Pentru prima data dupa 1989, Romania are o sansa reala sa devina un reper regional, prin parteneriatul strategic cu SUA, in conditiile in care Ungaria este un stat problema, Bulgaria e tot mai necredibila, iar Serbia ar putea deveni „candidatul NATO cel mai sustinut de… Rusia”, declara analistul Dan Dungaciu.
Intr-un interviu acordat Ziare.com, acesta descifreaza „desantul politic si de securitate” al emisarilor americani aceasta parte a Europei si spune ca Romania trebuie sa devina principalul jucator din punct de vedere energetic in regiune, acesta fiind si unul dintre motivele pentru care vicepresedintele Joe Biden a vorbit atat de mult la Bucuresti despre lupta impotriva coruptiei.
„Accentul pus pe coruptie sugereaza ca americanii au intentii serioase aici: investititii, vanzare de tehnologie, inclusiv militara”, subliniaza directorul Institutului de Stiinte Politice si Relatii Internationale al Academiei Romane (ISPRI) in interviul acordat Ziare.com.
Joe Biden, in Romania: Cele mai importante momente si declaratii
Care sunt rezultatele vizitei vicepresedintelui american Biden in Romania?
Nu e vorba doar despre vizita vicepresedintelui. E vorba despre despre reprezentantii cei mai importanti ai Pentagonului, CIA, administratiei americane etc. E un desant american politic si de securitate. Aceasta e cheia de lectura a ceea ce se intampla si se va intampla. Iar daca punem in context vizita vicepresedintelui Biden cu alte vizite foarte importante ale oficialilor americani in Polonia sau Cipru, cred ca rezulta niste concluzii semnificative.
In primul rand, frontiera estica a NATO si a UE devine element esential pe agenda de securitate. Polonia, Romania si Estonia devin repere strategice si pentru prima data Articolul 5 va avea in spate si un plan clar de interventie in cazul in care statele de frontiera vor fi in situatia de a-l invoca. In ce masura vom avea pe teritoriul Romaniei baze americane permanente, asta urmeaza sa vedem.
In al doilea rand, este vorba despre securitatea energetica. Biden a vorbit despre independenta energetica si a sugerat sprijin american consistent. E plauzibil ca se referea la extractia din Marea Neagra, implicarea firmelor americane in aducerea gazului lichefiat din zona caspica, extractia gazului de sist etc. In plus, vizita in Cipru se refera tot la securitatea energetica, pentru ca resursele de gaz din zona (Cipru, Israel) fac ca alternativa europeana la gazul rusesc sa fie incomparabil mai ieftina decat alternativa ruseasca la gazul european.
Biden, declaratie comuna cu Ponta: Romania poate sa devina punctul cheie care leaga pietele de energie
Dar Rusia pare ca a gasit o alternativa la gazul european, respectiv China, unde vinde pentru urmatorii 30 de ani gaz natural in valoare de 400 miliarde USD.
La un pret de 350 USD/1000 mc… Este deocamdata o poveste ambalata frumos, dar care, cred eu, va pune cel putin atatea probleme Rusiei pe cate se zice ca rezolva.
Conform unui raport la care au lucrat expertii economici din cadrul Fundatiei Universitare a Marii Negre, au rezultat mai multe aspecte. In primul rand, 400 miliarde USD in 30 ani inseamna cam 13,3 miliarde USD anual, ceea ce, la un pret mediu de 350 USD/1000mc inseamna cam 38 miliarde mc /anual. Aceasta cantitate ar permite, zic unii, Federatiei Ruse sa santajeze Uniunea Europeana. Nu e chiar asa de simplu.
Media preturilor platite de tarile UE se incadreaza in marja 380-400 USD/ 1000 mc ceea ce indica un discount foarte mare oferit chinezilor (minim 10%), adica un cost pe care Moscova si-l va asuma pentru a salva aparentele politice! Mie mi se pare clar ca Germania va putea presa Federatia Rusa sa ii ofere un pret comparabil cu cel oferit chinezilor, avand in vedere ca exportul catre Germania este mai mare decat cel catre China.
In al doilea rand, Rusia nu are inca construita o infrastructura de transport a gazului catre China, aceasta va trebui construita si va costa cam 10 miliarde USD, iar majoritatea infrastructurii de transport catre UE si Turcia s-a facut cu tehnologie occidentala, americana, cu subcontractare turca. De aceea cred ca acest contract semnat de catre Rusia si China este mai degraba un gest de imagine pentru ca nu poti santaja un client de 161,5 miliarde mc, adica UE, printr-un contract de 38 miliarde mc, adica China, iar costul politic al unui astfel de contract poate fi mare.
Mai mult, livrarile din acest contract sunt ipotetice, ele depinzand de capacitatea (indoielnica, cel putin) a industriei rusesti de a crea rapid o infrastructura de transport.
Revenind la vizita vicepresedintelui Biden, acesta a vorbit insistent la Bucuresti despre lupta impotriva coruptiei. Care sunt motivele?
Daca ar fi sa raportam tot desantul regional american doar la Romania si la declaratiile vicepremierului Biden, e exact ce spuneti, dar nu acesta este adevarul despre desantul regional american pe care l-am mentionat.
Sigur insa ca in Romania a fost vorba si despre coruptie, iar la Bucuresti tema a fost scoasa de mass-media in prim plan. E firesc, intr-un fel. Dar tema coruptiei trebuie pusa in contextul mai larg al rolului pe care Romania il poate juca in regiune.
Trei lucruri as sublinia aici: Primul, ca accentul pus pe coruptie sugereaza ca americanii au intentii serioase aici: investititii, vanzare de tehnologie, inclusiv militara. In paranteza fie spus, americanii au toate motivele din lume ca NATO sa se reinarmeze, caci dincolo de dimensiunea de securitate, absolut reala, armele nu le cumperi nici din San Marino, nici din Noua Zelanda… Dar asta trebuie privita inclusiv ca sansa pentru Romania.
Al doilea aspect este ca vicepresedintele american, prin declaratiile sale, a redefinit conceptul de pro-american in Romania: a fi pro-american in conditiile unor investitii americane de anvergura – caci pana acum asta a fost partea carenta a parteneriatului strategic – nu mai inseamna doar sa vorbesti elogios despre America si parteneriatul strategic, inseamna si a fi credibil in lupta impotriva coruptiei, deci a predictibilitatii mediului de afaceri.
Prin declaratiile sale, vicepresedintele american a mai adaugat si aceasta dimensiune a pro-americanismului si a parteneriatului strategic. Esti partenerul strategic al Americii daca esti angajat pe dimensiunea de securitate, dar si pe cea a luptei impotriva coruptiei. Este un aspect pe care politicienii din Romania, dar si institutiile, vor trebui sa il invete.
Joe Biden prezinta concluziile vizitei la Bucuresti: Coruptia este un cancer. Magistrati, fiti curajosi!
Prin urmare, lupta impotriva coruptiei trebuie sa continue, spre nefericirea unora.
Da. Dar singurul lucru riscant aici este excesul care poate provoca dezechilibre in sistemul romanesc si asa fragil. In Romania este nesanatos ca unele institutii, indiferent care ar fi acestea, sa aiba o greutate excesiva in economia sistemului, chiar daca, intr-o prima instanta, actiunea lor este indiscutabil benefica. Este ca despotismul luminat. El poate fi benefic o periaoda, poate pune lucrurile la punct, problema este ca, daca deraiaza, cine il mai poate controla sau opri? Avem mecanisme institutionalizate sa controlam deraierile, daca, Doamne fereste!, vor veni?
Aici e dilema cu care eu sper ca societatea romaneasca nu se va confrunta. Dar nu am aceasta certitudine in acest moment. E de urmarit.
Nu neaparat in legatura cu asta, dar as mai sublinia un aspect al vizitei lui Biden. Atmosfera extrem de cordiala a intalnirii Basescu-Biden. A fost si un semnal clar. Iar imbratisarile si declaratiile sustinute vor face si mai interesant de urmarit destinul si conditia post-prezidentiala a lui Traian Basescu, unul dintre cei mai loiali aliati ai americanilor dintre toti oficialii romani de dupa 1989.
Ce se va intampla cu cel mai iubit de americani dintre presedintii nostri dupa incheierea mandatului? E un alt subiect care merita sa fie urmarit dupa alegerile din noiembrie.
Cum va arata regiunea dupa vizita americanilor in zona? A existat vreun mesaj pentru Ucraina si Republica Moldova?
Da. Indirect, voalat, dar a fost. Iar mesajul catre Chisinau si Kiev, este (parafrazandu-l pe fostul presedinte Clinton – „It’s the economy, stupid”) ca in cazul Estului este vorba despre securitate.
In urma desantului american in regiune si a declaratiilor facute, este limpede ca frontiera estica euroatlantica devine de interes strategic principal. Uitati-va pe harta. Avem, de la nord la sud, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Romania. Despre toate s-a facut vorbire zilele acestea. E clar ca prezenta militara se va accentua in regiune.
De aici inainte, cine crede ca poate deveni frontiera europeana estica fara a avea o agenda euroatlantica de securitate nu stie ce vorbeste.
Cine isi poate imagina, de pilda, ca R. Moldova va putea face parte din aceasta frontiera fara solutie de securitate? Cum se poate imagina o situatie in care 600 de km de frontiera europeana sa fie complet permeabila, adica fara nicio solutie de securitate si cu aeroportul vandut rusilor?! Dupa desantul american este clar ca R. Moldova nu se poate integra in UE fara a se integra in NATO.
Exista doua minciuni flagrate in Constitutia R. Moldova. Prima este Articolul 13 in care limba este numita „moldoveneasca cu grafie latina”. A doua este Articolul 11, „R. Moldova, stat neutru”, care stipuleaza ca: (1) R. Moldova proclama neutralitatea sa permanenta. (2) R. Moldova nu admite dislocarea de trupe militare ale altor state pe teritoriul sau.
In realitate, niciunul dintre articole nu are acoperire, primul din motive evidente, al doilea ca trupele ruse au fost permanent pe teritoriul R.Moldova, deci articolul este caduc si fals de la inceput. Ambele minciuni trebui corectate, in opinia mea, pentru a vorbi cu sens despre vreun proiect european real al R. Moldova.
Dar Ucraina? Ce viitor va avea acest stat?
Asta nu stim. Americanii nu au spus deschis nimic si, deocamdata, nu cunoastem intentiile americanilor in regiune pe termen scurt. Deocamdata, se pare ca ambele parti practica geopolitica negativa: se asigura ca Ucrana nu merge in partea cealalta.
In acest moment nimeni nu are vreo solutie reala, dincolo de declaratii diplomatice sau conventionale. Ucraina este la pamant si nu se va ridica curand, chiar daca nu va intra complet in colaps.
Ce campanie electorala poti sa faci acolo, intr-un stat sfasiat, in care oricum o serie de regiuni nu vor participa la votul prezidential, il vor delegitima si va incepe sarabanda negocierilor pentru federalizare sau autonomii extinse care, odata acceptate, vor bloca Ucraina spre orice proiect concret si formalizat in relatia cu spatiul euroatlantic?
Sigur, se poate spune ca Rusia nu are candidat pe 25 mai, dar asta nu o va impiedica sa aiba… presedinte dupa alegeri, sau oricum sa aiba posibilitatea sa controleze sau sa incurce jocurile de putere. Nu a avut oameni nici dupa revolutia oranj, dar asta nu a impiedicat-o sa o blocheze dupa 9 luni de zile. Deci nu e cazul sa ne imbatam cu apa rece. Trebuie sa invatam insa din greselile diplomatice si strategice pe care UE le-a facut acolo si sa evitam sa le faca si pe cazul R. Moldova.
Cum vedeti viitorul Romaniei in acest context?
Din acest tablou de securitate si energetic putem iesi foarte bine, mai ales pe fondul unor esecuri flagrante ale vecinilor nostri, nu doar cei din Est, ci si cei din sud si vest.
Moscova nu intra in spatiul euroatlantic doar din Est! Si ma refer in primul rand la Ungaria, care devine un stat problema, necredibila nici la nivel de Visegrad, nu doar la nivel de NATO, si asupra caruia ar trebui sa discutam mai aplicat si mai apasat, in ciuda celor care doresc sa cautioneze un comportament al Budapestei, care ajunge sa fie comparat acum cu cel din vreme amiralului Horty.
Mi se pare stupefianta tacerea europenilor, a germanilor, in primul rand, fata de gesturile Budapestei, care sfideaza UE, NATO, America sau sentimentele evreilor nu doar din Ungaria. Ungaria trebie sa devina o tema serioasa pe agenda publica a Romaniei, dincolo de mizele politicianiste.
Bulgaria devine tot mai necredibila, cel putin asta sugereaza surse de informatii germane, invocate recent de Der Spiegel, iar Serbia ar putea deveni candidatul NATO cel mai sustinut de… Rusia!
In acest context, Romania, prin parteneriatul strategic cu America, are sansa, pentru prima data in istoria ei de dupa 1989, sa devina un reper pe harta regiunii. Repet, din punctul de vedere al securitatii si din punctul de vedere al hartii energetice a regiunii. Prin datele ei concrete si posibilitatile pe care le are, Romania trebuie sa devina un veritabil hub energetic regional, capabil sa livreze energie in jur si sa devina principal jucator din acest punct de vedere. Energia si economia vor merge mana in mana. Aici este fereastra noastra de oportunitate. Si, a celor din jurul nostru care vor sti sa profite de ea.