Faptele
- Marea Neagră este o mare închisă al cărei unic acces către celelalte mări ale lumii se face prin Strâmtorile Bosfor şi Dardanele, aflate pe teritoriul Turciei;
- Turcia este stat membru NATO, nu însă şi ţară membră a Uniunii Europene;
- Animată de ambiţiile lui Erdogan, asistăm la un reviriment al ambiţiilor geopolitice ale Turciei, dublat de o desistare de la idealul laic instaurat de Ataturk;
- În anul 2016, prin portul Constanţa au tranzitat (exporturi, importuri) 59.424.821 tone de mărfuri, tendinţa fiind una de creştere. Cea mai importantă pondere în tonajul menţionat o ocupă cerealele şi petrolul şi produsele petroliere derivate. După cum se ştie, transportul naval de mărfuri este cel mai eficient prin comparaţie cu cel terestru sau aerian, iar sistemul fluvial european ne dă acces şi la alte pieţe din Centrul şi Estul Europei;
- Recentele explorări ale zonei economice exclusive a României au condus la găsirea unor zăcăminte gazeifere semnificative, existând de asemenea posibilitatea conectării cu zonele bogate în astfel de zăcăminte din zona Mării Caspice.
Scurt istoric
Nu ne vom întoarce prea mult în timp, când Marea Neagră era lac turcesc. Oricum, principalul contestatar al puterii turceşti la Marea Neagră a fost şi este în continuare Rusia. Pe scurt, din punct de vedere al României, mă voi limita strict la două situaţii:
Primul Război Mondial, când, România intrând în război alături de Antantă, Turcia a blocat strâmtorile, mai multe cargouri româneşti nemaiputându-se întoarce în ţară. Nici programul naval din 1912 – 1914 nu a mai putut fi finalizat şi, chiar dacă s-ar fi întâmplat asta, Italiei i-ar fi fost imposibil să ne livreze navele. Din fericire, la acel moment, aliatul rus deţinea o flotă semnificativă la Marea Neagră, superioară celei turceşti.
Al Doilea Război Mondial când flota României a fost singura flotă care se putea împotrivi celei a URSS la Marea Neagră, Germaniei fiindu-i imposibil să ne trimită ajutoare din Mediterana pentru simplul fapt că strâmtorile fuseseră închise de Turcia.
Situaţia astăzi
Regimul strâmtorilor Bosfor şi Dardanele este reglementat în prezent de Convenţia de la Montreaux, adoptată în 1936, şi care a înlocuit prevederile Covenţiei de la Lausanne (1923) în ceea ce priveşte regimul juridic al strâmtorilor.
La conferinţa convocată de Turcia în 1936 au mai participat URSS, Marea Britanie, Franța, Bulgaria, România, Grecia, Iugoslavia, Australia și Japonia. Convenţia era valabilă până în data de 9 noiembrie 1956, putând înceta în cazul în care una dintre părţile semnatare notifica celelalte părţi în acest sens.
În esenţă, Convenția de la Montreux a conferit Turciei dreptul de a militariza zona strâmtorilor în caz de conflict armat.
În articolul 1 părţile reiterează principiul liberei navigaţii prin strâmtori, în articolele 2 – 7 sunt reglementate drepturile şi obligaţiile navelor comerciale, în articolele 8 – 22 este reglementată situaţia navelor de luptă, iar în articolul 23 este reglementată situaţia avioanelor. Textul integral al Convenţiei în engleză îl puteţi citi aici
Convenţia mai distinge după cum urmează: vreme de pace, război – Turcia nu este ţară beligerantă, război – Turcia este ţară beligerantă şi situaţia în care Turcia se consideră ameninţată de un război iminent.
Continuarea articolului pe RHNS