Despre cele patru care ar fi fost sa fie dar n-a fost sa le avem inca. Stim deja ca – asa cum scriam intr-un articol precedent, MApN avea intentia sa puna piciorul in prag – si pana la urma a si facut-o, intr-un fel – notificand Naval Group ca daca pana pe 31 ianuarie 2022 nu se prezinta cu contractul semnat, totul se anuleaza.
Sanse microscopice ca Navalul sa produca asa miracol. Si de aici incolo se discuta despre posibilitatea ca Bucurestiul sa mizeze pe un contract G2G (guvern-guvern). Nu stim nici cu cine si nici cand se va intampla acest lucru, daca se va intampla asa ceva.
Facem o paranteza si ne mai aducem aminte ca tot francezii – de la MBDA de aceasta data – au fost protagonistii unei intamplari in oglinda. Adica au ramas singuri in competitia pentru baterii de coasta, cu racheta lor anti-nava Exocet Block III C si pana la urma nu au semnat nimic, lucrurile sfarsindu-se cu un G2G intre Bucuresti si Washington pentru rachete de coasta NSM.
Doar ca suma a fost diferita, daca in cadrul competitiei suma era de 137 milioane de euro, contractul G2G cu americanii s-a dus spre 252 milioane de euro (ambele sume fara TVA).
Asadar, la ce sa ne asteptam daca – aproape sigur – francezii nu vor semna pana pe 31 ianuarie 2022?!?
Este foarte posibil ca nici compania Damen sa nu-si va prelungeasca valabilitatea ofertei, astfel ca dupa jumatatea lunii ianuarie, oferta Damen sa nu mai fie pe masa si astfel MApN ramane fara nic un ofertant pentru cele patru corvete. Practic intreaga procedura, ca si legea care o reglementeaza, se anuleaza din lipsa de obiect.
Naval Group se retrage, Damen posibil la fel, de Fincantieri nu cred ca mai putem discuta, asa ca va merge Romania pe un contract G2G cu o companie agreata, asta dupa o renegociere de pret? Si daca da, care sa fie partenerul strategic la care Bucurestiul ar putea apela?
Statele Unite nu are ce sa ofere si oricum 4 nave din clasa LCS costa mult mai mult decat putem noi oferi. Slava Domnului!
Raman asadar europenii. Ne-am putea trezi tot cu Gowind 2500 printr-un contract G2G cu Parisul, cu navele fabricate in Franta, la un pret evident mai mare. Pentru ca un contract G2G are o anumita particularitate. Romania n-ar mai cumpara corvetele de la Naval Group ci de la Guvernul Francez si pe cale de consecinta, nu mai putem solicita sa fie fabricate in tara pentru ca Guvernului Francez nu i se poate cere sa detina un santier naval in Romania.
Poate ca Olanda ar fi o solutie si Damen ar intra in carti cu Sigma 10514 (oferta lor deja cunoscuta) dar de aceasta data prin G2G. In acest caz am putea sa vedem navele fabricate la Galati, macar si pentru ca Damen fabrica nave militare in Romania pentru terte parti de ani de zile, inclusiv pentru marina olandeza. De asteptat ca si aici sa fie o depasire de costuri, fata de suma oferita initial de Damen. In cazul olandezilor am avea nevoie de doua contracate G2G (unul cu Olanda, unul cu Statele Unite) dar asta nu reprezinta o problema.
Insa din umbra pandeste concurenta si, din informatiile RoMilitary, evident pe surse, germanii nu ne-au uitat si daca n-au avut succes cu K 130, poate reusesc cu OPV 90 (sau ceva echivalent), nave pe care le construiesc pentru marina bulgara.
Si daca in cazul corvetelor K 130 discutam despre compania ThyssenKrupp Marine Systems, in cazul prezumtiv al OPV 90 avem a face cu Lurssen Werft GmbH.
De ce n-au ofertat germanii din prima incercare? Pai mai intai ca in programul K 130 si Lurssen Werft GmbH era implicata si una pesta alta, chestii socoteli, n-a fost sa fie.
Sigur ca este foarte greu de crezut ca Bucurestiul va semna un G2G cu Berlinul, nu ca n-ar putea dar pana acum nu prea au fost semne care sa favorizeze o astfel de posibilitate.
Ramanem asadar sa ne rugam bunului Dumnezeu sa ne fereasca de LCS-urile americanilor (de care oricum nu avem bani si care oricum nu sunt disponibile) si mai apoi sa tinem pumnii stransi poate ne alegem cu corvetele construite si fregatele modernizate intr-un interval de timp rezonabil. Despre ce companie va castiga vom discuta atunci.
A doua frica. Si este una de inteles, ar fi ca nu cumva corvetele sa treaca in planul secund. Sa fim anuntati ca tinand cont de situatie MApN va initia o noua procedura de achizitie, similara cu prima si de aici incolo si pana la sfarsitul lumii sa tot asteptam finalizarea.
Daca tot va fi G2G sa fie macar unul rapid.
GeorgeGMT
Cateva concluzii, de la Nicolae vorbire
1. Cum marina noastra este ca si inexistenta (si sunt deschis oricaror argumente care ar tinde sa demonstreze contrariul celor afirmate de mine), acest moment ar putea fi folosit pentru o regandire a organizarii si dotarii cu mijloace tehnice a Fortelor Navale Romane. Un nou inceput daca vreti, de la zero. In aceste conditii am putea renunta la contractul pentru cele 4 corvete in forma propusa, alegand o perioada de tranzitie prin inarmarea celor 2 T-22R si, poate, inlocuirea Marasestiului cu o Type 23 ce urmeaza a fi scoasa din serviciu de Royal Navy. Apoi, de mana cu aliatii nostri NATO din Marea Neagra, SUA si Turcia, o regandire a conceptelor de lupta si, pe cale de consecinta, a dotarii cu mijloace tehnice. Razboiul naval se schimba, apar noi mijloace de lupta – vehiculele autonome fara echipaj – care pot executa din ce in ce mai multe tipuri de misiuni. De asemenea, nu poti vorbi de conflict pur naval in Marea Neagra, intotdeauna va fi vorba de operatiuni aero-navale. Prin urmare, o integrare a unitatilor navale cu cele aeriene dislocate in zona Marii Negre este absolut necesara.
2. Contractul G2G nu poate fi, in opinia mea, decat cu americanii. Ar putea include sistemul centralizat de conducere a luptei Combatss-21 pentru o mai buna integrare cu US Navy si, bineinteles, armamentul, poate si senzorii. In rest, ar fi pacat sa nu ne construim navele pentru Fortele Navale Romane in tara, iar aici Damen este in pole-position prin capacitatile de constructie din Romania. Chiar si asa, sa nu uitam ca americanii mai au si alti constructori navali care fac nave din categoria corvetelor asa cum sunt cei de la Swift Ships. Dar, din nou, ar fi pacat sa nu dam de lucru in tara, cu singura conditie sa avem principal contractor Damen Romania, nu Damen Olanda. Sau, de ce nu, Vard. Restul santierelor autohtone nu cred ca au expertiza necesara constructiei de la zero a unor nave militare. Din nou, sunt deschis oricaror argumente care tind sa demonstreze contrariul.
3. Nu poate fi vorba la Marea Neagra de germani sau francezi, ultimii cu o prezenta ceva mai rasarita dar prea deschisi la negocieri cu rusii peste capul nostru. Negocieri vor fi intre americani si rusi in curand si ramane de vazut la ce concluzie vor ajunge. Slava Domnului ca, cel putin de data asta, suntem de partea buna a liniei! Pentru noi, aceste negocieri sunt extrem de importante pentru ca este posibil sa redefineasca pe noi baze relatia Occident – Rusia si sa asistam la definirea unor noi sfere de influenta. Ramane de vazut. Indiferent de rezultatul acestor negocieri, Romania va ramane un stat de granita, de contact direct in Marea Neagra cu Maica Rusie, asa ca inarmarea fortelor armate romane cu mijloace moderne de lupta trebuie sa continue. Oricum, eram la momentul la care multa tehnica de lupta era la sfarsitul duratei de viata…