Romania Military

DIPLOMAȚIA ENERGETICĂ – ARMA LIPSĂ DIN ”ARSENALUL” ROMÂNIEI ?!

George GMT
  1. Introducere – ce este Diplomația Energetică și la ce folosește ?

În contextul vremurilor actuale, deseori, îmi revin in minte unele pasaje si principii legate de acest termen ce pare foarte ciudat unora, dacă nu chiar neadecvat, prin asocierea a două cuvinte DIPLOMATIE+ENERGETICA, aparent incompatibile, fără legătură între ele si despre care insă, am auzit (și invățat !) incă de pe băncile facultății românești. Constat, că este de o și mai mare actualitate acum in zilele noastre decit in urmă cu 50 de ani.

Am avut șansa să mă număr printre relativ puținii studenți si proaspăt absolvenți care am fost ”expuși” unor astfel de ”ciudățenii” din prelegerile unor eminenti profesori, de fizică nucleară sau termodinamică (să-i amintesc doar pe Șerban Țițeica, Grigore Moisil-la ale cărui prelegeri, mergea oricine nu numai studentii, doar să-l asculte-, Ionel Purica Sr., sau Aureliu Leca, daca cititorilor le spun ceva aceste nume mari ale științei si ingineriei românesti) si care au fost, intre alții, ”constructorii” programului nuclear românesc – spun program și nu centrale nucleare – ceea ce e o mare diferență). ”Expunerea” aceasta făcea parte oarecum (pe lîngă cunoscutele ”programe cincinale” de dezvoltare din acele vremuri), din pregătirea noastră studențească de viitori ingineri in domeniu, si nu diplomati si, la acea vreme, toți eram oarecum mirați de ce ni se ”împuie” capul cu toate astea ?!…dar ce bine ne-a prins ulterior ! (NA.  în prezent, nu am auzit să existe in narativul diplomatiei noastre notiunea de diplomatie energetică, sau sa se predea undeva ceva  despre diplomația   noastră, dacă o exista așa ceva –  diplomația energetică sau …măcar energetica diplomatică)

Mergînd mai departe, redau definiția direct in limba engleză (termenul apărind pentru prima dată in SUA, in 1974) , pentru a înlătura orice dubiu asupra interpretării si ințelegerii cît mai exacte a termenului:

Energy diplomacy is a form of diplomacy, and a subfield of international relations. It is closely related to its principal, foreign policy, and to overall national security, specifically energy security. Energy diplomacy began in the first half of the twentieth century and emerged as a term during the second oil crisis as a means of describing OPEC‘s actions. It has since mainly focused on the securitization of energy supplies, primarily fossil fuels, but also nuclear energy and increasingly sustainable energy, on a country or bloc basis.

….The three concepts, national security, foreign policy and energy security are ontologically structured, where national security is the most general concept, foreign policy is one level lower covering the international aspect of national security risks, and the lowest on the scale is energy diplomacy…. 

….Energy is one of the fundamental items on the national security agenda. National security that deals with such external issues and risks is applied and implemented by government departments for external relations. Implementation of the national security strategy involving external factors and international issues is carried out through foreign policy instruments, namely international relations and diplomacy

 

Sa mergem putin mai inapoi in istorie si sa intelegem cind si de ce a aparut necesitatea Diplomatiei Energetice. Citez mai jos, un rezumat din anul 1976

https://www.science.org/doi/10.1126/science.192.4238.429

Citat din SCIENCE 30 Apr 1976 Vol 192, Issue 4238 p. 429

Pe scurt, se poate observa că termenul de Diplomație Energetică a apărut in contextul puterii in creștere a Uniunii Sovietice, in domeniul energiei (petrolului si gazelor), care ameninta echilibrul economic si politic din punct de vedere global. (s-a schimbat ceva fată de astazi ?)

Incheiem istoricul cu prezentul an 2022 recitind ce zice Comisia Europeană (Uniunea Europeană) din care facem si noi parte si care, fundamental, aplică exact preceptele Diplomației Energetice definită in 1974, dar, se pare că un pic cam tîrziu:

https://www.iai.it/en/pubblicazioni/changing-energy-diplomacy-external-dimension-repowereu-plan

The global energy market disruption and energy security crisis caused by Russia’s invasion of Ukraine triggered a quick response by the European Commission through the REPowerEU plan launched in May 2022. The plan aims at rapidly reducing the EU’s dependence on Russian energy imports through diversification of suppliers, reduction of energy demand and an acceleration of Europe’s energy transition. The implementation of the plan will redraw the EU external strategy, altering long-lasting energy and political relations and reshaping the global energy market, flows and routes

Unde se regăsește România aici, astăzi ? Cred că este o greșeală a-ți baza conceptul de securitate exclusiv pe apartenența la vreun bloc (UE si NATO). Prin apartenență trebuie ”sa contribui” nu să  ”consumi” Securitate.

 

 

               2.De ce ar avea nevoie România de o Diplomație Energetică ?

Dacă Diplomația Energetică a unei mari puteri, este probabil mai ușor de conceput si distins (separatia albă/neagră e mai clară), in cazul unei țări mici, cum e România, dar, cu multe resurse, plasament geografic si ”moștenire istorică”,  o Diplomație Energetică bine structurată este absolut necesară. Daca ne uităm înapoi la ceea ce s-a întimplat in ultimii ani, cu multe ”evenimente” contradictorii, pare mai degrabă că acțiunile României in domeniul energiei au fost haotice si fără obiective clare și, îndrăznesc sa afirm că au cauzat mai degrabă slăbirea securității statului decit întărirea ei.

Pentru a rămîne in continuare pe tărîmul științific al ingineriei, toate elementele ”puzzle”-ului energetic- resurse (gaze, nuclear, hidro, carbuni, regenerabile, etc.), relatia cu vecinii ”energetici”, prieteni sau mai putin prieteni (termenul de prietenie se referă strict la ”friendly competitors” noțiune din ”free market” unde operăm noi in piața energiei, nu-i așa ?! dar poate fi si politic) apartenența politică a țării la un grup-UE,alt grup-NATO, interesele proprii de Securitate si bunăstare, perspectivele zonale si geopolitice, etc., etc., toate acestea precum și altele, constituie ingredientele ideale pentru  folosirea teoriei jocurilor (inventată de matematicianul german Neumann si folosită pe scară largă in macro-economie politică), pentru identificarea unei Diplomatii Energetice  optimale/ideale.

In esentă, prin joc , in teoria jocurilor, se înțelege o situație care implică doi sau mai mulți decidenți, numiți jucători care sunt puși în fața situației de a-și alege o strategie pentru a-și maximiza avantajele proprii sau  primite ca urmare a propriilor acțiuni raportate la mutările celorlalți. (subliniez obiectivul jocului- maximizarea avantajelor proprii, cu riscul de a-i supăra pe românii care sunt mai întîi foarte  europeni în loc de a fi mai întîi doar români…dar, cum spuneam, aici vorbesc doar despre știință cu aplicatii in politică,  nefiind un  politician care să încerc să modific știința prin inepții politice, cum vedem ca se intîmplă foarte des).

De ce ar avea nevoie România de asa ceva ?

DAR CUM,

      DECI

România, in noile conditii politice si geo-politice mondiale, ar putea (trebui ?)  să-și imbunătătească ”pozitia de negociere” (și) prin Diplomația Energetică, maximizîndu-și pozitia (si) resursele energetice de care (mai) dispune ?. Asta se impune cu atît mai mult in contextul in care un fost Prim-Ministru (si fost Ministru de Externe) respectiv Adrian Năstase, declara in cunoștință de cauză dar si semnificativ, cu ocazia ”privatizării” PETROM, ca, ”cine controlează PETROM, controlează politica romănească” (ceea ce s-a observat cu pregnanță).

Din (și din) acest motiv, diplomatia Austriei (si Ungariei) si-au permis in ultimii ani, actiuni efectiv ”neprietenoase”, ca să nu spunem altfel, contra unei Românii  ”fără bîtă” și  făra vlagă .    De ce ? Pentru ca pot !…iar consecințele nu pot fi , eventual,  decît politice, securitate, bunăstare, dar, ”cui îi pasă” ?

Nu cred ca Ministerul nostru de Externe are cunostințe sau practica acestui concept si la fel si Ministerul Energiei sau Economiei sau ANRM, nu practica astfel de ”jocuri” științifice, ca servanti ai poporului, iar ”rezultatele ” din ultimii ani, par sa confirme asta.

 

       3.Citeva din elementele actuale ale unei Diplomatii Energetice, aflate la dispoziția României care ar putea face parte din ”joc”

 

In Raportul de Dezvoltare RET 2020-2030, se regasește situatia piețelor de electricitate zonale (fluxurile de energie cu culoare roșie au fost adăugate de autori):

Se observă poziția unică/optimă, dar și foarte importantă a României de a putea ”arbitra” in 2 piețe UE, dar si cu alte  3 state/ granițe externe ale UE. A ”arbitra” fluxurile de energie este cu mult mai mult decit a fi transformați intr-un cablu electric de tranzit/trecere prin România a fluxurilor energetice, dupa cum se va arăta mai departe si, mai mult, de-abia atunci, vom putea  spune că ne-am putea angaja pe drumul devenirii cu adevărat un ”hub energetic”.  A fi ”hub energetic”, este cu mult mai mult si diferit de a fi producător de energie electrică din surse nucleare, cum iși imaginează cineva din afara domeniului energiei. Altminteri, vom rămîne doar ”un cablu de transfer / tranzit electricitate”.

Fundamental, aceasta este o problema tipică din domeniul Strategiei si Diplomației Energetice.

Ce nu e clar ?

https://www.aei.org/op-eds/tolerating-azerbaijan-gas-shows-europe-still-isnt-serious-about-russia/

https://ro.usembassy.gov/ro/initiativa-celor-trei-mari-riga/

 

Cred ca planurile de interconectare ale Romăniei pîna in 2030 nu reflectă cele de mai sus, care, poate sunt greșite in acea viziune (vezi fig 2)

Sursa: Planul de Dezvoltare a RET 2020-2030 (Transelectrcia). Nota: Azerbaidjan a fost adăugat de autor

https://web.transelectrica.ro/harti_crd_tel/

 

In spiritul politicii UE de integrare a piețelor de gaz si electricitate ar fi in aceeasi logică cu cea de mai sus, creerea unui corridor Nord-Sud (Polonia-Romania) pentru gazul natural, care sa ”taie” fluxul de gaze construit de ani si ani din Est-Vest, izolînd Rusia complet. (vezi Fig. 2 de mai jos). Polonia, are deja un program masiv de constructii terminale pentru LNG (principalul furnizor fiind SUA), iar Polonia poate fi conectată cu Romănia (trecind o mica parte prin Ucraina) si Moldova si Turcia. Logica este relativ simplă: Turcia aproape a inceput exploatarea gazelor din Marea Neagra (aceleasi ca ale României care însă zac in continuare in zacamintele OMV),  este un coridor deja de gaze dinspre Marea Caspica si/sau Orientul Apropiat si, ar fi si in interesul Turciei sa intre in piata CEE Europeană. Drept care , intreaga parte CEE ar fi alimentată din aceasta conexiune, scăzind importanța hub-ului energetic Baumgarten si scăzind interesul constructorilor de statui in România ale unor ”personalităti” care nu prea au avut legaturi directe cu istoria Romăniei si inaugurate cu ocazia unor vizite private anuale. O continuare logică  ar fi si transformarea BRUA in BR, (oricum, BRUA a fost finantată de Romania cu mai mult de 60% din costuri de investitie, deci, contabil e proprietatea României).

 

3.2  Poziția României referitor la flexibilitatea si capacitatea managementului zonal al energiei electrice

Analizînd harta regională de mai sus, Fig.4 (sursa: https://professional.hydropower.org/page/map-pumped-storage-tracking-tool), in contextul punctului 3.1 Pozitia geografica , unde punctele albastre reprezintă centrale pompare acumulare (CHEAP) in functiune, iar cele roșii centrale planificate, se constată:

Urmărind, simplist,  ce scrie in site-ul de mai jos intitulat sugestiv: Advantage Austria !

https://www.advantageaustria.org/md/zentral/branchen/energiewirtschaft/overview/Ueberblick.ro.html

citat: ”…Austria – Campion mondial la hidroenergie, campion european la energii regenerabile importantă țară de tranzit pentru energie, pentru Occident și Orient: Industria energetică a Austriei valorifică din plin poziția și geografia deosebită a țării…”

Nefiind foarte clar cum o țară din centrul Europei este ea ”țară de tranzit pentru energie intre Orient si Occident”, rezultă cu pregnanță că Romănia ar putea si trebuie sa fie intr-o poziție ”competitivă” mult mai bună si cu potențial mai mare de a asigura ”tranzitul Est-Vest” al fluxurilor de energie electrică, in concept Advantage Romănia ! ca parte a Diplomației Energetice zonale si  Strategii pe termen lung atit a Romăniei cit si in deplin consens cu politica Uniunii Europene. Austria, din punct de vedere energetic, probabil trăiește inerția vremurilor cind granița UE era in centrul Europei, dar, intre timp, aceasta graniță s-a mutat spre Est.

 

       4.Beneficiile pe care le aduce CHEAP in SEN si României

Pe baza unor analize detaliate efectuate (orar !) ale funcționării SEN in anul 2022 si cu prețurile (orar !) inregistrate, s-a simulat un scenariu in care SEN a funcționat ca si cum o centrala CHEAP ar fi existat in functiune. S-au folosit datele tehnice ale proiectului CHEAP Tarnița-Lăpuștești – 1000 MW.

Se pot rezuma urmatoarele beneficii:

Ignorarea acestui potential urias de stocare a energiei electrice  in Romănia prin CHEAP, va avea urmatoarele efecte negative, dramatice:

 

        5.Prognoza UE 2030-2050 referitor la necesarul de capacități CHEAP

La nivelul anului 2014, situatia statistica a capacitătilor de stocare CHEAP in EU era următoarea:

N.A. Romania este absenta din statistica

Sursa: http://www.eera-set.eu/eera-joint-programmes-jps/energy-storage/

 

Iar necesarul aditional de stocare CHEAP in 2030  va fi de minimum 65 GW (o cifră uriașă !)

Sursa: EASE – Energy Storage Targets 2030-2050. Ensuring Europe Energy Security in a Renewable Energy System

 

In condițiile si perspectivele prezentate, rezulta cu claritate ca România nu-si permite sa neglijeze aceste oportunităti, date de pozitia, geografia si hidraulicitatea  sa, pentru imbunătărea eficientei SEN dar, mai ales, pentru intărirea securitătii energetice proprii si zonale, in calitate de Stat Membru la granița estică a Uniunii Europene.

 

                  6.Ce Strategie CHEAP ar fi corespunzătoare intereselor României la orizontul 2030-2050 ?

Conform Planului RET de Dezvoltare 2020-2030 al Transelectrica, urmează să se închidă ”inelul de 400 KV” in jurul Romăniei, un proiect gîndit demult si foarte util SEN.

Bazat pe această perspectivă apropiată, in Fig. 5 de mai jos, pe planul Transelectrica,  sunt poziționate 5 opțiuni de CHEAP, marcate cu puncte roșii,  care ar putea corespunde obiectivelor strategice menționate mai sus in acest raport si Diplomatiei Energetice.

Sunt prezentate aceste opțiuni in ordinea priorităților (evident, acestea pot fi stabilite final de Transelectrica, in functie de fluxurile de energie, capacitătile liniilor de transport si conexiune transfrontalieră si nu in ultimul rînd, de Diplomatia Energetică):

Opțiunile prioritare ar putea fi:

  1. CHEAP Firiza – controlul fluxurilor si spriinul catre Moldova (ar trebui sa fie #1 in Diplomatia Energetica) si in perspectiva finalizarii liniei de 400 KV Suceava-Balți (Rep.Moldova). Consumul prognozat al Moldovei, ar trebui in mod deschis sa fie prevazut in orice strategie de dezvoltare a SEN si a României pentru integrarea Moldovei din punct de vedere energetic. In acelasi sens, poate fi  flexibilizata conexiunea  si către Ucraina, in perspectiva unei posibile conexiuni cu Polonia- Sistemul Baltic Sea (din care face parte si Norvegia) , puternic deficitara in problema emisiilor GES (vezi Fig. 1) . Conexiunea cu Polonia (via Ucraina) este foarte scurtă ca distanță si, asa cum ”inelul de 400 KV” inconjoară România, tot așa, in aceeasi logică, inelul care incojoară / urmărește granita de Est a UE este poate mai eficient decit conexiuni radiale via Ungaria-Austria. Ca si Diplomatie Energetica, conexiunea Nord-Sud (Norvegia-Polonia-Romania-Balcanii de Sud, eventual Turcia (cablul submarin-proiect abandonat ?!), este mai potrivită si conform realității de a muta ”tranzitul de energie Est-Vest” din centrul Europei, pe granita reala a UE unde se face tranzitul Est-Vest.  Scăderea importanței fluxurilor radiale de energie este un principiu corect tehnic in cazul de față si in linia si spiritul Inițiativei cooperarii celor 3 mări (I3M).
  2. CHEAP Tarnita – Lapustesti – controlul fluxurilor in principal pentru  zona Transilvaniei deficitara in capacitati de producție (in secundar, conexiunea catre Ungaria-Austria poate fi controlata competitiv)
  3. CHEAP Macin – are o deosebită importanță , in special pentru România, fiind poziționată in ”inima” surselor regenerabile din România, respectiv Dobrogea (surse eoliene, centrala nucleara-posibil U-3&4, platforma marină, punctul de intrare a conectorului de 1000 MW energie ”verde” din Azerbaidjan, etc.), unde, flexibilizarea sistemului este absolut necesară
  4. CHEAP-Dubova – controlul fluxurilor de energie catre Balcanii de Vest

Cu aceste aproximativ  4000 MW capacități CHEAP, la care s-ar putea adăuga   finalizări de proiecte hidro incepute si neterminate (aprox 1000 MW), eoliene si solare aproximativ 10,000 MW (adaugate la cele aprox  4000 MW existente) vor fi suficiente ca România sa devina ”verde”,  sa devina producâtpor major de Hidrogen ”verde” (dacă va fi cazul), dar, mai ales, va  obține in mod competitiv un statut intr-adevăr real,  de țară de tranzit energie intre  Occident-Orient, dar in sensul de  ”Advantage România”

 

            7.Implementarea Strategiei CHEAP

Avînd în vedere că :

Implicarea sau chiar consultarea  Ministerului Energiei nu este necesară, avînd in vedere, poziția sa deja cunoscută –  faptul a Ministerul Energiei a scos din proiectul de strategie energetică a României, proiectul de stocare a energiei CHEAP- Tarnița-Lăpuștești.

Stabilirea unui program CHEAP si implementarea sa poate fi facută in cooperare cu Comisia Europeană si ENTSO, si poate fi justificat ușor drept PCI (Project of Common Interest, similar cu BRUA-conectorul de gaz Bulgaria-România-Ungaria-Austria cu ramificație Moldova, numai că in acest caz, prioritar, obiectivul ar putea fi BRUP- Bulgaria-România-Ucraina-Polonia cu conector Moldova)

Indiferent dacă CE aprobă sau nu un proiect PCI pentru CHEAP, totuși România trebuie să-l implementeze prin surse proprii si atrase.

Ca exemplu, pentru CHEAP Tarnița-Lapuștești, care ar avea un buget de 1,2 miliarde EUR, numai cite 70 mill. EUR/an, finanțați de fiecare  Hidorelectrica, NuclearElectrcia si Transelectrica, sunt arhisuficienți pentru executia proiectului in cca 5-6 ani cit este prevăzut. Nu mai mențtionăm că un astfel de proiect este finanțabil si prin surse bancare comerciale, începind cu BEI sau Bănci-Export Import diverse, inclusiv din SUA (care se presupune ca vor finanța Unitătile 3 si 4 de la Cernavodă)

In acest context, poate nu ar fi lipsit de interes de studiat, mai degrabă  implicarea MapN in aceste proiecte, in locul Ministerului Energiei, avind in vedere capacitățile si resursele Armatei Române, similar cum aceeași problemă a fost gestionată de US Army in SUA

https://www.usace.army.mil/Missions/Civil-Works/hydropower/

https://www.iwr.usace.army.mil/portals/70/docs/iwrreports/iwr019-000001-000517.pdf

https://www.energy.gov/sites/prod/files/2021/01/f82/us-hydropower-market-report-full-2021.pdf

https://corpslakes.erdc.dren.mil/employees/vtn/pdfs/hydropower.pdf

Sursa: HYDROPOWER – The Role of US Army Corps of Engineers

 

                  8. CONCLUZII

Urmare argumentelor prezentate mai sus, considerăm ca o Diplomație Energetica structurată pe maximizarea avantajelor rezultate din ”joc”, exploatind la maxim potentialul geografic, si resursele fosile si regenerabile  – inclusiv stocarea CHEAP si interconectarea retelelor de gaze si electricitate sunt o prioritate pentru intărirea securitătii energetice a țării, in conceptul ”Advantage Romănia”

Fara maximizarea potentialului de stocare CHEAP nu vom putea utiliza mai multe regenerabile (intermitente), nu vom avea o siguranta sporită, daca mai adăugăm in SEN si unitățile 3 & 4 la Cernavodă, nu vom putea deveni un producator de energie electrica 100%  ”verde” si ”hidrogen verde” dar, mai ales, nu ne vom putea indeplini rolul de creștere a siguranței in exploatare in zona noastră si eficientizarea fluxurilor de energie Est-Vest.

 

Catalin Dragostin

Exit mobile version