Daca in urma cu 6 ani avertizam asupra viitorului negru al demografiei Romaniei, propunand si o lista de posibile masuri de luat si digerat…
Harta demografica Europa previziuni 2017- 2050
… intre timp nu s-a facut absolut nimic pentru a preintampina dezastrul, sau macar pentru a il atenua! Nu am facut decat sa contemplam mioritic haul care se casca tot mai tare in fata noastra!
Potrivit datelor Eurostat si previziunilor aferente, populatia Romaniei ar putea sa scada la 19 milioane in 2020, 16 milioane pana in 2050, coborand la 14 milioane la orizontul lui 2080. Aceasta fara a lua in calcul crize sau razboaie si fara a vorbi de calitatea resursei umane.
De retinut ca numarul de copii nou/nascuti vii la ofemeie ar trebui sa aibe o medie de 2,1 pentru a mentine numeric aceeasi populatie – „nivelul de inlocuire”. In Romania, media este de doua decenii apropiata de valoarea 1,3. Unele surse estimeaza ca in 2016 valoarea respectiva ar fi urcat spre 1,6.
In acelasi timp ne mandrim in continuare cu cea mai ridicata rata a mortalitatii infantile (9 decese/1000 nou-nascuti) din intreaga Uniune Europeana dar si cu una dintre cele mai mari rate de deces pentru populatia varstnica, astfel ca in 2015 spre exemplu au fost 185.000 de nou nascuti dar s-au inregistrat 260.000 de decese.
La toate acestea se adauga migratia inca substantiala a romanilor si imbatranirea rapida a populatiei, ceea ce va duce la o posibila reducere a populatiei apte de munca (15-64 de ani in acceptiunea actuala) cu pana la 44% in 2060. La 1 ianuarie 2017, potrivit Insse, in Romania erau 114,4 persoane varstnice la 100 persoane tinere, iar situatia se degradeaza de la un an la altul in timp ce sistemul de pensii este pe deficit de aproape 10 ani!
Conform datelor provizorii, numarul de nou-nascuti din 2017, de cand se sustine ca s-ar fi imbunatatit nivelul de trai al romanilor, pare sa fie chiar inferior (-12.000, coborand la 191.496) sau cel mult egal cu cel din 2016… in timp ce numarul deceselor a crescut la 260.775. Daca tinem cont si de perioada de sarcina, poate ca exista o logica in cresterea cu 6% a nasterilor in primele 2 luni din 2018 vs 2017, desi trendul nu se confirma in martie.
Din studiul Insse rezulta ca mediile cele mai scazute ale numarului de nou-nascuti vii pentru o femeie sunt, paradoxal, cele mai reduse chiar in judetele/zonele cele mai dezvoltate, unde veniturile si bunastarea sunt mai ridicate decat media.
Un alt paradox este ca incepand cu 2016, numarul de nou-nascuti romani din diaspora l-a depasit pe cel din tara, ceea ce ne arata si unde se afla majoritatea populatiei fertile a Romaniei!!! Lucru oarecum normal avand in vedere ca din 2016 numarul de romani plecati anual la munca in strainatate pentru perioade de peste 12 luni a depasit 207.000, iar fenomenul pare sa se accelereze .
Si acum, niste citate linistitoare din partea institutiilor abilitate ale statului roman (preluare Economica.net) – preşedintele INS a semnalat şi creşterea vârstei medii a populaţiei României, de la aproape 33 de ani în 1990 la 40-41 la nivelul anului 2015:
‘E o îmbătrânire galopantă a populaţiei, e drept, şi pe fondul migraţiei externe, din păcate, din categoria persoanelor tinere şi, în cazul femeilor, aflate în perioada de fertilitate‘, a adăugat acesta.
‘Declinul populaţiei nu mai poate fi stopat. Ar putea fi redus ca intensitate doar. Societatea trebuie pregătită pentru astfel de evoluţii pe viitor‘, a declarat Vasile Gheţău, director în cadrul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române.
Este nimic altceva decat rezultatul a ceea ce se intampla cand nu reactionezi timp de 3 decenii!
Revenind la acea enumerare de posibile masuri si uitandu-ne si la implementarile care au dat rezultate in alte tari, am putea selecta cateva, un 20% din total, care inchegate sa produca un maxim de efect.
Sa lasam in plan secundar masurile colaterale (pe care nu am reusit sau nu am vrut sa le punem in practica) de genul atragerii fondurilor europene, a investitorilor straini, de creare a unor mari proiecte de infrastructura (industriala, cercetare, transporturi, sportiva, medicala, telecom si informatizare, energetica, chiar si mutarea capitalei) sau de simplificare a fiscalitatii la 5 – maxim 10 taxe si accesul la finantare ieftina!
Pornind de la datele de mai sus, rezulta trei factori majori care contribuie la declinul demografic accelerat:
- 1.) Numarul mic de nou nascuti, impreuna cu o mortalitate infantila extrem de ridicata.
- 2.) Mortalitatea ridicata tradusa in conditii precare de: alimentatie, igiena, sanatate, disciplina fizica.
- 3.) Migratia externa inca semnificativa, fara speranta ca acei romani plecati sa se intoarca in tara in viitorul apropiat.
1.) Care ar fi cele cateva masuri sau conditii cu impact semnificativ asupra numarului de nou-nascuti?
- Cu siguranta valoarea venitului in timpul concediului de maternitate, a indemnizatiei/ trusoului (pentru a nu penaliza situatia financiara a familiei tocmai atunci cand aceasta creste numeric), durata acordarii acestuia precum si posibilitatea mamelor, daca doresc, sa poata lucra si cu program redus, flexibil. Optiunea unui concediu de paternitate pentru situatia in care mama prefera sa se intoarca rapid la viata activa. Ramane de urmarit si problema garantarii pastrarii locului de munca a mamei dupa iesirea din perioada de maternitate.
- Un alt factor este existenta optiunilor de cresa (si asa putine) pornind de la varsta de 3 luni sau a bonelor calificate la tarife acceptabile (eventual partial subventionate de stat).
- Existenta unor programe accesibile financiar pentru fertilizare in cazul cuplurilor cu dificultati, fiind evidenta scaderea dramatica a fertilitatii populatiei pe motive de varsta, stres sau alti factori perturbanti (alimentatie nesanatoasa, program de lucru, lipsa de activitati recreative, sedentarism, expunere la diverse substante chimice). Alte directii colaterale: adoptia facila inclusiv internationala (vezi si punctul sarcinilor nedorite) si programul unor mame purtatoare, pentru cuplurile care biologic nu sunt fertile.
- Existenta unor compensatii financiare semnificative pentru familii numeroase (reduceri progresive impozite, alocatie in crestere semnificativa pentru fiecare copil in plus in familie, burse sociale);
- Cadru medical adecvat – maternitati bine echipate (nasteri inainte de termen, sarcini complexe) dar si cu o dispersie suficienta in teritoriu, si mai ales un program bine pus la punct, obligatoriu si macar partial finantat de stat de urmarire a sarcinii, pentru a putea gestiona cazurile de complicatii sau sarcini multiple. La acestea se adauga o mai buna educatie cu privire la contraceptie precum si o schimbare de optica (poate si de legislatie) in legatura cu avortul (care ar trebui acceptat doar in anumite conditii, mai restrictive, cum ar fi situatii medicale grave).
- Un alt aspect ar fi capacitatea statului de a oferi alternative viabile in cazul copiilor nedoriti (adoptii sau institutionalizare);
- Ca si factor de confort, un stimulent este existenta unor fonduri suficiente de acompaniere a cererii de chirii sociale si a programului „prima casa” astfel incat si familii cu venituri mai modeste sa se poata incadra in conditii minimale decente de locuit.
2.) Mortalitatea ridicata poate fi combatuta:
- prin existenta unor spitale bine echipate, a unor servicii medicale de baza si de urgenta usor accesibile oriunde in teritoriu – ceea ce inseamna si mijloace si cai de transport rapid dar si un posibil program de puncte medicale itinerante (caravana) in zonele cu acces mai dificil;
- prin extinderea bazei asigurarilor de sanatate (si sistemul asigurarilor complementare) care sa faca accesibile si tratamentele mai complexe;
- prin accesul la vaccinuri si medicamentatie adecvate, pe baza tulpinilor si specificului populatiei din regiune (vezi institutul Cantacuzino), totul la costuri accesibile si suportabile de asigurarile de sanatate;
- prin profilaxie (programe de prevenire a maladiilor) si deprinderi sanatoase (sport, acces la baze sportive, alimentatie, etc);
3.) Migratia externa poate fi doar atenuata, fiind legata de conditiile economice si de trai din tara, atata timp cat Romania ramane la coada clasamentului UE la acest capitol, peste 20% din romanii care muncesc fiind deja in afara tarii:
- un program de fidelizare identitara a romanilor din diaspora dar si a celor din comunitatile istorice din afara granitelor – cu implicarea ambasadelor/consulatelor: conservarea unor nuclee comunitare prin programe scolare in limba romana (avand in vedere ca se nasc mai multi copii in diaspora!!!), manifestari culturale, obtinere facila a serviciilor legate de acte, co-interesarea unor operatori aerieni si feroviari pentru a opera la preturi accesibile intre centrele cu mari comunitati romanesti si diverse locatii din tara. O alta forma de fidelizare a romanilor plecati este oferirea unui pachet de facilitati si asistenta juridica, financiara si reintegrare in cazul in care decid sa se repatrieze sau macar sa plaseze capital si sa investeasca in tara.
- referitor la comunitatile istorice romanesti din jurul Romaniei, dincolo de repunerea automata in drepturi (cetatenie la care nu au trenuntat niciodata) a celor care au ramas in afara frontierelor Romaniei (retrasate in ultimul secol: N. Maramuresului, N. Bucovinei, Basarabia, Bugeac, Transnistria), o procedura mult simplificata de acordare a cetateniei trebuie sa se aplice si etnicilor romani din regiunile care nu au facut niciodata parte din Romania.
- un program de repatriere a etnicilor romani din spatiul de la est de Nistru, din spatiul fost sovietic, similar cu programul german, incluzand oferirea cetateniei si ajutor de instalare si integrare in tara. Estimarea numarului de descendenti ai romanilor din acest spatiu este de cel putin cateva sute de mii mai usor identificabili, provenind din deportari din ultimul secol, dar si de peste 1 milion de urmasi ai celor colonizati de Rusia Tarista.
- un program de integrare a strainilor, acordarea facila de drept de munca pe nisele economice in crestere unde este o lipsa acuta de forta de munca (nu poate fi recrutata intern pe termen scurt), precum si un program selectiv de acordare a cetateniei, prioritare fiind regiunile din jurul Romaniei, unde populatia are obiceiuri si etica similara cu ale noastre, iar in unele cazuri chiar cunostiinte de limba romana. In programul de acordare a cetateniei, prioritate o au cei care au in familie etnici romani.
- program de acompanieire a repatrierii romanilor desfasurat la nivelul ambasadelor si consulatelor ( potrivit notei de aici , Misiunile diplomatice si oficiile consulare ale României în strainatate NU sunt autorizate sã primeasca cereri privind restabilirea domiciliului în România. Demersurile pentru restabilirea domiciliului în România se fac in exclusivitate in Romania.)
O directie putin diferita masurilor la moda in restul lumii cu privire la demografie, in care se tinde spre urbanizare tot mai accentuata, ar fi revitalizarea satului romanesc. Aceasta se poate realiza prin investitii si programe de dezvoltare care sa il lege de circuitele turistice si de transport, de industria alimentara conectata la o agricultura performanta dar si pentru a oferi un confort si facilitatile similare vietii urbane, creand un flux de populatie dinspre orase spre sate prin programe de constructii si facilitati acordate celor interesati (vezi si programul ANL).
Ma opresc aici cu acest semnal de alarma pentru a lasa spatiu unor propuneri mai bune decat cele deja clasice insirate mai sus.
Adevarat este ca doar un miracol ne mai scapa de implinirea previziunilor demografice pentru aceasta parte de Europa!
Marius Zgureanu
Surse:
.
Citeste si:
„Demografia Romaniei, o bomba cu ceas cu efecte dezastruoase Partea I ”
„Posibile prioritati demografice ale Romaniei in urmatorul deceniu Partea a II-a ”
„Prioritatile satului romanesc”
„Statul roman – comportament sinucigas”
„Ce-i dorim Romaniei – posibile prioritati in urmatorul deceniu„