“Romania nu are bani” sau “deficitul trebuie redus” sunt deja obisnuitele scuze ale asa-zisilor ministri de finante si mai nou si buget care s-au perindat prin guvernele din ultimii ani ale Romaniei. Un motiv numai bun ca in fiecare an sa se mai adauge o noua taxa, creste cele existente, inclusiv accizele, cu unicul efect al adancirii unei spirale tot mai abrupte a colectarii defectuoase a banilor la buget in paralel cu sugrumarea economiei si saracirea in termeni reali a cetatenilor Romaniei! De fapt aceste supra-taxe ascund incompetenta, incapacitatea de a colecta eficient dar si sifonarea banilor publici de catre cei care conduc statul roman.
Recent, actualul ministru al transporturilor ne-a comunicat ca prioritatea noastra ar fi sa construim infrastructura de transport nu pe banii UE ci pe «banutii nostri », ca si cand fondurile UE nu ar exista ca si contributie inclusiva a Romaniei! Adica sa platim suplimentar autostrazi si alte infrastructuri pe unde «vrea muschii » domniilor lor si ale baronilor locali, in timp ce zecile de miliarde de euro din fonduri europene (pentru care platim si noi cota parte) déjà alocabili pentru proiecte studiate si aprobate, sa ramana necheltuiti si eventual sa fie refolositi de alte tari!
Cred ca trebuie sa ai mult tupeu, cu toata presiunea baronilor tai in ceafa, sa lansezi astfel de afirmatii! Este vorba, pe scurt, de SABOTAREA INTERESULUI NATIONAL !
Si daca tot suntem la acest capitol iar corul bocitoarelor finantiste se plange déjà de gaura de peste 10 miliarde de RON din buget care va trebui acoperita in 2015, sa dam cateva contraexemple, despre bani aruncati pe fereastra care ar putea, folositi cu cap, sa umple acest gol virtual.
Ca si un facut, actualele redevente pentru petrol stabilite in 2004 expira in 31 decembrie 2014 iar guvernul Ponta inca nu a lansat in dezbatere macar o intentie de proiect pentru noile redevente. De retinut este ca la acest capitol suntem in medie la 1/5 din cotele maxime care pot fi percepute la nivel mondial si foarte jos sub media europeana, tarile care au redeventa zero compensand prin taxarea profitului in acest domeniu sau cote de participatie ale statului la profit (pana la 85%)! Practic in Romania se percepea o redeventa intre 3,5% si 13,5% in functie de tipul zacamantului iar ca si exemplu concret, in cursul ultimilor ani Petrom a aplicat redeventa la cursul de 26 dolari/baril (in timp ce pe piata externa pretul a fluctuat intre 80 si 120$/ baril), rezultand incasari de aproape 4$/baril pentru statul roman.
Pentru exemplul anterior, daca s-ar fi calculat redeventa pentru pretul curent de pe piata al barilului in 2011, ar fi rezultat un venit din redeventa de 1,8 miliarde Ron fata de cele 387 milioane percepute efectiv. Corelat cu o dublare sau triplare a valorii procentuale a redeventei, pentru a ajunge in media mondiala sau UE, un calcul simplist ar duce la 3,6 respectiv 5,4 mld. Ron castiguri pe an doar din redeventa pentru petrol. Tinand cont de scaderea cotatiei barilului in 2014, sa spunem ca aproximativ 4,4 mld. Ron (1 mld. Euro) ar fi un venit anual realizabil doar din acest gen de redevente. La acestea s-ar adauga sume similare provenite din redevente pentru exploatarea de gaze naturale sau altor hidrocarburi si minereuri, astfel ca suma de 1 mld. Euro anual ar putea fi cel putin dublata.
Un alt exemplu de risipa este sistemul de achizitii publice, cazurile licitatiilor pentru rame de metrou ale Metrorex si mai demult pentru tramvaiele din Bucuresti fiind edificatoare.
Cazul Metrorex, o achizitie estimata la 440 mil. euro (din care 345 mil. sunt bani europeni) a 51 de trenuri de metrou pentru viitoarea magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon, din a carei licitatie au fost lasati pe dinafara producatorii autohtoni printr-un mic «artificiu » – conditia ca furnizorul sa aiba media cifrei de afaceri pe ultimii trei ani de 340 milioane de euro – este actualmente in asteptarea unui moment propice pentru licitatia efectiva si semnarea unui contract, lucru probabil sa se intample in urmatoarele 6 luni. Interesant de remarcat ca Astra Vagoane Arad prezentase cea mai ieftina oferta, adica 260 mil. de euro, la un pret de 5,1 mil. euro per garnitura. Eliminand producatorii autohtoni iar offsetul (compensatia industriala) nefiind prevazut, aceasta suma uriasa ar fi folosita pentru a crea locuri de munca in alte tari, saracind in paralel propriul buget national, deja gaurit pe toate directiile posibile de mintile stralucite ale guvernarii finantelor romanesti.
Cu cativa ani mai devreme, in 2012, ca sa pomenim o suma similara cu cea din achizitia Metrorex, s-a incercat o achizitie a circa 100 de tramvaie noi pentru RATB (Bucuresti), care putea fi extinsa uterior la intregul parc, achizitie estimata initial la 200mil. euro si apoi la 7-800 mil. euro cu tot cu loturile suplimentare, dupa ce in 2007 a mai existat o incercare esuata pentru doar 100 de tramvaie.
Siemens a venit cu propunerea ca tramvaiele sale, ultramoderne si foarte eficiente, sa fie asamblate in Romania, la uzina RATB, printr-o colaborare Siemens-Astra Arad-URAC Bucuresti. Tramvaiul german a fost adus in Romania si asamblat intai la Arad sub numele de Millenium/Imperio, apoi a fost demontat si adus la Bucuresti in uzina de tramvaie a RATB, unde a fost remontat. S-au facut probe cu el, i s-a facut publicitate la TV, toata lumea fiind de acord ca este un vehicul foarte bun, doar ca… primaria, in baza unei minore diferente fata de carnetul de sarcini in cazul Millenium (o mica modificare), a intentionat sa cumpere tramvaie din Polonia, de la PESA (Pojazdy Szynowe PESA Bydgoszcz). Degeaba specialistii RATB si Astra Arad au explicat ca acesta lipsa este foarte usor de remediat… Din fericire, acest contract se pare ca nu a fost pus in practica.
Acesta s-a intamplat aproape in paralel cu licitatia pentru 12 tramvaie din Cluj-Napoca, unde polonezii de la PESA au castigat in fata celor de la Siemens-Astra pe motiv de pret (1,47 mil. euro/bucata versus 1,528 mil. euro), desi tramvaiul polonez Swing avea mai multe non-conformitati cu carnetul de sarcini, a caror remediere ar fi urcat probabil pretul ramei poloneze peste cel al concurentului germano-roman.
Actualmente planurile primariei si RATB s-au schimbat, mizand pe inlocuirea a jumatate din parcul de autobuze, intregul parc de troleibuze si 30% din cel de tramvaie (din 450 rame in total), totul pentru un buget de 759 mil. ron in urmatorii 3 ani, incepand cu 2014. In acest an nu s-au achizitionat mai mult de 3-4 tramvaie Bucur3, realizate la atelierele Obor/URAC (uzina de tramvaie a RATB).
In anii urmatori, si alte primarii din tara vor lansa diverse achizitii de acest gen, achizitii in care vor fi cheltuite sume foarte mari, chiar daca partial vor fi finantabile si cu bani din fondurile UE de dezvoltare.
Toti acesti bani din redevente, fonduri europene si achizitii care nu se intorc in economia nationala sub forma de investitii si locuri de munca vor penaliza sever orice buget planificat pentru 2015!
Banii din redevente, in loc sa intre direct in buget, ar putea fi folositi alaturi de cei din acciza suplimentara pentru alimentarea unui fond de investitii care sa cofinanteze fonduri europene in raport de ¼, 1 miliard de euro putand atrage astfel inca 4 mld. Euro anual pentru investitii totalizand 5mld., pentru exercitiul complet putand fi vorba de peste 10mld. Euro doar in 2015. Reluand explicatia lui Moise Guran, 30-40% dintr-o astfel de investitie se intoarce rapid in bugetul de stat prin taxele percepute pe noile activitati economice si se creeaza si locuri de munca, pe un model similar calculat de noi pentru investitiile de offset care sa plateasca aproape de la sine rata imprumutului.
Un astfel sistem de investitii din banii incasati pe redevente si accize ar trebui sa fie reglementat printr-o legislatie care de asemenea sa nu mai permita statului roman sa se imprumute decat in cazul unor investitii, exceptiile fiind situatiile de urgenta sau de amenintare a securitatii nationale! Adica acel deficit maxim admis sa poata fi atins doar in cazul unui anumit echilibru in raportul intre achizitii-cheltuieli si investitii si nu taind majoritatea investitiilor in favoarea cheltuielilor! Altfel MTO, acest pact de disciplina bugetara, este inutil !
Comparand cu domeniul militar, un exemplu similar de rigurozitate era si propunerea ca undeva intre 10-15% din bugetul MApN, oricare ar fi el, sa fie destinat, prin lege, achizitiilor de tehnica noua, pentru a nu supradimensiona cheltuielile (cu personalul si colaterale, altele decat cele cu inzestrarea) in detrimentul dotarii, asa cum s-a intamplat in ultimul deceniu si, in plus, achizitiile de import ar trebui acompaniate obligatoriu de offset. Ori la ultimul summit NATO din Tara Galilor de anul acesta, britanicii au cerut ca aceasta alocare minima din bugetul apararii sa fie de 20% !
Marius Zgureanu
Nota:
Ieri, 27 noiembrie, ministrul de finante inca un exercitiu, Ioana-Maria Petrescu, a iesit in presa cu anuntul prelungirii actualelor redevente pe toata durata anului 2015, urmand ca din 2016 sa intre vigoare un nou sistem de taxare a resurselor naturale – declaratia aici. Dezbaterea publica ar fi trebuit sa aiba loc in 2014, lipsa de actiune a actualului guvern pe aceasta directie penalizand incasarile la buget pe anul 2015 cu peste 1 miliard de euro, daca nu dublul.