1. Deloc surprinzător, presa s-a repezit să comenteze punctele referitoare la operaţiunea dezastruoasă din Algeria şi cele referitoare la participarea soldaţilor români la micul război colonial al preşedintelui Hollande. Analiştii cu valenţe economice s-au concentrat asupra privatizării CFR Marfă, deşi jocul a fost făcut deja. România nu mai are suveranitate economică, deciziile cu caracter economic fiind luate de FMI. În aceste condiţii, numai în visele frumoase ale naţionaliştilor români, CSAT-ul ar putea pune piciorul în prag, blocând privatizarea acestei întreprinderi cu caracter strategic. Din perspectiva geopolitică, cel mai interesant este punctul Nr.2 de pe agendă:„realizarea, în cadrul Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), a unui plan de contingenţă pentru România”.
În analiza documentelor oficiale ale statului român există o regulă de bază: cele mai importante părţi sunt cele traduse din engleză. Regula a funcţionat perfect atât în cazul acordului de coabitare (de fapt, capitulare) semnat de Victor Ponta, cât şi în cazul agendei CSAT. Elaborarea unui plan de contingenţă (de fapt, „contingency plan”), nu este o procedură obişnuită.
Ce este un „plan de contingenţă” în terminologia uzuală a NATO?
Atunci când termenul se utilizează în cazul relaţiei dintre o ţară-membră şi NATO, un „contingency plan” presupune elaborarea unui set concret de acţiuni pentru situaţia în care acest stat intră într-un conflict militar. Până acum, asemenea planuri oficiale au fost elaborate doar pentru următoarele ţări: Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia. Ţările baltice au cerut elaborarea unui plan pentru cazul unui conflict militar cu Rusia şi s-au zbătut cinci ani pentru ca NATO să accepte această cerere şi să elaboreze planul. Polonia a cerut elaborarea unui plan pentru un eventual conflict militar cu Belorus, iar apoi planul a fost „upgradat” pentru un eventual conflict cu Rusia. În acest context apar două aspecte importante. Primul: aceste planuri se elaborează la cererea ţării-membru. Al doilea: de obicei, Germania se opune elaborării unor planuri de acest gen (aşa a fost în toate cazurile de până acum), iar reprezentanţii aripii radicale a conducerii americane SUA susţin asemenea iniţiative.
Germania se opune unor iniţiative de acest gen deoarece elaborarea unor „contingecy plans” presupune stabilirea exactă a ţărilor cu care există riscul intrării într-un conflict militar, ceea ce conduce la o răcire drastică a relaţiilor cu aceste ţări şi alte consecinţe nefaste. Un „contingency plan” nu presupune răspunsul la o întrebare generalizată de genul „ce se întâmplă dacă intrăm în război?”, ci presupune un răspuns la întrebări precise şi punctuale de genul „ce se întâmplă dacă începe un război cu Ucraina?”, „ce se întâmplă dacă începe un război cu Rusia?” etc. Desigur, apologeţii NATO vor spune că asemenea planuri se pregătesc doar pentru eventualitatea unor operaţiuni defensive, dar realitatea incontestabilă arată că niciuna dintre operaţiile recente ale ţărilor NATO (Libia, Irak, Serbia) nu a avut caracter defensiv, toate fiind de fapt nişte războaie de agresiune.
Există analişti care consideră că etalarea în public a intenţiilor de elaborare a acestor planuri nu este altceva decât rezultatul dorinţei unor ţări de a atrage atenţia. Din această perspectivă se poate spune că scopul a fost atins, iar atenţia a fost atrasă. Ce urmează? Depinde de răspunsul la întrebarea: dacă România se pregăteşte de război, atunci pentru ce război se pregăteşte România?
2. CSAT a aprobat suplimentarea graduală a bugetului MApN, cu 0,3% anual, până în 2016
CSAT a aprobat suplimentarea graduală a bugetului Ministerului Apărării Naţionale cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea, în 2016, a nivelului de 2% din PIB.
CSAT a analizat şi aprobat Planului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României.
„Punerea în aplicare a acestui plan va determina ca Armata României să fie în măsură să-şi îndeplinească misiunile specifice pe timp de pace, criză sau război, dar şi îndeplinirea obligaţiilor şi angajamentelor militare ale ţării noastre faţă de organizaţiile internaţionale. Pentru viabilitatea măsurilor cuprinse în plan s-a aprobat suplimentarea graduală a bugetului Ministerului Apărării Naţionale (MApN) cu 0,3% din PIB anual, până la atingerea, în 2016, a nivelului de 2% din PIB”, a anunţat Preşedinţia într-un comunicat postat pe site-ul instituţiei.
Ministerul Apărării are alocate 5.637.856.000 de lei în bugetul pentru 2013, cu 14,61% mai mult decât suma utilizată în 2012.
Alocarea bugetară pentru 2012 a fost, în cazul MApN, de 5.106.577.000 de lei, iar suma utilizată a fost de 4.919.099.000 de lei.
Pentru 2016 este avută în vedere o alocare bugetară de 5.929.414.000 de lei.
Cele 28 de ţări membre NATO, printre care şi România, s-au angajat în 2006 să nu îşi reducă sub pragul de 2% din PIB bugetul alocat apărării. Potrivit raportului anual al NATO prezentat săptămâna trecută de secretarul general al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen, numai trei ţări, SUA, Marea Britanie şi Grecia, au alocări anuale pentru apărare de peste 2% din PIB.
3. CSAT: Guvernul să prezinte program de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei
Membrii CSAT au concluzionat că Armata României are capacităţi limitate de a-şi îndeplini misiunile ce-i revin şi au decis ca, la viitoarea şedinţă a Consiliului, Guvernul să prezinte un program multianual de restabilire a capacităţii de luptă a acesteia, informează Preşedinţia.
Conform unui comunicat al Administraţiei prezidenţiale dat publicităţii după încheierea şedinţei de joi a CSAT, în cadrul şedinţei s-a analizat starea Armatei României, punându-se în discuţie capacitatea de luptă pe timp de pace şi de război, precum şi participarea la misiunile internaţionale.
„Membrii CSAT au concluzionat că Armata României are capacităţi limitate de a-şi îndeplini misiunile ce-i revin şi au decis ca, la viitoare şedinţă a Consiliului, Guvernul României să prezinte un program multianual de restabilire a capacităţii de luptă a acesteia”, precizează sursa citată.
Totodată, ministrul Apărării Naţionale, Corneliu Dobritoiu, a prezentat demersurile întreprinse în vederea iniţierii programului Avion Multirol al Forţelor Aeriene.
„Membrii Consiliului au aprobat «Concepţia de realizare graduală a capabilităţii de apărare aeriană» în cadrul programului «Avion multirol al Forţelor Aeriene» în concordanţă cu interesele esenţiale de securitate ale ţării şi cu angajamentele asumate de România în cadrul organizaţiilor europene şi nord-atlantice”, se mai arată în comunicat.
Deputatul George Scutaru spune că Programul de redare a capacităţii de luptă a armatei este un semn de respect faţă de militari. Ca vicepreşedinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, liderul P.N.L. Buzău, GeorgeScutaru, a manifestat o preocupare permanentă pentru înzestrarea Aviaţiei Militare cu avioane multirol.
După desfăşurarea, în 25 februarie, a şedinţei de autoevaluare a activităţii M.Ap.N. aferentă anului 2012, primul-ministru Victor Ponta şi ministrul Apărării, Mircea Duşa au susţinut o conferinţă de presă comună în care au făcut câteva declaraţii legate de achiziţia unor avioane multirol pentru aviaţia militară.
Premierul Victor Ponta a afirmat că ministrul Duşa are mandat din partea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de a finaliza negocierile privind achiziţionarea unor avioane multirol aflate deja în uz. „Decizia nu e doar a Guvernului, a fost discutată şi aprobată în cadrul C.S.A.T. şi în câteva luni are mandat pentru a încheia negocierile privind achiziţionarea unor avioane multirol, aflate deja în uz, deci nu noi”, a precizat Ponta.
În plus, Mircea Duşa a accentuat că „de luni, încep negocierile”, răspunzând astfel unei întrebări privind avioanele F-16 vechi din Portugalia. El a precizat că se va întâlni în săptămânile următoare cu omologul său portughez pentru a pune la cale tranzacţia.
De altfel şi deputatul George Scutaru apreciază printr-o recentă declaraţie politică faptul că în ultima perioadă s-au făcut paşi importanţi în direcţia unei mai bune înzestrări a armatei, prin adoptarea, în ultima şedinţă a C.S.A.T., cea din 5 februarie, a Planului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României.
„De-a lungul anilor, C.S.A.T. a avizat diverse planuri de înzestrare a armatei, însă singurul element concret a fost reducerea constantă a sumelor alocate M.Ap.N. An de an, capacitatea armatei de a-şi îndeplini misiunile a scăzut, fapt ce se vede în fondurile alocate pentru mentenanţă, pentru orele de zbor ale piloţilor sau pentru dotare”, spune Scutaru, care accentuează eforturile Cabinetului Ponta pentru modernizarea Armatei.
„La nivelul Guvernului s-a adoptat Programul multianual de redare a capacităţii de luptă a armatei, document ce prevede alocări suplimentare anuale de 0,3 la sută din PIB de la bugetul de stat şi din fondurile proprii realizate de M.Ap.N., astfel încât fondurile acestui minister să se apropie în patru ani de pragul de 2 la sută din PIB.
Totodată, în acest an se va începe programul de înzestrare cu avioane multirol, după încheierea negocierilor cu Portugalia, program vital pentru aviaţia militară română şi, implicit, pentru protejarea spaţiului aerian. Este un gest concret pe care actualul Guvern U.S.L. îl face faţă de armată şi sper ca în 2016 să vedem şi rezultatele concrete”, afirmă deputatul liberal în declaraţia sa politică.
Scutaru este de părere că acest demers al Executivului este un semn de respect pentru militari. „În acest fel, putem demonstra noi, clasa politică, că dincolo de retorică, armata contează cu adevărat, că respectul faţă de militari, faţă de sacrificiul lor înseamnă şi alocarea unor resurse care să le facă activitatea mai sigură”.
Sursa: Jurnalul.ro, Mediafax.ro