„Noua Rusie”
Din iunie pana la inceputul lunii septembrie pretul barilului de petrol a luat-o la vale cu nu mai putin de 13%, de la 116$ per baril in iunie la 100$ barilul astazi, iar tendinta este clar descendenta in continuare. Mai trebuie spus ca deocamdata pretul gazelor natural este cvasi-mecanic legat de pretul petrolului, ceea ce inseamna ca si acesta (cu o intarziere de aproximativ sase luni) va urma acelasi trend in scadere…
De mai multe ori mi-am exprimat indoielile fata de eficienta sanctiunilor economice asumate de UE/NATO impotriva Rusiei, sustinad tot timpul ca singura sanctiune/bici de care Rusia stie de frica este scadera dramatica a pretului pentru petrol si gaze, cu atat mai mult cu cat orice contract – deci si cel cu China, mult trambitat de Moscova in fata europenilor – isi ajusteaza automat pretul dupa cotatiile bursiere la zi.
Iar Rusia si Vladimir Putin, credeti-ma pe cuvant, chiar stiu de frica caderii pretului la petrol, tot asa cum est-europenii stiu de frica Armatei Rosii, pentru ca nu cu foarte multi ani in urma, o manevra asemanataoare, executata de Arabia Saudita in anii “80, a dus la prabusirea accelerata a cotatiei barilului de petrol, iar industria petroliera a URSS s-a dus efectiv dracului, tragand dupa ea insisi Imperiul Rosu, asta dupa ce sovieticii investisera zeci de miliarde de dolari in extractie, prelucare, conducte, pompe si erau gata sa exporte masiv, doar ca a venit …Apocalispa.
Iar in anii “80 nici macar nu a fost mana “perversuluii Occident”, ci doar o simpla paruiala intre ciuhabi, care se furau unii pe alti, extragand mai mult petrol decat cotele negociate in cadrul OPEC si atunci Arabia Saudita – satula de asa companie “aleasa” – a dat drumul la conducte, a inundat piata petrolului, a dus pretul foarte jos si i-a potolit pe aurolaci, dar intre timp sovieticii intrasera definitiv si iremediabil in faliment.
Astazi Vladimir Putin nu da doi bani pe faptul ca Occidentul nu-l mai lasa pe nu stiu ce general sa-si faca vacanta la Nisa, sau ca cardurile Visa nu mai functioneza, dar cand pretul per baril se va apropia de 90$ ii va trece toata viata prin fata ochilor, va retrai caderea URSS –ului cu gust de petrol saudit in gura.
Si sa nu credeti ca-i mare smecherie sa-i pui pe rusi cu botul pe labe, este suficient doar ca sauditii, kuweitienii, Emiratele Arabe, Oman-ul, Irakul, etc sa deschida robinetele la maxim, sa nu mai tina cont de cotele de productie din cadrul OPEC si s-o tina asa cateva luni de zile.
Daca ritmul de scadere cu 13% in doar 3 luni se mentine, o artimetica simpla ne arata ca pentru a se atinge si cobora sub cotatia de 90$/baril mai este nevoie de inca trei luni, poate mai putin si astfel la inceputul lunii decembrie am putea vedea barilul de titei in jurul sumei de +80$ per baril.
Aceasta suma de 80$ este una extrem de periculoasa pentru ca bugetul de stat al Rusiei a fost calculat luandu-se ca baza valoare de 80$ per baril, astfel ca orice suma peste 80$ este un cadou pentru economia rusa, orice valoare sub 80$ este faliment curat, deficit bugetar, probleme mari in asigurare de pensii si salarii pentru bugetari, companii de stat, armata, camarila Putin, etc, iar daca cotatia este metinuta mult timp sub 80$, intregul esafodaj de putere din jurul lui Vladimir Putin incepe sa scartaie infiorator de asemanator cu 1990-1991…
Sigur ca unii dintre voi ar putea opina ca interesul strategic al Moscovei in acapararea intregului litoral ucrainean ar trebui sa prevaleze in fata unor calcule financiare si ca Rusia, pe de alta parte, poate suporta o anumita perioada de restriste economica pentru mult mai importantul sau scop de creea o Trasnistrie cat tot sudul Ucrainei la un loc, pe harta Noii Rusii, o Trasnistrie care sa se intinda din Donobas pana la Odessa, poate chiar pana la Chilia si ca pana intr-un final se vor descurca rusii cum se vor descurca.
Ei bine daca URSS-ul a supravietuit un pic peste 70 de ani in izolare economica si politica nu inseamna ca Rusia de astazi ar mai fi capabila sa faca acest lucru, pentru ca trebuie sa intelegem ca URSS-ul era mai puternic decat este Rusia astazi, iar tabla de sah geopolitica era cu totul diferita. Astazi Rusia nu mai are efectiv timpul necesar sa astepte redresarea…
Astazi, in epoca globalizarii economiei, Rusia are oricum un urias dezavantaj fata de UE, de SUA sau China si incearca sa le prinda din urma, sau macar sa nu mai ramana de caruta, iar in conditiile in care economia rusa va fi din nou lovita puternic si izolata, ecartul dintre Rusia si ceilalti competitori la nivel global ar creste galopant, ajungandu-se intr-un punct in care nici avantajul strategico-militar rus sa nu mai fie suficient pentru garantarea integritatii teritoriale a Imperiul Rus de astazi.
Tehnologia evolueza extrem de rapid, iar noul tandem aflat in fruntea cursei pentru suprematie mondiala nu mai este astazi format din Statele Unite si URSS ci din SUA si China, iar daca NATO in ansamblul sau nu visa niciodata sa ocupe parti importante din URSS, altfel stau lucrurile cu China sau Japonia, tari aflate cu mult in fata Rusiei dpdv economic si mai ales tehnologic.
Sa nu uitam ca Rusia, cu exceptia arsenalului sau nuclear, este tehnologic vorbind ramasa bine in urma celorlalte mari puteri, iar Japonia tocmai ce a anuntat schimbari importante in doctrina sa militara, China creste ca un balon de sapun, americanii sunt si ei acolo, europenii – cu toata zgarcenia lor – sunt tehnologic peste rusi, intimp ce industria militara rusa – puternic dopata astazi – nu reuseste sa construiasca inca o drona de supraveghere decenta macar, Moscova avand in intentie sa importe o drona moderna fabricata in… Emiratele Arabe Unite. Aici se afla tehnologia rusa in acest moment, daca scoatem din calcul arsenalul nuclear si alte cateva zone de nisa, care zone de nisa si ele sunt inca exploatate pe scheletul ramas din epoca sovietica.
In linii mari rusii nu au reusit sa construiasca inca un nou avion de lupta dupa anii “80 si astazi avand in exploatare aceleasi Suhoi-27 si MIG 29, construite spre sfarsitul anilor “70, modernizate un pic sub numele de Su-35/MIG 35, in rest inca asteptam primul “stealth” rusesc – PAK FA, primul tanc modern – Armata si cu chiu cu vai au scos o noua linie de submarine strategice dintr-o noua clasa, desi greutatea sistemului de aparare strategic cade tot pe umerii vechilor sisteme sovietice.
Astfel ca in cazul in care americanii s-au hotarat sa le de la turloaie lui Putin si ai lui cu metoda – veche si clasica de altfel – a “pretului la baril”, este de asteptat ca ofensiva din sudul Ucrainei sa fie mai temperata si ceva mai negociata, ori, dimpotriva, rusii sa calce acceleratia la podea sinucigas si sa vada ei dupa aia ce or face, dar sa reuseasca sa ocupe litoralul ucrainean cat inca mai au aer in plamani, ca din ianuarie incolo s-ar putea sa aibe mari probleme cu asigurare platilor statului rus, iar Rusia nu se afla in ipostaza sa se poata imprumuta de la Vest, din motive mai mult decat evidente.
Cum va juca Putin aceasta carte, cum isi va planifica campania din urmatoarele luni cu Sabia lui Damocles asupra finantelor sale, cum va evolua situatia din perspectiva americanilor si a aliatilor lor din Golf ramane de vazut, cert este ca Rusia nu are efectiv nici o arma cu care sa poata contra-balansa o scadere a pretului hidrocarburilor pe piata mondiala…
In acelasi timp necazul rusilor este o veste excelenta pentru efectiv tot restul lumii: europenii si americanii, inca suferinzi dupa criza economica vor lua o imensa gura de aer proaspat si curat, odata cu sacdere pretului la energie in general, acest lucru creand noi locuri de munca prin cresterea consumului si scaderea facturilor. Tarile mari exportatoare de titei si gaze nu vor suferi chiar atat de mult, arabii au o gramada de miliarde investite in alte zone economice, americanii nu traiesc din petrol si gaze, canadienii la fel, iar restul nu conteaza.
China va fi tara care va castiga din ambele ipostaze, odata ca mare importator de energie va fi foarte fericita de sacderea preturilor, pe cealalata parte, ca tara indus rtializata mare exportaoare va fi incantata de cresterea puterii de cumparare a clientilor sai din toata lumea si poate va avea bafta si de o crestere a optimismului si increderii consumatorilor in evolutia economiei globale, care incredere este mama la toate redresarile din lume si istorie.
Asadar necazul Rusiei este – ca de multe alte ori in istorie – bucurie pentru cam tot restul lumii si trebuie doar sa speram ca americanii isi vor face treaba pana la capat si vor tine talpa pe gatul lui Vladimir Putin pana cand acesta nu mai sulfa, pentru ca oricat imi displace Ucraina – si efectiv n-o pot suferi – parca as prefera-o la granita noastra sud-estica, decat nus ce “Noua Rusie”…
Oricat de neplacuti ar fi ucrainenii, rusi sunt cei cu adevart indezirabili pe granite ta!
GeorgeGMT