Fiindcă tocmai a început campania pentru alegerile europarlamentare, blogul RomaniaMilitary va prezintă succesiv două articole distincte din media romanească, inițial publicate la diferență de 20 zile (noi începând cu cel recent), ce încearcă să explice situația complicată a cetățenilor cu drept de vot.
Cum a ajuns România să aibă pe hârtie 20,1 milioane de cetăţeni şi 18,8 milioane de votanţi. Vicepreşedintele AEP: „E o dilemă căreia nu-i văd nici rostul, nici rezolvarea”.
Din acest an, orice alegător poate verifica dacă a fost înscris corect în Registrul Electoral şi unde se află secţia de votare la care a fost arondat, introducându-şi datele personale într-o aplicaţie disponibilă pe internet la adresa www.registrulelectoral.ro.
În prima zi a campaniei electorale pentru europarlamentare, sistemul electronic de centralizare a numărului de alegători care va fi utilizat prima dată la alegerile europarlamentare din acest an arată că în România sunt 18.300.376 de cetăţeni cu domiciliul în ţară care vor fi chemaţi la vot pe 25 mai. Acestora li se adaugă 512.017 de cetăţeni români care s-au mutat inclusiv cu domiciliul în străinătate, dar care pot vota cu paşaportul.
Un paradox, dacă ar fi să raportăm aceste date la rezultatele recensământului din 2011, finalizate anul trecut de Institutul Naţional de Statistică. Potrivit INS, la 20 octombrie 2011, populaţia stabilă a României era de 20.121.641 de persoane. Ar însemna ca 93,4% dintre cetăţenii României – aşa cum i-a identificat recensământul – să fi depăşit vârsta majoratului, în condiţiile în care INS a estimat numărul copiilor de până la 14 ani la 15,9% din totalul populaţiei stabile.
Datele cele mai apropiate de realitate sunt, aşa cum susţine şi vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ, cele cuprinse în Registrul Electoral, actualizat pe parcursul ultimelor 9 luni de toţi primarii – indiferent de culoarea politică -, ei fiind singurii care au primit de altfel răspunderea penală legată de corectitudinea acestor informaţii. „E o dilemă căreia eu nu-i văd rostul şi nici rezolvarea. Întrebaţi în blocul dumneavoastră câţi au răspuns la uşă la recensământ şi câţi au dat datele reale. Alegerile trebuie să se facă pe date certe, nu pe estimări ale INS”, spune Muhuleţ.
În plus, datele demografice ale EUROSTAT arată că este normal ca în România numărul votanţilor să crească chiar dacă populaţia este în scădere. Lucrul acesta se întâmplă având în vedere că numărul celor care au dobândit drept de vot din 1990 până în 2014 este mai mare decât al celor care au decedat în aceeaşi perioadă. Astfel, între 1 ianuarie 1990 şi 1 ianuarie 2014 au împlinit 18 ani cei născuţi între 1 ianuarie 1972 şi 1 ianuarie 1996, adică, potrivit cifrelor EUROSTAT preluate de la INS, 8.529.154 de cetăţeni români. În acelaşi timp, au ieşit din listele electorale, în linii mari, cei care au decedat între 1 ianuarie 1990 şi 31 decembrie 2013, adică 5.958.539 de persoane. Ceea ce înseamnă un surplus de votanţi de 2,5 milioane apărut chiar dacă populaţia a scăzut între 1 ianuarie 1990 şi 1 ianuarie 2014 cu 832.000 de persoane.
http://www.rumaniamilitary.ro/discrepantele-cu-privire-la-numarul-de-votanti-din-romania-partea-2
Sursa și restul articolului: Gandul
http://www.rumaniamilitary.ro/discrepantele-cu-privire-la-numarul-de-votanti-din-romania-partea-2