Aerospatiale, cum vreti voi sa le spuneti desi mie mi se pare cam pompos termenul de “spatial” folosit de americani, rusi si francezi atat timp cat cele trei natiuni nu au deocamdata nave de lupta spatiale ci doar sateliti…
Dar trecem peste asta si ajungem din nou la francezi, mai exact la disponibilitate aeronavelor care fac parte din fortele aeriene. Facem o paranteza si observam ca obrazul subtire cu cheltuiala se tine dar si cu onoare, adica trebuie sa ai demnitatea de a spune celor care platesc pentru aceste forte aeriene (cetateanului francez) cam cum sta treaba cu banii lui si ce reusesc militari sa obtina pentru acei bani.
Americanii au acest bun obicei, britanicii si uite ca francezi fac si ei la fel, chestie de respect pentru propriii cetateni: nu ascund sub pres situatia reala desi nu este una cu care sa se mandreasca prea mult, dar una peste alta asta-i viata si mergem inainte.
Discutam despre disponibilitatea aparatelor de zbor militare franceze si aflam lucruri interesante tot pe filiera parlamentara.
Astfel, francezii au demarat (la fel ca americanii) un program de crestere a ratei de disponibilitate, au luat masuri, au investit bani si astazi putem sa facem o comparatie intre 2018 si 2021.
In cazul avioanelor multirol Rafale (se exclud aparatele destinate folosirii armelor nucleare) avem o rata de disponibilitate de 55% din 98 de Rafale in 2021 fata de 53% din 102 aparate in 2018. In cazul avioanelor marinei, Rafale M, avem o rata de dipsonibilitate de 61% din 42 de avioane, fata de 53% in 2018. Nu stim nimic despre flota de Mirage 2000-5.
In cazul elicopterelor de atac Tiger avem o crestere in 2021 fata de 2018 de la 29% la 35%, dar lucrurile sunt impartite: Tiger HAD are in 2021 34%, in timp ce varianta Tiger HAP doar 31%.
Nici Airbus A 400M Atlas nu sta foarte bine, cu o disponibilitate de doar 35%, in crestere cu 8 puncte procentuale fata de un an care nu a fost precizat. In 2021 francezii dispuneau de sase aparate bune la zbor.
In cazul aparatelor de patrulare maritima Atlantique 2 procentul este de 31%. Adica din patru avioane avute in dotare, in 2018 unul singur era gata de misiune, in 2021 zboara unul si din cand in cand inca unul. Atlantique 2 nu va fi retras ci dimpotriva aparatele vor intra la modernizare, la standard 6.
La capitolul elicoptere situatia este mai complexa, flota de Cougar si Caracal a fost numarata la comun si avem o crestere a disponibilitatii aparatelor de la 25% in 2017 la 42% in 2021, ceea ce este sa recunoastem aproape o dublare a procentului.
De ce avem aceste procente atat de mici? Pai americanii ne-au dat raspunsul si el comporta mai multe nivele:
- Pe de o parte totul tine de vechimea flotei de aparate, cu cat sunt mai “batrane” cu atat este mai greu sa le tii in aer, cu atat costurile sunt mai mari;
- Bugetul aflat la dispozitie. Americanii au primit ordin de la Congres sa faca ce-or sti dar sa creasca procentul de aparate gata de lupta. Au reusit la unele, au esuat la altele, dar au venit cu niste concluzii, printre care un buget mai mare pentru piese de schimb, constructia a mai multor depozite, bani mai multi pentru intretinere (inclusiv mai mult personal tehnic), un numar mai mare de furnizori pentru piese de schimb si service pentru a creste competitia si a scadea preturile;
- Numarul de misiuni in care respectivele aparate sunt implicate. Mai multe ore de zbor inseamna si mai multe ore de intretinere, mai multe piese de schimb etc.
- Complexitatea aparatelor este intr-o evidenta crestere si de aici necesarul tot mai mare de intretinere ca si potential ridicat de defectiune. La care se adauga numarul mai mare de ore de zbor necesare pilotului pentru a putea sa foloseasca respectivul avion la capacitate maxima.
Americanii, pe langa bugetul mult mai generos, au si avantajul ca au inca destui furnizori. Sa nu uitam ca F 16 este motorizat de doua companii, iar in cazul F 35 se cauta deja ca inca o companie americana sa dezvolte un motor alternativ. Daca stai la mana unui numar redus de producatori nu prea ai ce face si platesti cat nu face, pe de alta parte nici ca statul sa impuna un pret mic pentru ceea ce cumpara nu este corect, isi baga singur in faliment industria de aparare.
Facem o paranteza, americanii nu accepta ca o compania sa incheie un contract cu Pentagonul daca respectivul contract nu aduce un minim de profit respectivei companii. Un lucru nu numai de bun simt dar care si asigura industriei de aparare americane o plasa de siguranta, iar guvernul are garantia ca nu se trezeste – in mijlocul derularii contrcatului, cu compania in faliment. Inchidem paranteza.
Asadar, pe langa lectiile de invatat si pentru noi – Fortele Aeriene Romane – se poate observa ca forte aeriene cu traditie, foarte bine dotate, cu industria aeronauitica de exceptia la ele acasa fac greu fata costurilor foarte mari ale unor aparate de zbor din ce in ce mai complexe, mai greu de exploatat si care solicita bugetului apararii sume din ce in ce mai mari pentru functionare.
Daca francezii cu Rafale (aparate practic noi, cu Dassault in curte) abia reusesc sa-si tina in aer 55% din flota, cam ce speram noi in cazul F 16 MLU, cam ce pot spera tari mici precum Bulgaria, Slovacia, Ungaria sau Cehia in cazul aparatelor lor de zbor, cu atat mai mult cu cat au o “mana” de avioane?! Cati bani sa aloci daca Franta abia isi tine jumatate din flota gata de lupta?
Iar francezii nu stau mai rau decat altii, Germania sta mult mai rau in cazul aparatelor Eurofighter sau a elicopterelor, britanicii se misca inca bine, americanii au reusit cu mare efort un procent de 75%.
In cazul Rusiei, eu cred ca nici n-are rost sa discutam….
GeorgeGMT