Iată-ne ajunși la partea a III-a, și ultima, în care vom vorbi despre Mistral dar și despre oferta lor industrială concretă.
Mistral 3 este sistemul propus de MBDA pentru programul VSHORAD al României, parte a programului aprobat de Parlament, SHORAD/VSHORAD în valoare de 2,1 miliarde de euro. Mistral, ajunsă la a treia generaţie, este o rachetă ghidată în infraroşu care poate lovi ţinte aeriene (avioane, elicoptere sau ceea ce pe româneşte numim drone), atât ziua cât şi noaptea, într-o gamă largă de variaţii de temperatură, la distanţe cuprinse între un minim de 500 m şi un maxim de aproximativ 6,5 km, la altitudini de peste 5000 m. MBDA susţine că sistemul Mistral 3 are o rată de succes de 96%.
Este o rachetă reuşită, chezăşie stând cele 18000 de rachete vândute de-a lungul timpului către 42 de clienţi din 30 de ţări.
Racheta Mistral 3 are un cap de ghidare în infraroşu rezistent la contramăsuri, focos de proximitate cu laser, capul de luptă are 3 kg şi este prevăzut şi cu bile de tungsten. Practic, în cazul în care racheta „simte” că nu va lovi ţinta direct, se va declanşa focosul de proximitate, efectul celor 3 kg de explozibil fiind potenţat de bilele de tungsten. Efectul bilelor de tungsten este foarte bine evidenţiat în filmarea de mai jos:
Racheta în sine cântăreşte 19,7 kg, are o lungime de 1,86 m şi un diametru de 90 de mm. Viteza ei este de 930 m/s şi este capabilă de manevre strânse de până la 30G.
Mistral 3 poate veni atât ca MANPADS cât şi amplasat pe vehicule, aşa cum este ATLAS sau ATLAS RC, pe nave, SIMBAD sau SIMBAD RC sau chiar pe elicoptere. Mulţumită sistemului sofisticat de termoviziune în combinaţie cu propriul IFF, Mistral 3 MANPADS poate fi folosit atât autonom, cât şi integrat într-un sistem centralizat de apărare antiaeriană, creîndu-se astfel premisele unui sistem stratificat de apărare antiaeriană a României, de la rază foarte scurtă de acţiune până la rază lungă de acţiune, pe scurt de la Mistral la Patriot.
Sistemul de comandă şi control pe care l-am prezentat pe scurt în articolul despre VL Mica poate integra şi controla unităţi Mistral, asigurându-le descoperirea ţintelor şi soluţia de tragere.
În fabrica MBDA din Bourges am vazut cam toate sistemele bazate pe racheta Mistral 3, inclusiv MANPADS, ATLAS RC şi SIMBAD RC. Deşi mai multe sisteme SIMBAD RC erau pe bancul de testare înaintea livrării către client, nu am avut acces în apropierea lor şi a staţiei lor de comandă. Totuşi, cei de la MBDA ne-au permis să filmăm, astfel încât sunt deosebit de încântat să vă prezint mai jos un scurt film, marca RoMilitary:
Am avut totuşi acces la un sistem MANPADS, asemănător celui din filmul de mai jos. Mi s-a părut un sistem extrem de uşor de utilizat. Nu mi-a luat mai mult de 1 minut să-mi dau seama cum funcţionează, în condiţiile în care eram pentru prima dată în apropierea unui astfel de sistem. Nu am avut ocazia să asist la montarea/demontarea lui, dar la cerere, mi s-a explicat cum decurge înlocuirea rachetei trase: acţionezi o clemă, pivotezi în faţă tubul rachetei trase şi… gata. Operaţiunea de montare a unei noi rachete merge în sens invers, la fel de rapid.
Am vazut şi un test, al DGA cred, unul care a demonstrat eficienţa şi rezistenţa capului de ghidare al Mistral 3 în faţa clasicelor capcane termice (flares). Clipul este în genul celui de mai jos, atât doar că lipseşte exact testul de care v-am spus. Nu ştiu însă cum rezistă la DIRCM
Aplicaţia navală a Mistral 3 este Simbad RC, un sistem care mi s-a părut că s-ar potrivi mănuşă pe monitoarele şi vedetele noastre blindate şi nu numai, navele purtătoare de rachete, dragoarele putând fi şi ele destul de uşor de modernizat cu acest sistem. Datorită faptului că nu necesită spaţiu suplimentar sub punte şi are o amprentă relativ redusă, Simbad RC este foarte uşor de amplasat cam pe orice navă îţi trece prin cap. În cazul Simbad RC, înlocuirea rachetelor trase durează circa 30 de secunde în condiţiile în care există rachete de rezervă în imediata vecinătate.
Câteva sisteme în curs de pregătire pentru livrare.
Referitor la Mistral MANPADS, ştim cu certitudine că există interes din partea României, interes care a fost manifestat în mod oficial. Dar, din păcate, nu vă putem divulga mai multe amănunte, aceste informaţii fiind confidenţiale.
În încheiere, nu pot să nu remarc tendinţa generalizată de a utiliza sisteme MANPADS ceva mai grele în detrimentul celor foarte uşoare, 100% portabile, sistemul anti-tanc Spike, achiziţionat şi testat recent de ai noştri, fiind și el ceva mai greu, necesitând de asemenea trepied.
În ceea ce privește cooperarea industrială voi încerca să fiu succint. Dar ca să putem avea o privire de ansamblu asupra întregului proiect, trebuie mai întâi să vorbim puţin despre MBDA Franţa.
Cu ocazia deplasării în Franţa am avut ocazia să vizitez sediul central al MBDA din Le Plessis-Robinson, liniile de producţie de la Bourges dar şi liniile de asamblare finală (Mistral, Mica, Aster, Exocet) de la Selle Saint-Denis.
Trebuie spus că MBDA Franţa produce în propriile ateliere marea majoritate a componentelor necesare fabricării rachetelor pe care le comercializează. Excepţiile de la această regulă sunt puţine şi aici putem menţiona, de exemplu, capul de ghidare al rachetelor Mica, care vine de la Thales pentru cel RF şi de la Safran pentru cel IR. Ca fapt divers, dacă nu mă înşeală memoria, cred că şi bobinele şi le produc singuri.
De ce se întâmplă asta e absolut evident, MBDA Franţa limitând astfel la maxim dependenţa de furnizorii externi ceea ce nu poate fi decât în beneficiul clienţilor săi, atât din punct de vedere al securizării producţiei, cât şi din punct de vedere al calităţii produselor sale.
În scopul participării la programele României de înzestrare cu sisteme SHORAD/VSHORAD, rachete antiaeriene pentru viitoarele corvete/modernizarea fregatelor dar şi rachete anti-navă, atât pentru navele de suprafaţă cât şi pentru bateriile mobile, MBDA a încheiat un Memorandum de Înţelegere cu Electromecanica Ploieşti, o filială a Romtehnica specializată în producţia şi întreţinerea de rachete.
În cazul în care oferta MBDA Franţa va fi selectată, toate activităţile de asamblare şi întreţinere, inclusiv a sistemelor pirotehnice, se vor desfăşura la Electromecanica Ploieşti.
Cred că trebuie să fim realişti şi să ne asumăm faptul că, cel puţin pentru moment, nu se pune problema ca vreo firmă românească să contribuie cu fabricarea de componente pentru cele două rachete. Vor fi unele contribuţii locale pe partea de software şi integrare a sistemelor MBDA cu sistemul naţional de apărare antiaeriană. Asamblarea se va face la noi, la Electromecanica, în baza kiturilor furnizate de MBDA, aceştia aducând la Ploieşti o linie completă de asamblare şi testare. Tot ei se vor ocupa de şcolarizarea personalului civil şi militar, printr-un sistem de burse şi cursuri dezvoltate de MBDA, dar şi prin încheierea unui parteneriat cu Academia Navală Română şi nu numai.
Mai mult decât atât, în cazul Mistral, cei de la MBDA sunt dispuşi, în baza cantităţilor care vor fi comandate, să creeze o echipă de cercetare comună, româno-franceză, echipă care să lucreze la dezvoltarea unui produs MANPADS adaptat cerinţelor noastre specifice.
Poate nu pare mult, dar linia de asamblare ne va permite dezvoltarea unei resurse umane (operaţiunea de asamblare nu este aşa cum s-ar gândi mulţi doar una de strâns şuruburi şi vopsit carcase) calificate, retehnologizarea Electromecanica Ploieşti precum şi asigurarea securităţii operaţiunilor de întreţinere pe toată durata de viaţă a rachetelor. Mai mult decât atât, cei de la MBDA vor implementa şi un nou sistem de management al producţiei, ceea ce uneori nouă ne lipseşte.
Mulţi şi-au exprimat teama cum că francezii ne-ar putea lăsa la greu… În cazul în care ne vom asigura stocuri suficiente de rachete (durata de viaţă a rachetelor fără operaţiuni majore de întreţinere este estimată la aproximativ 20 – 25 de ani) şi, având în vedere că ne vom putea asigura integral întreţinerea lor, acest inconvenient al riscului de a cădea din nou victimă curenţilor nestatornici ai geopoliticii, va putea fi cel puţin limitat. Însă, vom depinde în continuare de ei pentru furnizarea de piese de schimb, având în vedere că toate componentele sunt produse, aşa cum am spus mai sus, doar în Franţa.
Ca parte a operaţiunilor de offset pentru programul corvetelor, MBDA ne va acorda consultanţă şi se va implica activ şi în construcţia depozitelor în care vor fi ţinute rachetele dar şi în ceea ce priveşte atelierele în care se va face întreţinerea lor. Şi pentru că am ajuns la marină, în cazul în care vom achiziţiona Exocet, vom primi inclusiv bancul de testare pe care am avut şi eu ocazia să-l vad la lucru.
Un alt domeniu în care cei de la MBDA au expertiză este şi cel al demilitarizării armamentului pe care nu-l vom mai utiliza. De altfel, relativ recent, MBDA a câştigat un contract de demilitarizare proiectile reactive nedirijate, beneficiarul fiind NATO, compania acumulând o bună experienţă în acest domeniu.
În final, s-ar părea că unele critici au fost „auzite” şi „însuşite” cei de la MBDA pregătind Mica NG, cu aceleaşi dimensiuni dar cu un nou motor de natură a creşte raza de acţiune a rachetei. Concurenţa, fie ea şi intra-company, face întotdeauna bine clienţilor… Singura mea îngrijorare este recenta plafonare a bugetului apărării din Franţa despre care am citit zilele acestea prin presă şi care ar putea afecta această modernizare.
Sfârşit
Nicolae Hariuc
Notă: Romania Military a participat în perioada 14 – 17 Noiembrie 2017, la invitaţia MBDA, la un eveniment organizat de catre compania franceză, eveniment cu ocazia căruia am putut sa vizitam fabricile MBDA din Franţa dar şi să purtăm discuţii formale sau informale cu reprezentanţii MBDA. Precizăm că toate cheltuielile aferente acestui eveniment desfăşurat în Franţa au fost suportate de MBDA.