Deoarece S-3 Viking e un aparat capabil si pentru ca, inca, ar putea fi reactivat!
Viking e mai mic si mai rapid decat orice aerobuz transformat in platforma de patrulare marina, iar costul sau de exploatare era chiar mai mic decat al F-16. La capitolul viteza, singurele aparate care ar fi mai rapide ar fi cele din categoria Marine Falcon 200 MPA/9000 MRA sau ELI-3360 MPA Bombardier Global 5000, capabile sa atinga viteze de peste 950 km/h. Pretul unei astfel de aeronave business-jet variaza intre 20-30 mil.$ in versiunea civila, variantele militare ale Falcon 900 urcand spre 45 mil.$/bucata, si asta fara partea de electronica militara si sisteme de lupta aferente, in timp ce variantele militare ale Falcon 900 urca spre 45 mil.$/bucata, iar mai noile Falcon7x/9x ating sume apropiate de 60 mil.$.
Sa incepem cu costurile, bazat pe extrasele de operare U.S. Navy din anii 2006-2009, ca ultima perioada cat de cat relevanta pentru exploatarea S-3 Viking:
Partea relevanta se afla in sectiunea F-2 unde costurile sunt impartite intre operare/mentenanta (O&M) si costul personal militar (monetizarea muncii).
Se observa ca pentru 2009, costul s-a redus simtitor pobabil tocmai din cauza reducerii numarului de misiuni de patrulare antisubmarina, din totalul zborurilor:
O explicatie ar fi si utilizarea sa preponderent in rol de cisterna de realimentare in zbor in partea de sfarsit a carierei, si mai putin in rol traditional ASW.
Adus la zi cu inflatia, aproximativ de 1,8% pe an pentru perioada 2010-2020, costul de operare calculat similar ar creste in zilele noastre spre 8000$ pe ora de zbor.
Motoarele sunt cele de pe A-10, existente si pe piata civila sub forma CF34 si sunt fiabile si usor de intretinut. Avionica costa, dar la fel e si daca o pui pe un aerobuz sau o aeronava business-jet.
Deci daca ne permitem F-16, desi chiar am indoieli cu capacitatea alor nostri pe termen scurt pentru a intretine a doua escadrila, S-3 Viking nu ar fi o problema.
Armamentul Viking este impresionant, aeronava avand si cala interna pentru arme, precum si dispersor integrat in fuselaj pentru balize sonar. Masa totala acrosata poate urca pana la 2,2 tone, pe 2 puncte de acrosaj externe si 4 puncte in cala, cu variantele de inarmare:
10 × bombe de 227 kg tip Mark 82
2 × bombe de 454 kg tip Mark 83
2 × bombe de 908 kg tip Mark 84
6 × bombe cu fragmentatie tiip CBU-100
2 × torpile tip Mark 50
4 × torpile tip Mark 46
6 × mine sau incarcaturi de adancime
2 × bombe nucleare incarcatura de adancime tip B57
2 × rachete tip AGM-65E/F Maverick
2 × rachete antinava tip AGM-84D Harpoon
1 × racheta AGM-84H/K SLAM-ER
Dupa cum se observa din datele de mai jos, avionul are atuuri care il mentin in topul celor mai performante pe nisa sa: radar inca capabil, distanta mare de zbor, relativ rapid si relativ ieftin de operat.
Dimensiuni/capacitate:
• Echipaj: 4 (Pilot, Co-Pilot/COTAC, TACCO, Sensor Operator/TFO)
• Lungime : 16.26 m
• Anvergura: 20.93 m
• Latime: 8.99 m cu aripi pliate
• Inaltime: 6.93 m
• Inaltime coada pliata: 5 m
• Suprafata aripa: 55.6 m2
• Profil aripa: baza: NACA 0016.3-1.03 32.7/100 mod; varf: NACA 0012-1.10 40/1.00 mod
• Masa gol: 12057 kg
• Masa plin: 17324 kg
• Masa maxima decolare: 23831 kg
• Capacitate interna combustibil: 7320 l de combustibil JP-5
• Capacitate externa combustibil: 2 × rezervoare detasabile de cate 1100 l
• Motoare: 2 × General Electric TF34-GE-2 turbofan cu 41.26 kN tractiune fiecare
Viking la raze X
Performante
• Viteza maxima: 795 km/h la nivelul marii
• Viteza maxima: Mach 0.79
• Viteza de croaziera: 650 km/h
• Viteza limita: 180 km/h
• Distanta de zbor: 5121 km
• Raza de lupta: 852,8 km
• Distanta de zbor in croaziera: 6238 km
• Plafon de serviciu: 12500 m
• Viteza de urcare: 26 m/s
• Incarcare aripa: 334 kg/m2
• Raport tractiune/greutate: 0.353
La retragerea din serviciu, Lockheed Martin a facut un test la scara larga de oboseala a materialului si a determinat ca durata de viata prevazuta initial pentru S-3 Viking putea fi extinsa cu inca 11.000 ore de zbor.
In octombrie 2013, Marina Republicii Coreea s-au aratat interesati de a achizitiona pana la 20 de avioane S-3 (sub denumirea „Maritime Patrol Aircraft Batch 3”) pentru a isi suplimenta flota de 16 avioane de patrulare marina Lockheed P-3 Orion. In august 2015, un grup de analiza a programului militar a aprobat o propunere de reactivare a 12 avioane S-3 stocate la baza Davis-Monthan pentru a indeplini misiuni ASW.
« Planul Viking » urma a fi trimis administratiei programului de achizitii a apararii pentru evaluare ulterioara inainte de aprobarea finala de catre comitetul sistemului national de aparare. Cu toata vechimea aeronavelor, reintroducerea lor in serviciu ar fi fost o modalitate mai ieftina si eficace de indeplinire a misiunilor ASW decat alte mijloace conjugate, mai ales dupa retragerea S-2 Tracker, sau decat cumpararea de aeronave noi. Desi S-3 renovate ar fi putut fi reintoarse in serviciu activ pana in 2019, in 2017, Marina Republicii Coreea a anulat planurile de a achizitiona aeronave Lockheed S-3 Viking stocate la AMARG, revitalizate si modernizate pentru misiuni de patrulare maritima si antisubmarin.
In aprilie 2014, Lockheed Martin a mai incercat sa ofere S-3-uri revitalizate, numite C-3, ca inlocuitor pentru Northrop Grumman C-2A Greyhound pentru transport si livrari la bordul portavioanelor (COD). Era in discutie o cerere pentru 35 de aeronave insa in februarie 2015 marina SUA a desemnat Boeing V-22 pentru inlocuirea C-2.
Desi flota de portavion a S-3 a fost retrasa din serviciu activ oficial in 2009, 3 aeronave au ramas operationale in roluri de sprijin in cadrul Air Test and Evaluation Squadron (VX) 30 cu baza la Point Mugu in California. Acestea au fost retrase ulterior din serviciul US Navy, deoarece aveau nevoie de o operatiune de revizie al carei cost era prea ridicat fata de perioada estimata ramasa pentru utilizarea lor.
Ultimul Viking activ a fost transferat celor de la NASA, unde opereaza alaturi de un alt S-3 modificat pentru cercetare stiintifica.
Pe termen scurt misiunile S-3 Viking nu pot fi acoperite in totalitate in cadrul U.S. NAvy de celelalte platforme in uz, inclusiv aeronavele gen P-8 Poseidon nefiind bazate pe portavion si fiind disponibile limitat deoarece au baza la sol iar accesul lor in zone distante si fierbinti ar putea fi restrictionat. Pe termen mediu se analizeaza posibilitatea introducerii unei platforme fara pilot pentru a inlocui cu adevarat Viking-ul.
O versiune actuala modernizata – S-3X Super Viking – ar trebui sa fie echipata cu avionica digitala, glass cokpit, radar AESA de noua generatie (+ Lockheed Martin Vigilance multicontainer 360°/ APG-80), sisteme de lupta electronica ale EA-18G Growler, FBW triplu-redundant, sistem de management al luptei si un o versiune modernizata a motorului TF/CF-34 – posibil derivat al GE CF-34 10E actualmente candidat in remotorizarea batranelor B-52H (CERP).
Motorul CF-34 10E
Astfel, S-3 Viking ar putea inca juca roluri multiple:
- patrulare marina;
- lupta antisubmarin;
- lupta anti-nava;
- platforma de atac (strike) purtatoare de rachete aer-sol/croaziera si arme nucelare;
- nod de comunicatii in cadul FORCEnet-21;
- cisterna de realimentare in zbor (MQ-25 fiind inlocuitorul cisterna);
- lupta electronica;
- recunoastere electronica (ELINT: ES-3A Shadow / Aladdin)
Cam ce ar trebui adaugat in inventarul de arme al S-3 Viking la o ipotetica modernizare (sursa https://www.facebook.com/S-3X-Super-Viking-1375651372749068):
Si acum si un pic de contra… niste structuri putin cam obosite dar totusi foarte rezistente (concepute pentru operarea pe portavion), un avion nu foarte rapid si un design al sfarsitului anilor 1960. Apoi, nu e clar care au fost datele sud-coreenilor in momentul anularii contractului de revitalizare a S-3B si care sunt cauzele din spatele acestei decizii.
Deci totusi, cat i-ar fi costat pe sud-coreeni la preturile de astazi?
Marius Zgureanu
Surse:
https://thediplomat.com/2015/11/u-s-navy-time-to-bring-back-the-s-3-viking/
https://www.defenseindustrydaily.com/89m-for-fy-2007-support-of-the-usns-s3b-vikings-02777/
https://www.thedrive.com/the-war-zone/19789/the-insanely-logical-case-for-turning-s-3-vikings-into-the-navys-new-mq-25-tanker-drone
https://www.tehnomil.net/2014/06/11/kilo-killer/
https://www.flightglobal.com/us-navy-retires-its-last-s-3b-vikings/119333.article