Apocalipsa banilor-zombi!
Ei bine, se pare, ca balul este pe cale sa se termine si vom vedea cum de fapt n-a fost bal ci priveghi. Am facut paranghelie la capul propriei noastre economii ba am chemat si lautarii. Astfel, primele date pe 2016 arata o contractie in industrie, atat din punctul de vedere al productiei industriale realizate cat si al numarului de comenzi noi.
Exporturile si-au atins si ele maximul istoric si nu mai unde si din ce sa creasca (mai ales in lipsa investitilor in infrastructura), fiind posibil sa stagneze sau chiar sa scada. Agricultura este efectiv in plata Domnului si n-are rost sa discutam.Ploua, bine, nu ploua, asta e…
Revenind la statistica, nu am fost deloc impresionat de cifrele cresterii economice de anul trecut – 3,7% dar absolut deloc, ba dimpotriva chiar mi-a fost frica de ea. O “crestere” care s-a dovedit mincinoasa si care a avut la baza cresterea vanzarilor, datorata scaderii TVA-ului si cresterilor de salarii din zona bugetara si a companiilor de stat. De altfel chiar statistica oficiala a spus ca 70% din crestere a avut la baza comertul, iar acest lucru s-a vazut in explozia deficitului de cont curent, pentru ca la noi “comert” inseamna in cea mai mare parte import.
Practic s-au arunct bani in consum fara nici un fundament economic, iar acesti bani s-au dus direct pe importuri, asigurand slujbele altora si saracind practic economia de miliarde de euro…
Nu suntem insa doar noi in galeata ci intrega economie a zonei euro, acolo unde BCE arunca cu banii precum manelisti la nunta, fara numar adica, in speranta prosteasca ca va reusi sa combata deflatia zonei euro…
Deflatia asta are insa cauze structurale serioase, cauze care nu pot fi combatute cu astfel de masuri disperate. Realitate este ca (si) europenii tot de plitruci sunt condusi, tot de oameni care nu au curajul sa ia tarul de coarne si sa faca reformele necesare, reforme care pot fi dureroase social si mai apoi electoral. In linii mari deflatia are ca principala cauza (in acest context) excesul de oferta, care exces se transforma in scaderea generala a preturilor, iar solutia este reducerea ofertei (mai ne aducem aminte cum in anii “30 produsele agricole erau distruse in SUA tocmai pentru combaterea deflatiei), prin lasarea pietei libere sa aleaga care producator va supravietui (care produse se vand la un pret mai bun) si care companie va da ortu’ popii. Deflatia este in esenta o batalie a calitatii si a sanatatii economice, adica firmele care au produse de o calitate buna (si sunt solide financiar) vor reusi sa vanda totusi intr-un oarecare profit, celelalte vor da faliment tot reducand preturile.
Aruncand cu banii ieftini in economie BCE va tine in viata, in mod artificial, si companii care ar trebui sa moara. “Perfuzate” cu banii BCE si acestea vor supravietuii, dar pe termen mediu va exista un cost.
Astfel, pe cine nu lasi sa moara nu te lasa sa traiesti si companiile mai slabe, din punct de vedere al competitivitatii, vor concura neloial pe acceasi piata cu firmele performante si in loc ca economia sa se regenereze prin inchiderea celor mai slabi, cu totii vor trai o perioada, doar ca se vor bate in preturi din ce in ce mai mici, companiile muribunde tragand dupa ele, in aceasta spirala deflationista, si companiile performante. Nimeni nu moare daca mai poate sa traiasca si astfel deflatia s-ar putea sa continue sa creasca, distrugand economia si slabind (decapitalizand) pe toata lumea. Banii ieftini sunt de fapt mama la toate crizele economice…
Economia europeana are astazi o capacitate de productie mult prea mare, industria auto fiind aici elocventa, si in loc sa-si ajusteze productia (cu somajul aferent) este “perfuzata” cu credite foarte ieftine, intr-o speranta desarta ca cererea va creste candva, bazat pe bani ieftini, adica pe credit.
In esenta economia europeana este astazi cu totul neechilibrata, constransa intre o legislatie a muncii rigida, foarte ingraditoare pentru patronat, si un sistem social mare consumator de resurse si care trebuie alimentat. Din pacate zona euro a ajuns si ea la concluzia comunistilor: somajul mascat este mai bun decat somajul, doar ca o astfel de solutie genereaza hemoragii puternice care slabesc economia pe termen lung.
Cu spectrul deflatiei in fata companiile nu mai fac investitii, desi au bani ieftini, pe de alta parte banii ieftini creaza impresia ca totul va fi bine (pana la urma, similar cu o doza de morfina unui bolnav in stare terminala), cand de fapt solutia este reformarea masiva a pietii muncii din zona euro, liberalizarea sa, lasarea cererii si ofertei sa dicteze salariile si crearea unui mediu economic in care doar cei puternici pot supravietui, adica ori avem economie de piata ori avem un socialism mascat si canceros.
In aceasta problema Franta ar fi principalul exemplu, cu o legislatie a muncii cu totul anchilozata si o capacitate de productie excedentara si in industrie si in agricultura, capacitate pe care Parisul incerca s-o salveze, de frica somajului, prin masive subventii si programe sociale, doar ca vremea acestora, se pare, a apus.
Revenind la economia romaneasca aici situatia este, ca de obicei, mult mai dezastruoasa.
Scaderea de taxe de anul trecut, dublata fiind de crestrea de salarii pe zona bugetara, a creat mari presiuni pe buget, astfel ca “Solutia” a fost fost una cu adevarat prosteasca: stoparea investitilor! Acum nu vreau sa fiu gresit inteles, eu sunt adeptul scaderii de taxe in aproape orice conditii, doar ca atunci cand esti sarac trebuie sa fi atent ce faci cu banii.
As fi fost mult mai multumit daca in loc de scaderea TVA si cresterea veniturilor bugetarilor s-ar fi mers pe scaderea taxelor pe munca si pe capitalazrea companiilor private astfel, ar fi fost poate mai bine ca legislatia economica sa fie un pic rarita si sa sa se fi avut in vedere in primul rand intarirea firmelor mici si mijlocii in loc sa arunce bani in consum, mai ales ca la noi consumul nu genereaza crestere economica stabila, precum in tarile dezvoltate, pentru ca economia noastra nu prea produce bunuri de larg consum si atunci de ce sa incurajez consumul prin orice mijloace?!
Mai ales ca PIBul a crescut in fals si prin cresterea veniturile in zona bugetara pentru ca orice crestere de salarii se duce direct in crestere de PIB, doar ca ne furam caciula singuri si luam practic bani din buzunarul stang, ii punem in ala drept si la finalul zilei credem ca suntem mai bogati, numarand doar banii din buzunarul drept. Tot asa si cu consumul, avem o crestere a vanzarilor, dar pe termen sub-mediu, banii se duc direct in importuri si in deficitul de cont curent…
Problema Romaniei este una structurala si de fond, noi astazi nu avem o economie in sensul serios al termenului ci avem doar anumite ramuri economice, disparate, care functioneza total separate una de alta, adica nu prea avem o economie integratoare, care sa produca produse finite, ci producem in general subansamble. Avem in acelasi timp o ruptura masiva intre ramurile economice din punctul de vedere al plus-valorii adaugate si din pacate nu lucram unii pentru altii ci cu totii muncim pentru companii din afara.
Sa luam exemplul celui mai dinamic sector, cel IT. Acesta continua sa creasca an dupa an si este un lucru foarte bun, doar ca IT-ul romanesc produce pentru afara, lucru care este iarasi foarte bun, dar acest sector este rupt de restul economiei.
IT-ul este daca vreti, ca tot suntem un site militar, un fel de cavalerie in armura a armatelor din Evul Eediu. O elita a elitelor, dar daca ne aducem aminte, la Vaslui in 1475, Maria Sa Stefan cel Mare a castigat lupta cu turcii bazandu-se pe Marea Oaste a Tarii, pe tarani cu topoare, ghioage, coase, etc…
Doar armata profesionista a Moldovei, Steagurile domenesti si boeresti, n-ar fi facut fata tavalugului otoman iar astazi ne aflam exact in aceiasi situatie: avem cavaleria, avem profesionistii, dar ne lipsesc “talpasi”, adica economia nationala nu poate oferi slujbe mediu calificate pentru majoritatea romanilor, care poate nici nu termina liceul. Ce facem cu acesti oameni, pentru ca in linii mari bunastrea intr-o economie nu depinde de sectoarele ei de varf ci de cele, medii, acolo unde majoritatea populatiei genereaza majoritatea PIB-ului si unde ar trebui sa fie marea masa a cererii. O cerere sanatoasa pe nivele medii de salarizare si calificare este temelia unei economii durabile.
Din pacate aici stam atat de prost ca te ia si frica sa te uiti: avem slujbe de vanzatori, de paznici si in general slujbe slab calificate si foarte volatile, platite la randul lor cu bani foarte putini. Ba mai mult, acest tip de slujbe sunt destul de efemere, nici o familie tanara nu-si poate face un plan de viata, daca el este paznic iar ea vanzatoare.
Si aici apar problemele noastre economice, aici unde economia romaneasca are efectiv coloana vertebrala rupta, solutii insa exista insa ele sunt greu de aplicatsi cu bataie lunga.
Ar trebui drastic ajustat sistemul legislativ, ar trebui scazute taxele pentru IMM-uri si cele pe munca, ar trebui luptat cu coruptia si mai ales cu incompetenta aparatului administrativ al statului, ar trebui dirijat fiecare leu disponibil pentru investiti in infrastructura, legislatia ar trebui sa fie predictibila si mai ales stabile, ar trebui….
Aceste masuri sunt simplu de aplicat, dar rezultatele lor vor fi dureroase pe termen scurt si distructive din punct de vedere electoral, dar pe termen mediu si lung Romania s-ar revigora, ar prind puteri si ar face bani cu adevarat. Am putea astfel sa crestem in mod sustenabil veniturile pensionarilor si a aparatului de stat (aparat care ar trebui amplu restructurat) si am putea sa trecem la un sistem de dezvoltare nationala durabil si eficient.
Moldova ar putea sa-si revina economic daca ar avea macar o autostrada care sa treaca Carpatii si una spre Constanta, Oltenia la fel. Doar economiile pe zona transporturilor si s-ar ridica la cateva miliarde de euro anual, iar banii astia ar merge in economia reala, ar crea locuri de munca.
Deocamdata guvernul raporteaza deflatie si in Romania, dar in cazul nostru este vorba doar de o deflatie falsa. Prcatic daca se scade efectul reducerii TVA, ajungem la realitatea ca in Romania este inflatie si cum zona euro este pe deflatia, suntem cam singurii membrii ai UE cu inflatie.
La fel ca in cazul deflatiei zonei euro, inflatia romaneasca este una structurala si are la baza monopolul pe unele segmente ale pietei, preturile administrate de stat dar mai ales slaba concurenta de pe piata interna, aici unde dominatia este asigurata de cativa mari importatori, care in lipsa unei productii interne, fac legea. Piata medicamentelor si cea a produselor din supermarketuri sunt aici cele mai elocvente.
Cand va duceti la cumparaturi, in timp ce impingeti caruciorul, cascati ochii la produsele de pe rafturi si uitati-va unde sunt produse, majoritatea lor sunt importate. Cum produsele romanesti, cate mai sunt, nu prea au acces in marile magazine (tot din cauze de structura economica si saracie a firmelor noastre) legea este facuta de importatori.
Oare nu ar fi fost mai bine ca miliardele cheltuite prin scaderea TVA sa fi fost indreptate catre agricultura si catre crearea unei retele de depozitare si transport pentru micii si medii producatori, pentru ca acestia sa poata ajunge pe rafturi?! Ar fi fost mai bine si cu banii astfel obtinuti mici producatori ar fi putut sa stranga un pic de putere, in loc sa importam lapte din Polonia si Ungaria, iar fermierii nostri sa moara de foame.
Am mai fi putut sa crestem investitiile in infrastructura rutiera si feroviara, am mai fi putut sa scadem CAS-ul si CASS-ul, adica taxele pe munca, lasand astfel mai multi bani firmelor, care firme ar fi putut sa angajeze mai multi oameni, s-ar fi putut retehnologiza, diversifica productia, etc.
In loc sa sprijinim economia reala si locurile de munca am aruncat bruma de bani direct in consum, precum o doza de morfina, iar acum se strange latul, pentru ca banii aruncati in consum te saracesc de fapt prin cresterea ulterioara de preturi, cresterea importurilor, slabirea leului si cresterea datoriei externe si interne a statului.
Cu cat arunci mai multi bani in consum cu atat mai sarac vei fi in viitor, pentru ca cresterea pensiilor si salariile bugetarilor trebuie sa aiba la baza doua criterii fixe: cresterea de venituri in sectorul privat si crestrea economica. Orice ban platit in plus se duce in inflatie si in scaderea competitivitatii economiei nationale, orice astfel de ban este unul pierdut definitiv, este mort, dar precum zombie, din filmele de groaza, acesti bani nu mor si cu asta basta ci se intorc impotriva viilor si-i trag dupa ei, creand inflatie si degradand astfel si partea sanatoasa a economiei.
Iar efectele sunt deja vizibile prin scaderea industriei si viitorul nesigur al acesteia. Am pierdut miliarde din fonduri europene pe zona infrastructurii, am pierdut timp, ne-am chinuit 25 de ani si totul se va dovedi in van, pentru ca nu am invatat nimic si am trait doar din imprumuturi, vanzari de active, devalorizarea monedei, hotie, coruptie si incompetenta.
Vom fi loviti de criza care va veni dinspre zona euro si vom fi loviti foarte crunt pentru ca noi nu avem rezerve, noi producem doar componente, fara produse finite si depindem organic si direct proportional de vanzarile si politicile economice ale altora.
Nu putem profita de avalansa de bani ieftini de pe piata, pentru a lua imprumuturi si a face investitii, pentru ca ori suntem incompetenti ori suntem deja cam prea indatorati, datoria publica Romaniei dublandu-se in ultimii ani si as fi foarte curios sa-mi explice cineva pentru ce ne-am imprumutat? Ce-am facut cu banii? Dar ca orice prost am luat bani pentru consum, am facut credite si i-am spart pe prostii, fara sa construim nimic din ei, iar astazi cand trebuie sa-i inapoiem nu avem plus-valoare creata, care sa ne ajute sa platim, ci dimpotriva banii aruncati in consum au degradat economia si asa rahitica a Romaniei.
N-am investit deloc, am facut pomeni electorale, am lovit in firmele romanesti (mai ales in IMMuri) de parca erau dusmanii nostri declarati, iar acum vom culege “roadele”.
Vom avea criza pe zona euro, doar ca noi suntem deja in criza dar inca mai are “morfina” efect, pericolul este insa chiar mai pregnant, daca tinem cont ca 2016 este an electoral, iar partidele vor forta in parlament tot felul de legi cu pomeni electorale.…
Cuvantul cheie al acestui articol este “scadere”.
GeorgeGMT