Un articol explicativ
Am remarcat ca aceste concepte simple sunt, daca nu intelese total gresit, macar un pic trunchiat si facem inca confuzie intre energie si combustibililul care o produce. Nu exista energie eoliana in prizele noastre, ci energie electrica produsa cu ajutorul (pe post de combustibil) vantului…
Am vazut cum unii inca mai cred ca viitorul apartine fuziunii nucleare (rece sau calda) si ca ar trebui sa asteptam cuminti inca 10,20 poate 100 de ani pentru ca acest proces fizic sa fie rafinat, dezvoltat si pus in slujba omenirii, pentru ca fuziunea la cald functioneza foarte bine doar ca daca ne-ar da prin cap sa-o folosim ar fi, bineinteles, ultimul lucru pe care l-am face 🙂 si ma refer aici la fuziunea nucleara a bombelor termonucleare (cu hidrogen).
Asadar sa le luam pe rand si sa incepem cu sfarsitul:
Redeventele
Unii se plang ca sunt prea mici in Romania, altii spun ca sunt atat cat trebuie sa fie, unii inca mai sustin ca nu trebuie sa…ne vindem tara. Eu personal nu ma pricep la redevente dar inteleg factorii care se i-au in considerare la calculul lor.
Asadar redeventa este o un procent sau o suma fixa de bani pe care cel care se ocupa cu extractia respectivei resurse (gaz, carbune, petrol, sare, diferite minereuri, etc) o plateste catre bugetul de stat per unitatea de masura a cantitatii respectivei resurse: per baril la titei, per mia de mc la gaze, per tona la minereuri sau carbune, etc.
Logica redeventei este ca respectiva resursa este una 100% naturala si atunci intregul popor trebuie sa beneficieze de pe urma ei. Redeventa seamana dar nu rasare cu impozitul, pentru ca nu este o taxare ci o distribuire a respectivei resurse catre toti cetatenii.
Din acest motiv multe natiuni bogate in resurse naturale nici nu baga banii din redevente direct in buget (cum facem noi) ci in fonduri suverane de investiti, fonduri care asigura dezvoltarea multilaterala a economiei respectivei tari, adica banii nu merg direct in consum – pensii si salarii, ca la noi – ci se duc pe dezvoltare si creare de infrastructura, cercetare-dezvoltare, etc.
Acum, in calculul redeventelor intra mai multi factori dupa cum urmeaza:
– cantitatea extrasa/exploatata. Cu cat aceasta este mai mare cu atat si redeventa poate fi mai mare, exploatatorul castigand dintr-un volum crescut
– calitatea resursei. Cu cat resursa extrasa in forma bruta este mai usor de prelucrat cu atat redeventa poate fi mai mare. Ca exemple luam petrolul si gazele, care petrol usor arab este foarte ieftin de rafinat (fata de petrolul greu extras in Romania), iar gazele naturale rusesti au o puritate forte mare, de unde redeventele mari in tarile din Golf si profitul mare al rusilor, al caror gaz nu trebuie purificat.
– usurinta sau dificultatea in extragerea acestor resurse. In Arabia Saudita sau Irak este suficienta o sonda (o teava mai lunga) si titeiul sau gazul (natural presurizate) ies singure. Aceste doua tari au astazi cel mai scazut pret de extragere si infiintare al unui nou camp productiv din lume, undeva la cativa dolari per baril. In Romania in schimb, campurile petrolifere sunt deja batrane, se extrage greu titeiul, fiind nevoie chiar de pomparea de apa pentru obtinerea de petrol, de unde si costurile de peste 30$ per baril.
– cat costa sa ajungi de la intentie la exploatarea comerciala a unui camp petrolier/gazeifer. Pai in Golf bagi teava si iese gazul/titeiul, la noi faci foraje, pompaj invers, iar in cazul puturilor maritime este chiar si mai scump.
Acum, redeventa tine cont de toate aceste costuri si trebuie sa ne aducem aminte ca Petrom intrase aproape pe pierdere cand pretul barilului coborase la 20 si un pic de dolari, in timp ce compania romaneasca are o gramada de campuri petroliere batrane unde extractia costa peste 30$ barilul. Ce redevanta sa-i mai cresti in acest caz?! Si la gazul natural la fel, in toamna lui 2016 pretul gazului rusesc coborase sub pretul gazului extras din Romania…
In problema acestui tip de resurse redeventa conteaza dar cel mai mult conteaza siguranta in aprovizionare, libertatea pietelor, garantia respectarii contractelor, investitiile pe care com[aniile le fac in dezvoltarea de noi zacaminte, iar in cazul nostru particular, independenta fata de gazul rusesc care cand vine, cand poate sa numai vina.
Dar viitorul apartine gazului metan si vom vedea in continuare de ce.
O cresterea a redeventei ar putea duce la anularea investitiilor in noi tehnologii, in noi campuri gazeifere, stoparea exploatarii a zacamintelor de petrol costisitoare, crestrea dramatica a importurilor…
Energia, in general cea electrica
Mai intai regenerabilele
Ei bine, am mai scris, aceste surse (ne referim la energia eoliana si solara) sunt curate numai privite de la distanta, daca insa le pui cateva intrebari cu lampa-n ochi incep sa dea din colt in colt: nu sunt deloc atat de curate ci dimpotriva, sunt foarte scumpe, cam de fite si deloc asa de ecologice.
Vantul
Energia eoliana este ideala daca ai o casa in varful muntelui, dar la nivelul sistemului energetic national reprezinta doar o imensa vulnerabilitate si un cost foarte mare in plus. Dar sa ne explicam.
Atunci cand cineva se apuca sa dezvolte o centrala eoliana (parc eolian) va avea in vedere ca pentru fiecare MW pe care spera sa-l obtina sa instaleze o putere de trei ori mai mare. Adica daca centrala este proiectata cu o putere in sistem de 100Mw puterea instalata va fi de 300Mw si asta datorita faptului ca vantul cand bate, cand nu bate, sau daca bate conteaza viteza si stabilitatea curentului de aer, etc, cert este ca ai nevoie de o putere instalata de trei ori mai mare decat puterea cu care respectiva centrala este gandita sa participe in cadrul sistemului energetic.
Statistic vorbin o turbina eoliana va functiona in medie la 30-35% din capacitatea sa pe perioada de exploatare planificata.
Ce inseamna asta in bani?! Enorm, de unde si necesitatea ca aceste „centrale” sa fie subventionate prin metoda certificatelor verzi. Asadar asta nu-i o tehnologie nici de viitor nici de incredere, oricat de mult am progresa in captarea energiei eoliene. Vantul nu bate constant.
Energia solara
Aici necazurile sunt chiar mai mari. Pe langa faptul ca noapte ajungi iar la opait si lumanare, lumina solara are (in functie de factori atmosferici) zile bune si zile mai putin bune. Intensitatea acesteia este un factor cheie, curatenia panourilor este un alt factor, pretul celulelor solare fiind factorul cel mai prohibitiv. Buna si energia solara in gospodarie pentru panouri solare pentru apa calda, cu totul nesigura si foarte scumpa pentru uzul national.
Energia solara &eoliana adevarate puncte nevralgice
Pai situatia sta cam asa, cand bate vantul si soarele e sus pe cer ai energie, noaptea si cand vantul nu bate bati tu din buze. In acest tip de industrie nu exista posibilitatea de a stoca energia, nu prea ai rezerve si aici intervine „mica” miniciuna a ecologistilor cum ca acest tip de energii ar fi viitorul, cand ele nu sunt de fapt nici macar prezentul.
Astfel, in Romania (la fel ca si in restul lumii) cu cat parcurile eoliene si solare cresc cu atat preturile la energie cresc si ele dintr-un motiv extrem de simplu. Cu fiecare kW solar sau eolian atasat sistemului energetic national statul respectiv trebuie sa creasca rezerva de producerea a energiei din surse clasice: termocentrale si hidrocentrale, doar ca aceste capacitati, mai ales termocentralele pe carbuni, sunt capacitati de productie extrem de scump de tinut in rezerva.
Un singur grup de la Rovinari costa sute de milioane de dolari, iar mai apoi sa-l ti in rezerva costa enorm. Cum iti recuperezi bani, cum platesti personalul, cum intretii cariera de carbuni, daca termocentarala cand functioneaza, ca nu bate vantul, cand merge, ca soarele a intrat in nori?!
Si asta se intampla in fiecare zi in Romania unde sistemul national energetic preia in mod obligatoriu energia produsa in eolian si solar si compenseaza cu centrale clasice, iar cand vantul nu bate termocentralele intra in actiune, doar ca este foarte scump sa faci acest lucru, sa tii in rezerva grupuri de sute de MW/h si sa le folosesti doar din cand in cand.
Cand mai ajung termocentralele sa faca profit, sa-si amortizeze investitile daca ele nu reusesc sa functioneze la intreaga capacitate?!
In loc sa bagam banii in retehnologizarea centralelor pe carbuni si sa le facem cat mai putin poluante (prin gazeificarea carbunelui), in loc sa bagam bani in centrale pe gaze si hidrocentarle, noi pierdem foarte multe resurse pe baza unhi moft, a unei fite ecologiste, fita care nu reprezinta viitorul ci dimpotrva franeaza dezvoltarea normala a industriei energetice si ne creste noua factura de nu ne vedem…
Abia aici am putea sa spunem ca privatii baga bani in eoliene, iar fraierii de romani le platesc cu varf si indesat. Asta este intradevar o conspiratie energetica, o prostie de moment neprofitabila pentru romani ci doar pentru cei care au dezvoltat astfel de parcuri eoliene/solare. Pentru ca aceste parcuri fac bani si cand nu produc energie, pe baza certificatelor verzi.
Fuzinunea nucleara
Acest fenomen fizic este relativ simplu. Se ia – sa zicem – un kil de hidrogen si se supune unei presiuni enorme si o temperatura undeva pe la 100 de milioane de grade Celsius, atunci hidrogenu” fuzioneza vesel si devine Heliu, lasand totusi in urma un mic rest de masa care se transforma in energie. Simplu?!
Problema este ca presiunea si temperatura aia nu pot fi obtinute pe Terra in mod direct, cel putin deocamdata, asadar se incearca altfel. In acest moment francezii si americanii au dezvoltat centrale (reactoare) de fuziune enorma care au la baza laserul.
In principiu nici aici nu-i mare jmecherie, cateva sute de lasere extrem, extrem de puternice sunt focalizate pe o suprafata extrem de mica a unei capsule care contine hidrogenul (cateva grame).
Doar ca aceasta tehnologie este una cu adevarat de avangarda, ai nevoie nu numai de lasere foarte puternice ci mai ales de o precizie dincolo de puterea noastra de intelegere, toate laserele trebuie sa atinga respectiva capsula in acelasi timp cu excat aceiasi putere…
Si, trecand peste alte…amanunte, mai este foarte mult timp pana cand un astfel de proces va fi si viabil economic (adica va genera in mod constant mai multa energie decat consuma), dar chiar cand va fi potentialul de export este foarte redus tocmai datorita tehnologiei foarte avansate folosite. Este extrem de putin probabil ca centralele de fuziune sa fie de vanzare precum cele de fisiune, asadar fuziunea o reprezenta viitorul dar un viitor foarte indepartat si foarte scump.
Si viitorul in termeni reali: gazul
Viitorul pe termen mediu este in mod clar al gazului natural si asta din mai multe motive:
-in primul rand rezervele de gaze sunt incomparabil mai mari decat cele de titei, chiar foarte mari
-gazele naturale sunt mult mai „democratic” repartizate pe suprafata planetei decat cele de petrol
-gazul este mult mai putin poluant decat petrolul sau carbunele
Dezavantajul ar fi, pentru gaze, nevoia unei infrastructuri mai costisitoare si mai elaborate: tevi, statii de presurizare, depozite subterante, iar GNLul este inca scump de trasportat cu navele gazeifere.
Dar abundenta gazului, faptul ca este mult mai putin poluant il recomanda macar pentru urmatoarea suta de ani. De asemenea si carbunele vin tare din urma, cele mai noi tehnologii pentru termocentrale sunt mult mai putin poluante si mult mai eficiente decat tehnologiile din anii „70, iar din carbune se poate extrage atat gaz cat si benzina sintetica. Rezervele de carbune sunt pur si simplu imense.
Situatia noastra
Cum Romania nu-i Arabia Saudita sau Rusia (Slava Domnului pentru asta) costurile cu exploatarea hidrocarburilor sunt ridicate. La noi orice investitie in energie: noi campuri gazeifere, extractia de petrol prin noi metode, noi centrale electrice, etc, inseamna costuri de miliarde de euro pentru punerea pe picioare a afacerii si alte sute de milioane pentru intretinere, asadar problema redeventelor trebuie discutata prin prisma acestor realitati economice. Nu ma pricep la redevente, nici macar nu stiu care sunt procentele la noi, pentru ca nu acesta este scopul acestui articol, dar trebuie sa avem in vedere mai multi factori.
Ce castiga Romania din extractia resurselor de gaze si titei?!
-independenta economica si mai ales politica. Vedem in cazul Bulgariei si Serbiei ca acest castig este unul foarte semnificativ
-mai castiga si o importanta politica in regiune
-castigam, pe langa redevente, si bani din impozite, slujbe noi, o industrie orizontala. Cei care investesc in aceste industrii nu pot pleca cu teava acasa la ei sau cu rafinaria, iar industria petroliera este una din principalele contributoare la bugetul de stat.
-stabilitatea cursului leu/euro, datorita cresterii nete a exportului
-am putea avea o industrie chimica bine articulata in viitor, industria din trecut a fost falimentata nu de marile corporatii ci de politrucii trimisi de noi in parlament. Nu am vazut pe nimeni protestand impotriva coruptiei care a bagat in pamant combinat dupa combinat dar avem ceva cu companiile straine.
Si apropos de companiile straine, crede vreunul dintre voi ca statul roman ar avea resursele financiare si expertiza necesara sa-si exploateze singur resursele?! Cu coruptia si incompetenta noastra deja traditionala?!
Eu cred ca la capitolul castiguri nu stam chiar atat de rau, redeventa nu-i totul, mai conteza si investitiile in infrastructura, companiile care castiga si ele o paine pe langa gigantii petrolieri, slujbe stabile si bine platite, stabilitate economica prin stabilitatea balatei externe de plati, etc.
Reversul medaliei care ar fi?! Sa exploateze statul roman gazele 🙂 🙂 🙂 , in folosul nomenclaturii de partid si de stat?!
Asadar, daca in cazul Arabiei Saudite redeventa este totul, din redeventa traiesc arabii, in cazul nostru particular, si tinad cont de toate datele problemei prezentate mai sus, s-ar putea ca nu aceasta sa fie principala probelma, dar repet acesta este doar un articol de prezentare nu si de impunerea unei solutii…
PS Si ar mai un aspect, sau o parere personala daca vreti, cu cat aceste investitii geostrategice de miliarde de dolari cresc in Romania cu atat vom fi mai siguri ca Tara noastra este ancorata in UE/NATO si mai putin pasibila de o alunecare care haosul estic, cu atat mai putin ne va fi pereclitata stabilitatea interna. Cu atat vom fi mai siguri ca SUA si aliatii nostri vor fi mai fermi in a garanta securitatea Bucurestiului si libertatea noastra ca oameni nascuti liberi, atat in fata unor abuzuri din exterior cat si in fata tomberonezilor locali, a caror fata tocmai ce am vazut-o, hidoasa si parsiva in „razboiul ordonantelor”.
PPS In industria gazelor naturale cvasi-majoritatea producatorilor vand gazul ca atare, fara vreo prelucrare industriala. Nici Norvegia, nici Marea Britanie nu au o industrie chimica prea mare, ambele tari consuma/vand gazul asa cum il extrag. Nu ca ar fi rau ca noi sa reconstruim o industrie chimica serioasa, am avut una, a fost taiata si data la fier vechi de politrucii locali si sansa este, daca va fi sa mai avem una demna de acest nume, sa fie una 100% privata, construita de companii private occidentale. Depinde ce vrem noi.
GeorgeGMT