Distrugătoarele de tip „M” sunt unele dintre cele mai longevive nave din marina română, „Mărăşeşti” şi „Mărăşti” fiind botezate după cele două bătălii purtate de armata română în Primul Război Mondial. Ştiu că părerea unanimă este că distrugătoarele de tip „R” sunt cele mai frumoase nave de acest tip avute vreodată în dotare, totuşi, pentru mine, distrugătoarele de tip „M”, cu arhitectura lor navală specifică navelor construite în preajma Primului Război Mondial rămân cele mai frumoase. Gusturile nu se discută!
Iarna la Marea Neagră
Programul care nu a fost…
În numărul 43-44 al revistei populare „Albina”, apărut în iulie 1906, am găsit o statistică a Serviciului Maritim Român privind mijloacele tehnice de care dispuneau la acel moment marina militară şi marina comercială. La acea dată, flota noastră maritimă avea în dotare trei torpiloare – „Năluca”, „Smeul” şi „Sborul”, un crucişător – „Elisabeta” şi un bric, nava şcoală „Mircea”. Navele fuseseră achiziţionate în anii 1880, fiind la acel moment, iulie 1906, complet depăşite, din toate punctele de vedere.
Continuarea acestui prim articol despre distrugătoarele tip „M” o găsiţi pe rnhs.info, alături de câteva comentarii foarte interesante şi lămuritoare de-ale Eroului, pe care, spre ruşinea mea nu am apucat să le inserez în articol.
Nicolae Hariuc