutorul sistemului antiaerian Pantsir si o racheta care ar fi fost doborata de un aparat MiG 31, restul de trei facand prapad si distrugand nava de asalt amfibiu “Minsk”, avariind, se pare, destul de rau, submarinul Rostov-pe-Don, cel mai nou din flota.
Si poate chiar mai important decat lovirea celor doua nave ar fi daca docul uscat in care navele se aflau a fost sau nu avariat, pentru ca avarierea unui doc uscat este un lucru cu adevarat important pentru capacitatea flotei ruse de la Marea Neagra de a-si intretine navele de lupta. In acelasi timp, o nava distrusa intr-un doc uscat face ca acesta sa nu mai fie operabil o foarte buna bucata de timp.
Fara docuri, ramai si fara nave destul de repede.
Despre nava de asalt amfibiu “Minsk” se scrie ca distrugerea ei este destul de completa si dincolo de reparatie, despre Rostov-pe-Don nu se cunosc inca suficiente amanunte. Nava a fost lovita dar nu stim cat de extinse sunt avariile, oricum submarinul va ramane la mal (adica in docul uscat) mult timp de acum incolo, cu atat mai mult cu cat nu stiu daca in santierele navale rusesti de la Marea Neagra exista posibilitatea efectuarii unor reparatii extinse la submarine, acest tip de nave fiind construite in Kaliningrad.
In privinta atacului in sine, de aplaudat precizia rachetelor franco-britanice. SCAPL este o racheta de croaziera lansabila numai din aer, mai apoi se indreapta spre tinta folosind atat sistemul GPS cat si maparea terenului pe baza unei harti pre-programate. Zboara foarte jos si doar in apropierea tintei se ridica pentru o indentificare clara, iar aici foloseste o camera termala in infrarosu si o baza de date incarcata in calculator inainte de lansare. Cateva intrebari insa raman…
Cate rachete au lansat de fapt ucrainenii? Chiar 10, asa cum sustin rusii? SCALP este o racheta de croaziera cu anumite caracteristici constructive care ii reduc semnatura radar, in plus de asta zboara jos, folosindu-se de formele de relief, altitudinea de zbor putand fi chiar mai mica de 50 de metri si atunci cum le-au vazut rusii, cum au reusit sa dea jos sapte unitati? Racheta se ridica putin la apropierea finala de zona tintei, dar putem presupune ca atacul a fost in grup, poate din directii diferite, astfel incat antiaeriana sa fie luata prin surpindere si coplesita de multitudinea de tinte care se apropiau din 2-3 directii.
In privinta MiG 31 lucrurile trebuiesc luate cu un drob de sare, desi aparatul are un radar extrem de puternic si cu o raza foarte mare (+400km), acesta este optimizat aer-aer, pentru cautare aeriana si nu tinte la sol, macar si pentru ca MiG 31 este un interceptor dedicat (cam singurul din neamul lui activ astazi in lume), proiectat sa doboare bombardiere strategice de la mare distanta. Chiar si daca este inarmat pentru vanatoare, acest aparat tot de la mare distanta isi angajeaza tinta, gratie radarului foarte puternic si rachetelor aer-aer cu raza foarte mare, astfel incat MiG 31 nu se simte deloc in largul sau daca-l pui sa faca vanatoare de rachete de croaziera care zboara foarte lent si foarte jos, folosind formele de relief din zona.
Asta nu inseamna ca rusii mint neaparat ci doar ca acest succes al MiG 31 este unul cu totul neasteptat. Si ar mai insemna ca aparatul era deja in aer, ori de ce ar mentine rusii MiG 31 in patrulare deasupra Sevastopolelui cand pentru asta au aparate mult mai indicate: Su 27, Su 30 sau Su 35S?
O alta nedumerire tine de faptul ca Pantsirul ar fi dat jos sase SCALP, lucru de care avem motive sa ne indoim, desi acest sistem antiaerian a fost proiectat exact pentru acest tip de tinta. In primul rand, zece rachete de croaziera pentru ucraineni, la un singur atac, este o cifra pe care nu cred ca si-o permit, pe de alta parte o rata de succes de 60% (in cazul Pantsir) imi pare foarte mare daca ne aducem aminte de foarte slabele performante din Siria, acolo unde au fost distruse relativ usor de drone israeliene si unde conform chiar ofiterilor rusi, Pantsirul s-a facut de ras, fiind nevoiti sa aduca in schimb Buk-ul.
Insa lectiile atacului de la Sevastopol, ca si recentele evenimente de la granita romano-ucraineana ar trebui sa traga si la noi semnale de alarma: cum te aperi in fata rachetelor de croaziera daca tu nu ai radare aeropurtate? Ce faci cand esti atacat de roiuri de drone simple, ieftine dar care vin la joasa altitudine, in numar relativ mare si lovesc prin surprindere?
Cum poti supraveghea un spatiu aerian impotriva unor astfel de amenintari? Si chiar daca le descoperi, cum le combati intr-un mod care sa fie si eficient dpdv economic? Pentru ca daca te apuci sa tragi dupa drone de zeci de mii de euro cu rachete de un million de euro bucata pierzi razboiul in cateva zile…
In razboiul din Ucraina apararea impotriva tintelor lente si foarte lente, care vin la altitudini de zeci de metri, cateodata in grupuri destul de mari, a devenit intrebarea care da batai de cap tuturor, asta pe langa necazurile mai clasice: rachete de croaziera, rachete balistice, rachete tactice ghidate, proiectile de artilerie ghidate etc.
Iar raspunsul in fata sistemelor de artilerie ghidate este complex si cateodata pur si simplu nu exista. Cum sa te aperi in fata unei rachete sol-sol? Cu sisteme C-RAM, ar putea sa sustina unii, bine, bine, dar cate sisteme C-RAM sa ai la dispozitie, cate rachete: sute de sisteme, mii de tunuri, mii de rachete de interceptie?
Daca te apuci si faci o lista cu ce i-ar trebui unei tari de marimea teritoriala a Romaniei pentru a face fata onorabil unui conflict pe model ucrainean te cam apuca frica, pentru ca orice-ai face, oricate masuri ai lua, intr-un final va trebui sa accepti, ca in orice razboi, ca de fapt nu prea te poti apara eficient si trebuie sa accepti pierderile, tot asa cum au facut si germanii in WW2 in fata atacurilor aeriene aliate.
Te poti apara in fata unui glont de mare calibru, dar cand se trage in tine cu o pusca cu alice…
Si rusii au invatat asta, si ucrainenii, astfel ca singura neintelegere a mea in privinta atacului asupra portului Sevastopol din 13 septembrie este de ce rusii isi mai tin acolo nave de lupta importante, cand stiu foarte bine ca ucrainenii sunt cu ochii pe port, iar apararea n-are cum sa protejeze o arie atat de mare. Si atunci la ce le mai dai motive de succes?
GeorgeGMT