Despre ce vor sa faca americanii… si consecinta indirecta la italieni si romani, deoarece fratii nostri latini vor fi printre cei care vor trebui sa ne vina in ajutor, alaturi de americani, greci si turci, in caz de conflict.
Americanii se gandesc sa elibereze forte, inclusiv din Europa, in perspectiva unui potential conflict in Asia. Planul deja vizeaza reconfigurarea infanteriei marine catre un rol preponderent expeditionar, retragand o mare parte din tancurile lor M1 din serviciul activ, iar in urmatorii ani am putea vedea o „subtiere” a brigazilor americane in Europa. La inceputul acestui an au aparut zvonuri despre intentia administratiei Trump de a retrage aproximativ 20.000 de militari americani din Europa, dintr-un efectiv de 100.000, dar si despre intentia de a cere acoperirea unei parti a costurilor stationarii de catre natiunile gazda. Iar cum costurile cele mai mari sunt generate de aviatie si brigazile grele (posibil ca marina din Mediterana sa ramana neafectata – speculez), stim cam la ce sa ne asteptam.
Americanii au prepozitionat in Europa echipament pentru 2 brigazi grele (in Germania) precum si pentru o brigada marina amfibie, la Trondheim, alte 4 brigazi (Heavy Brigade Combat Teams) urmand a fi transferate in situatie de urgenta de peste ocean intr-un interval de cateva saptamani pana la cateva luni. Desfasurarea completa, cu tot cu infrastructura aferenta ar putea lua pana la 3 luni pentru un corp de armata, conform experientei din Razboiul din Golf.
Traseele de sosire ale trupelor americane pe flancul estic european (sursa DailyMail.co.uk)
Insa exercitii recente, cum ar fi cazul Poloniei, au aratat mai degraba o capacitate de a muta pana la 5 batalioane pe cale maritima in aproximativ 6 saptamani, alaturi de alte doua batalioane usoare pe calea aerului. Pentru 2 brigazi complete, relocarea ar putea dura pana la sase luni, necesitand si constituirea unei flote capabile de astfel de cantitati.
Ceea ce complica intarirea flancului estic al NATO este ca majoritatea bazelor americane (cu tot cu infrastructura de sustinere aferenta, inclusiv logistica si cai de acces dimensionate corespunzator) sunt in Germania (unde se afla si 3 baze nucleare cu 150 de focoase tactice, dintre care 2 baze presupuse a fi active) si Italia, fostul flanc estic al NATO in perioada razboiului rece. Pentru a muta unitatile americane din aceste locatii catre Polonia, Tarile Baltice, Bulgaria si Romania, lipseste deocamdata infrastructura adaptata, de unde atentia actuala a responsabilor NATO catre stabilirea de rute maritime si terestre de acces, alaturi de baze inaintate.
Prezenta americana Europa (sursa Reddit)
In consecinta, europenii, dincolo de cresterea proprie prevazuta pentru noul risc de razboi, ar trebui sa compenseze suplimentar retragerea partiala a americanilor, marind semnificativ propriul inventar.
Sa ne reamintim ca in razboiul rece, in anii 1980 doar Bundeswehr detinea un efectiv de 495000 de militari (1,3 milioane cu tot cu mobilizarea rezervistilor) in cadrul a 12 divizii cu 36 de brigazi, incadrand 7000 de tancuri si vehicule blindate de lupta, acompaniate de 18 batalioane de rachete antiaeriene si 15 unitati de lupta aeriana cu aproximativ 1000 de aeronave. Iar marina militara vest-germana opera in jur de 40 de nave purtatoare de rachete, 24 submarine, alaturi de distrugatoare si fregate. Evident, echipamentele actuale sunt mult mai sofisticate si sunt considerate multiplicator de forta fata de nivelul de acum 40 de ani, deci un efectiv corespunzator ar fi astazi de cateva ori mai redus.
Pe sursele Reuters se spune anul acesta ca NATO va avea nevoie intre 35 si 50 de brigazi suplimentare, cu o medie de 3-7000 militari/brigada, pentru a descuraja un atac dinspre Federatia Rusa.
In acest context, alaturi de invatamintele din Ucraina, italienii par sa isi mute din nou atentia de la unitati usoare si medii cu capacitati expeditionare, catre elemente grele (tancuri, artilerie autopropulsata si reactiva si masini de lupta ale infanteriei), pentru razboi de uzura si intensitate ridicata.
In acest moment italienii dispun de doar 2 brigazi grele, echipate cu Dardo si Ariete, ultimul urmand a fi modernizat in numar de 90 de exemplare la standard C2, cu livrarea primelor 5 tancuri la standardul de capacitate operationala initiala (IOC) in iulie 2025.
KF-51U, la Eurosatory 2024
Lynx 120 la Eurisatory 2024
In paralel, odata cu lansarea programului A2CS (Army Armored Combat System), in parteneriat Leonardo-Rheinmetall, italienii vor dezvolta versiuni adaptate cerintelor proprii pentru platformele Lynx si Panther. Necesarul se ridica la aproximativ 1050 MLI-uri KF-41 Lynx si 272 (pana la 380 cu comenzi ulterioare, posibil pana in 2040) tancuri KF-51 Panther (cu tot cu derivati) echipate cu tun Rh-120 L55A1, 16 miliarde de euro fiind estimati ca necesari doar pentru Lynx, alte 8,2 miliarde fiind destinate tancului.
KF-41 Lynx in teste in Italia
Lynx-ul va fi produs in 16 variante, versiunea MLI urmand a fi echipata cu o turela Leonardo cu tun X-Gun calibrul 30×173 mm (adoptat si pe noul contract pentru MLI Freccia 8×8), superior ca si letalitate lui 25×137 mm (considerat depasit dpdv NATO) de pe Dardo si Freccia existente. Mai mentionam versiunile: antiaeriana Skyranger, una Morser (mortier), transportor de trupe, punct de comanda, ambulanta, genisti, reparatii, logistica, antitanc, precum si una de sprijin cu foc destinata regimentelor de cercetare prin lupta, echipata cu tun calibrul 120mm (configuratie similara celei care echipeaza Centauro II, care va fi ulterior redirectionat catre brigazi de cavalerie medie).
Extras al calendarului de livrari previzional prezentat de Rheinmetall
Un demonstrator Lynx a fost deja livrat in 31 decembrie 2024 din Ungaria catre italieni si se afla deja in teste din 3 februarie in poligonul Nettuno, urmand ca in 15 februarie sa fie returnat furnizorului. Deja in a doua jumatate a lui 2025 italienii ar trebui sa primeasca 5 vehicule KF-41 in configuratia maghiara iar in 2026 alte 11 vehicule, in configuratie de turela diferita.
Pentru a isi intari capacitatea anti-blindate, italienii mai au in curs de evaluare un prototip si 2 exemplare de preserie ale noului elicopter de atac AW249 Fenice, modernizeaza sistemele M270A1 MLRS, achizitionand si 21 de platforme pe roti Himars si isi vor moderniza obuzierele PzH2000 cu capacitate de tragere a munitiei Vulcano, alaturi de o viitoare achizitie de obuziere pe roti.
Cat despre noi…
Comparativ, Romania planuieste o achzitie de 298 MLI-uri estimata la 3,3 mld. $ (concurentii fiind Borsuk, ASCOD 2, Hanwha K21 Redback, Rheinmetall KF-41 Lynx), urmata de o alta ulterioara pentru a completa dotarea pana la 300 de tancuri, in complement pentru batalionul de M1 Abrams in curs de „fabricatie”.
Am putea poate cere americanilor sa ne faca un depozit cu echipament greu stocat pentru o brigada si la noi, pe model norvegian sau german.
Pana ne hotaram cu achizitia de tancuri, am putea sa mai luam un batalion de Abrams, ca sa avem apoi si pentru rezerva, in plus de cele americane stocate, pe masura ce adaugam apoi noul tanc in inventar.
Avantajul ar fi ca am ramane compatibili si cu americanii, in caz de razboi, sa avem deja mai mult personal format pentru ele, deoarece la K2 pe masura ce vom pierde din ele, nu le vom putea inlocui rapid.
Cu francezii care au acum tancuri la noi, nu vad cum putem fi compatibili… poate dupa 2040 cand va fi cu MGCS, daca se mai naste.
Astfel am avea si o solutie de criza, iar Abrams stationate extra la noi ar putea fi din efectivul redus de americani, dar care sa fie stocat „cald”, chiar daca ei nu le vor mai opera neaparat in Europa… cine stie dupa administratia Trump ce va mai urma. Sau le-ar ramane lor in stoc, dar noi am plati stocarea aici si mentinerea lor… cu o optiune de a le cumpara si transfera rapid la armata romana, la nevoie.
Marius Zgureanu
Surse:
Citeste si: