Staţi liniştiţi, n-a demarat niciun program. Nu sunt bani.
Citeam doar un articol, pe Tehnomil.net, despre indieni care au lansat o corvetă antisubmarin de 2500 to şi care seamănă izbitor cu Tetal II a noastră.
În linii mari, e cu vreo 18m mai lungă decat Tetal II, ceva mai suplă (10m faţă de 11,7m la Tetal II) iar creşterea lungimii îi permite să îmbarce 8 rachete antinavă, 16 rachete antiaeriene Barak 1, cu rază scurtă, şi să dispună de un hangar decent pentru un helicopter mediu.
În rest, tun AK-176 (ca Tetal II), 2x RBU 6000 (idem), 2x AK630 CIWS (faţă de 4 la Tetal II) şi 6 tuburi lanstorpilă x 533 mm (faţă de 4 la Tetal II).
Evident, partea de radare, sisteme de conducere a focului etc este la nivelul anilor 2010-2014. Raza de acţiune este mult mai mare, având în vedere că se va scălda în ditamai Oceanul Indian, nu în ligheanul Marea Neagră.
Faptul că, după 25 de ani, cineva adoptă o soluţie asemănătoare cu Tetal II mă face să mă întreb dacă, uitându-ne după Visby şi alte proiecte SF, nu am abandonat prea repede posibilitatea de modernizare a proiectului Tetal.
Sigur, la nivelul anilor „90 partea de electronică era deja depăşită, motoarele scoteau fum de se vedea din Australia dar, una peste alta, nu a fost o soluţie constructivă proastă.
O navă de acest tip s-a intors acasă întreagă după o furtună de gradul 9 în Marea Neagră iar asta spune multe. În plus, avea ceva tentative de stealth ceea ce nu era rău pentru vremea aia.
Tetal II varianta actuală – sursa: shipbucket.com
Pornind de la această idee am început să mă întreb cum ar fi dacă ……
Evident, s-au gandit şi alţii, dovada aici:
Tetal II modificat – sursa: shipbucket.com
După cum se poate vedea, i-a ras orice capacitate antisubmarin, i-a pus un Goalkeeper în locul celor 4 AK-630, i-a schimbat AK-176 cu Oto Melara 76 şi i-a băgat 8 rachete antinavă între coş şi chestia aia care seamănă cu un grătar de la Popasul Doi Iepuraşi (la ce-o folosi?).
În varianta asta nu e suficient de rapidă şi de protejată antiaerian (mai ales pentru Marea Neagră) pentru a fi folosită ca navă de atac, iar ca escortă antisubmarin ….. nu mai are cu ce.
Ia să vedem ce putem face:
Tetal III A
Prima opţiune a fost să-i modific sistemul de evacuare a gazelor arse pe la pupa, după modelul Visby.
Sistemul de evacuare a gazelor arse la Visby.
Pe de-o parte, asta a dus la prelungirea puntii pupa cu cca 3m ducând-o la un total de cca 26-27m, mai mult decât generos pentru a primi helicoptere până la nivel de Puma Naval, Caracal si Sea Hawk.
Helicopterele astea le-am menţionat doar pentru aterizare-decolare, nu ca helicoptere aflate în dotarea navei.
Pe de altă parte, modificarea sistemului de evacuare a gazelor arse îmi lasă suficient spaţiu pe centrul navei pentru a amplasa un hangar decent (cca 15m) pentru helicoptere uşoare / medii şi/sau drone). Dacă vrem să utilizăm un helicopter mai mare am putea merge pe soluţia unui hangar extensibil, după modelul utilizat pe corvetele din clasa Abu Dhabi (1650to, 88,4m), produse de Ficantieri:
Corveta Abu Dhabi, cu hangar extensibil
În privinţa dronelor de utilizat la bordul navei, prima opţiune merge către Schiebel Camcopter S-100 (detalii aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Schiebel_Camcopter_S-100).
Pentru helicoptere opţiunea mea ar fi EC-635, uşor, foarte compact, plafon mare de zbor, capacitate de încărcare foarte bună pentru clasa lui (1440kg), relativ ieftin (cca 5 milioane $, fără armamente). Detalii aici: http://en.wikipedia.org/wiki/Eurocopter_EC635. Probabil că după instalarea pachetului de flotabilitate ar pierde cca 300 kg din sarcina utilă dar tot rămâne interesant.
Aici reiau ce spuneam cu alte ocazii privind posibilitatea de a-l transforma într-o drona: eliminate scaunele de pilotaj, înlocuite parbrizele, uşile şi suprafeţele vitrate cu panouri uşoare din fibră de carbon. Asta (plus eliminarea pilotului) ar asigura uşurarea helicopterului cu cca 300-350kg astfel ca instalarea pachetului de flotabilitate să nu-i afecteze capacitatea iniţială de încărcare.
Înlocuit echipamentul de comunicaţii plus afişajele din bord cu un bloc C3I, instalat un radar EL/M 2032 (ca pe Lancer) în locul pilotului şi ai un helicopter pe care poti să-l configurezi în mai multe variante:
– supraveghere radar anti sea skimmere: un rezervor suplimentar generos (în interior) şi 2 x Python5 / Derby / AIM 9X pentru protecţie, îl urci la 6000m şi-l lasi să se învârtă deasupra navei / escadrei pentru supraveghere împotriva rachetelor antinavă. Cum radarul are şi rolul de dirijare a focului poţi să-l foloseşti pentru dirijarea tirului rachetelor antiaeriene cu rază lungă de pe navă, mult dincolo de cei 25 km pe care-i vede radarul navei (pentru sea skimmere);
– antinavă: cu 2 NSM / Imi Extra sau 1 Harpoon / RBS15 plus 2 x Python5 / Derby / AIM 9X pentru protecţie. În varianta asta, trebuie înălţat (cu cca 0.5m) trenul de aterizare pentru acroşarea rachetelor antinavă sub fuselaj;
– antisubmarin: cu 2 torpile x 324 mm sau 4 x 250mm sau grenade de adâncime plus sonobuoys plus 2 x Python5 / Derby / AIM 9X pentru protecţie. La fel, trebuie înălţat trenul de aterizare pentru acroşarea torpilelor sub fuselaj (cele de 324mm);
– antiterorism / antipiraterie: 2-4 x Delilah sau 8 Hellfire / Spike / Lahat sau combinaţii, 1 gunpod cu 7,62mm Minigun sau 12,7mm GAU-19;
– transport / sprijin / extractie FOS (4-5 persoane), cu 1 gunpod, 4 Lahat, 2-4 Stinger;
– S & R, cu troliu şi doi operatori, 1 gunpod, 2 Stinger;
Revenind la dotările navei, începând de la prova, vorbim despre:
– 1 x Oto Melara Strales 76mm, cu Dart si Vulcano;
– 2 x RBU-6000 (ar fi păcat să renunţăm la ele, eventual facem reverse engineering);
– 2 x Thyphoon 25-27-30mm + 7,62mm + 4 Lahat-N;
– Radar AESA EL/M 2248 MF STAR (structura adaugată pe comandă este cea folosită de clasa Sa’ar 5 -1227 to);
– 8 rachete antinavă sau antisubmarin, în funcţie de misiune, sau 4 si 4;
– 2 x 8 Barak-8 / Stunner (chestia aia in dungi);
– 2 x 9m RHIB / drone navale sau una si una;
– 1 x 21 x RIM 116 RAM;
– 2 x Oerlikon Millenium 35mm;
– 2 x 3 x 324 mm MU90-Impact / Mk 54- Mako / Stingray;
– 2 x 12,7 mm MG;
În rest, sonar remorcat, Nixie, Nulka, ECM şi ce mai trebuie la casa omului.
Era să uit: bow thruster şi motoare moderne şi mai puternice, pentru a scoate un 27-28 Nd.
Dacă vrem o sculă mai serioasă, prelungim coca navei cu 10m şi ne creăm spaţiu să mai punem 8 rachete antinavă / antisubmarin, încă 2 x 8 x Barak-8 / Stunner, rămânându-ne spaţiu pentru mărirea hangarului la 18m, plus spaţiu pentru rezerve suplimentare de carburant, pentru creşterea razei de operare.
TETAL III B – cocă alungită.
Nu trebuie să ne jenăm să punem 16 rachete antinavă. Israelienii au reuşit să înghesuie 8 Harpoon si 6 Gabriel pe o nava de 61 m, clasa Sa’ar 4.5.
O navă cu 8-16 rachete antinavă, cu 32 rachete antiaeriene cu rază lungă, sistem SHORAD/VSHORAD sănătos, capacităţi antisubmarin zdravene (rază lungă, medie şi scurtă), cu helicopter îmbarcat, cu senzori performanţi, este un element de luat în seamă chiar şi în Marea Neagră unde vecinul deja deţine supremaţia aeriană şi navală şi continuă să-şi dezvolte capacităţile.
Eroul Bulă