Secuii si autonomia lor au devenit un subiect de scandaluri media, intepaturi intre politicienii romani, isterii televizate, dar mai ales un motiv de deturnare a atentiei dinspre ceea ce se intampla in mediul social si economic intern sau cu romanii din Ucraina, Serbia sau R.Moldova. Tocmai in perioada in care Ucraina fierbe, in politica interna negocierile de formare a unui nou guvern au readus pe tapet problema simbolurilor, autonomiei si a facultatilor cu predare exclusiva in limba maghiara. Iar anexarea Crimeei de catre Federatia Rusa in urma unui referendum si a faptului ca exista o majoritate de etnici si cetateni rusi acolo deschide oportunitati nebanuite de dezbatere si sicanari in cazul altor teritorii sau state cu astfel de tendinte.
Daca sub maghiari si apoi austro-ungari secuii si-au abandonat incet identitatea pentru a profita la maxim de avantajele oferite vorbitorilor de limba maghiara, asa cum au procedat si unii dintre romanii transilvaneni, ce mai putem spune astazi, cand romanii sunt acuzati de asimilarea savarsita inainte de 1918 de cei al caror steag si stema le poarta secuii la sarbatorile lor locale?! Raspunsul este acelasi ca si cel dat intrebarilor: de ce gagauzii in loc sa vorbeasca turca vorbesc rusa si reactioneaza la indicatiile Moscovei, la fel ca si osetinii sau abhazii? Poate intr-o zi secuii vor deschide ochii si vor accepta istoria nepolitizata si alegerea stramosilor lor asa cum a fost ea, fara a ii acuza pe romani de toate necazurile lor… asa cum o faceau in sens invers in 1902 la congresul secuiesc plangandu-se atunci de politica Budapestei de a ii tine in saracie si izolare fata de romani cu care aveau relatii traditionale si naturale: “ROMÂNII ÎN DEZBATERILE CONGRESULUI SECUIESC DIN 1902. PREMISE, DEZIDERATE ŞI REVERBERAŢII”. Sau poate nu vor face astfel, asumandu-si in continuare noua identitate, care le ofera alte avantaje, intre care si cetatenia ungara, prin sprijinul politic si financiar al Budapestei decat in cazul faramitarii masei maghiare din Romania in unguri si secui, desi acest lucru nu cred ca ar schimba semnificativ procentul maghiarofililor din Romania.
Maghiari declarati – recensamantul de la 1850
Secui declarati – recensamantul de la 1850
Maghiari si secui – recensamantul de la 1850
Dupa ce acum mai bine de un an am preluat un articol care trata devenirea istorica a secuilor, natie clar diferita la origini de cea maghiara si atestata tocmai de Unio Trium Nationum (1437), astazi ne vom focaliza pe situatia actuala a celor care traiesc in judetele Harghita, Covasna si o parte din Mures, atat secui cat si romani.
Urmarind revendicarile avansate de reprezentantii politici ai maghiarilor, mai ales UDMR, incepand cu 1990 se poate observa cum gradat, acestia au avansat de la autonomie culturala la folosirea limbii in administratie si acum la autonomie administrativa si steag propriu “regional”. Intrebarea este ce urmeaza daca aceste revendicari vor fi si ele satisfacute? Si asta deoarece elita lor politica va avea nevoie de un nou mesaj ca sa-si mobilizeze bazinul electoral… si nu prea cred ca au in vedere sa vorbeasca despre locuri de munca si dezvoltare economica.
Insa tocmai aceasta ar fi solutia de a dezamorsa situatia de acum: proiecte de infrastructura si investitii in centrul Transilvaniei, in triunghiul format de Targu-Mures, Balan si Sfantu-Gheorghe, una dintre cele mai sarace din Romania. Totul in paralel cu proiecte de dezvoltare a comunitatilor, fara discriminare cu privire la etnie. Personal, as adauga un proiect drag mie, acela al desavarsirii Unirii de la 1918 prin mutarea capitalei administrative la Alba Iulia sau in apropiere, proiect care ar atrage investitii majore si locuri de munca, revigorand economic intreaga zona din centrul tarii. Un astfel de proiect ar face inutil orice demers de autonomie extinsa si ar creste rapid nivelul de trai al judetelor adiacente, care vor avea acces si la o infrastructura mult mai dezvoltata.
Dar probabil ca partidele maghiarilor din Romania vor impinge lucrurile, si deja acest lucru a inceput – dovada petitia de la Cluj (pornita ca si initiativa independenta), nu doar catre autonomia a doua judete si jumatate din inima Romaniei, ci catre autonomia intregii Transilvanii. Deocamdata UDMR nu preia aceasta retorica, insa foarte probabil ca in curand o va face, sub presiunea celorlalti concurenti care risca sa-i erodeze din cei aproape 6% alegatori ai tarii care se identifica cu etnia maghiara.
Aceasta lupta este una contra cronometru, deoarece printr-o eventuala unire cu R. Moldova sau chiar erodarea naturala demografica, mai accelerata in zonele unde maghiarii sunt minoritari, s-ar putea ca in 5-10 ani sa scada procentajul de alegatori maghiari sub 5% din populatia Romaniei. Avantajul este dat doar de disciplina mult mai crescuta a prezentarii la vot a acestora fata de electoratul de etnie romana, deja dezamagit de majoritatea partidelor, lucru care convine de minune UDMR. Insa ei sunt constienti ca pe termen mediu si lung, cand nu vor mai intra ca si partid in parlamentul Romaniei, fiind reprezentati cu loc dedicat ca si restul minoritatilor, singura sansa de a avea acces la resurse financiare mai consistente este sa detina controlul in 3-5 judete si daca se poate, sa aiba o oarecare pozitie de forta intr-un parlament regional, de dorit unul de talia Transilvaniei, care sa grupeze exact judetele unde minoritatea maghiara este semnificativa, incepand cu Harghita, Covasna si Mures si continuand cu Salaj, Bihor si Cluj. O aplicare a unui model ca si cel al Voivodinei, reprezentat separat la Bruxelles, cu sprijin de la Budapesta, este unul din posibilele lor teluri, alaturi de o mana de exaltati romani, “satui de Romania”, adica de ei insisi, care nu invata nimic din istorie si care cred, intr-un exces de egoism, ca o autonomie i-ar face mai bogati si mai civilizati. Pacat ca Iuliu Maniu nu mai este in viata ca sa le marturiseasca cat regreta naivitatea si greseala pe care a facut-o acum 80 de ani cand, din orgoliu personal, a cerut redesprinderea Transilvaniei de Romania si renegocierea conditiilor de Unire, nestiind ca actiunea sa era finantata de Budapesta, via Londra.
Este evident ca prin politica de retrocedari imobiliare si alocari de fonduri pentru scoli si activitati culturale, minoritatea maghiara incerca sa-si reconstruiasca institutiile de dinaintea primului razboi mondial, cu diferenta ca de asta data segregarea si izolarea fata de romani vor fi depline, nu ca si in perioada austro-ungara cand institutiile de invatamant si alte institutii ale statului erau mixte chiar daca limba preferata era maghiara. Aceasta este solutia gasita de liderii comunitatii maghiare pentru conservarea lor ca etnie si contracararea erodarii demografice, in mare parte naturala, deoarece atunci cand populatia unei tari se prabuseste demografic, etniile minoritare sunt primele afectate, lucru demonstrat si de recensamintele din 1992, 2002 si 2011. Singura exceptie o constituie romii: in 1966 erau 0,4% din populatia Romaniei, în 1977 au atins 1,1%, in 1992 au urcat la 1,8% din total, în 2002 au ajuns la 2,5%, iar in 2011 la 3,3%.
Modul in care etnia maghiara lupta sa-si conserve identitatea ar trebui analizat si de catre comunitatile romanesti din afara tarii dar si de statul roman, fiind din punctul meu de vedere un exemplu de unitate, solidaritate si organizare.
Tabela cu evolutia pe etnii a populatiei din Romania la recensamintele din 1930, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002 si 2011 (sursa Wikipedia):
|
1930 |
|
1948 |
|
||
|
Etnicitate |
numar |
% |
Limba materna |
numar |
% |
| Români | 12,981,324 | 71.9 | Români | 13,597,613 | 85.7 |
| Maghiari | 1,425,507 | 7.9 | Maghiari | 1,499,851 | 9.4 |
| Germani | 745,421 | 4.1 | Germani | 343,913 | 2.2 |
| Evrei | 728,115 | 4.0 | Idiș | 138,795 | 0.9 |
| Ruteni și ucrainieni | 582,115 | 3.2 | Țigani | 53,425 | 0.3 |
| Ruși | 409,150 | 2.3 | Sârbi, croați și sloveni | 45,447 | 0.3 |
| Bulgari | 366,384 | 2.0 | Ruși | 39,332 | 0.2 |
| Țigani | 262,501 | 1.5 | Ucrainieni | 37,582 | 0.2 |
| Turci | 154,772 | 0.9 | Cehă și slovaci | 35,143 | 0.2 |
| Găgăuzi | 105,750 | 0.6 | Turci și Tătari | 28,782 | 0.2 |
| Cehi și slovaci | 51,842 | 0.3 | Bulgari | 13,408 | 0.1 |
| Sârbi, croați și sloveni | 51,062 | 0.3 | Greci | 8,696 | 0.1 |
| Polonezi | 48,310 | 0.3 | Armeni | 6,987 | 0.0 |
| Greci | 26,495 | 0.1 | Polonezi | 6,753 | 0.0 |
| Tătari | 22,141 | 0.1 | Albanezi | 735 | 0.0 |
| Armeni | 15,544 | 0.0 | Alții | 15,639 | 0.2 |
| Huțuli | 12,456 | 0.0 | Nedeclarată | 523 | 0.0 |
| Albanezi | 4,670 | 0.0 | Total[7] | 15,872,624 | 100.0 |
| Alții | 56,355 | 0.3 | |||
| Nedeclarată | 7,114 | 0.0 | |||
| Total[5] | 18,057,028 | 100.0 |
|
1956 |
|
1966 |
|
||
|
Etnicitate |
număr |
% |
Etnicitate |
număr |
% |
| Români | 14,996,114 | 85.7 | Români | 16,746,510 | 87.7 |
| Maghiari | 1,587,675 | 9.1 | Maghiari | 1,619,592 | 8.5 |
| Germani | 384,708 | 2.2 | Germani | 382,595 | 2.0 |
| Evrei | 146,264 | 0.8 | Țigani | 64,197 | 0.3 |
| Țigani | 104,216 | 0.6 | Ucraineni | 54,705 | 0.3 |
| Ucraineni | 60,479 | 0.4 | Sârbi, croați și sloveni | 44,236 | 0.3 |
| Sârbi, croați și sloveni | 46,517 | 0.3 | Evrei | 42,888 | 0.2 |
| Ruși | 38,731 | 0.2 | Ruși | 39,483 | 0.2 |
| Slovaci | 23,331 | 0.2 | Slovaci | 22,221 | 0.1 |
| Tătari | 20,469 | 0.2 | Tătari | 22,151 | 0.1 |
| Turci | 14,329 | 0.1 | Turci | 18,040 | 0.1 |
| Bulgari | 12,040 | 0.1 | Bulgari | 11,193 | 0.1 |
| Cehi | 11,821 | 0.0 | Cehi | 9,978 | 0.0 |
| Greci | 11,166 | 0.0 | Greci | 9,088 | 0.0 |
| Polonezi | 7,627 | 0.0 | Poles | 5,860 | 0.0 |
| Armeni | 6,441 | 0.0 | Armeni | 3,436 | 0.0 |
| Alții | 13,357 | 0.1 | Alții | 4,681 | 0.0 |
| Nedeclarată | 4,165 | 0.0 | Nedeclarată | 2,309 | 0.0 |
| Total[7] | 17,489,450 | 100.0 | Total[7] | 19,103,163 | 100.0 |
|
1977 |
|
1992 |
|
||
|
Etnicitate |
număr |
% |
Etnicitate |
număr |
% |
| Români | 18,999,565 | 88.1 | Români | 20,408,542 | 89.5 |
| Maghiari | 1,713,928 | 7.9 | Maghiari | 1,624,959 | 7.1 |
| Germani | 359,109 | 1.6 | Romi | 401,087 | 1.8 |
| Țigani | 227,398 | 1.05 | Germani | 119,462 | 0.5 |
| Ucraineni | 55,510 | 0.3 | Ucraineni | 65,764 | 0.3 |
| Sârbi | 34,429 | 0.2 | Ruși | 38,606 | 0.2 |
| Ruși | 32,696 | 0.2 | Turci | 29,832 | 0.1 |
| Evrei | 24,667 | 0.1 | Sârbi | 29,408 | 0.1 |
| Turci | 23,422 | 0.1 | Tătari | 24,596 | 0.1 |
| Tătari | 23,369 | 0.1 | Slovaci | 19,594 | 0.1 |
| Slovaci | 21,286 | 0.1 | Bulgari | 9,851 | 0.1 |
| Bulgari | 10,372 | 0.0 | Evrei | 8,955 | 0.0 |
| Cehi | 7,683 | 0.0 | Cehi | 5,797 | 0.0 |
| Croați | 7,500 | 0.0 | Polonezi | 4,232 | 0.0 |
| Greci | 6,262 | 0.0 | Croați | 4,085 | 0.0 |
| Polonezi | 4,641 | 0.0 | Greci | 3,940 | 0.0 |
| Armeni | 2,342 | 0.0 | Armeni | 1,957 | 0.0 |
| Alții | 5,279 | 0.0 | Alții | 8,602 | 0.0 |
| Nedeclarată | 452 | 0.0 | Nedeclarată | 766 | 0.0 |
| Total[7] | 21,559,910 | 100.0 | Total[7] | 22,810,035 | 100.0 |
|
2002 |
|
2011 |
|
||
|
Etnicitate |
număr |
% |
Etnicitate |
număr |
% |
| Români | 19,409,400 | 89.5 | Români | 16,792,868 | 88.9 |
| Maghiari | 1,434,377 | 6.6 | Maghiari | 1,227,623 | 6.5 |
| Romi | 535,250 | 2.5 | Romi | 621,573 | 3.3 |
| Ucraineni | 61,091 | 0.3 | Ucraineni | 50,920 | 0.3 |
| Germani | 60,088 | 0.3 | Germani | 36,042 | 0.2 |
| Ruși lipoveni | 36,397 | 0.2 | Turci | 27,698 | 0.1 |
| Turci | 32,596 | 0.2 | Ruși lipoveni | 23,487 | 0.1 |
| Tătari | 24,137 | 0.1 | Tătari | 20,282 | 0.1 |
| Sârbi | 22,518 | 0.1 | Sârbi | 18,076 | 0.1 |
| Slovaci | 17,199 | 0.1 | Slovaci | 13,654 | 0.1 |
| Bulgari | 8,092 | 0.0 | Bulgari | 7,336 | 0.0 |
| Croați | 6,786 | 0.0 | Croați | 5,408 | 0.0 |
| Greci | 6,513 | 0.0 | Greci | 3,668 | 0.0 |
| Evrei | 5,870 | 0.0 | Evrei | 3,271 | 0.0 |
| Cehi | 3,938 | 0.0 | Italieni | 3,203 | 0.0 |
| Polonezi | 3,671 | 0.0 | Polonezi | 2,543 | 0.0 |
| Italieni | 3,331 | 0.0 | Cehi | 2,477 | 0.0 |
| Chinezi | 2,249 | 0.0 | Chinezi | 2,017 | 0.0 |
| Armeni | 1,780 | 0.0 | Ceangăi | 1,536 | 0.0 |
| Ceangăi | 1,370 | 0.0 | Armeni | 1,361 | 0.0 |
| Italieni | 3,331 | 0.0 | Macedoneni | 1,264 | 0.0 |
| Macedoneni | 731 | 0.0 | Alti | 18,524 | 0.1 |
| Albanezi | 520 | 0.0 | nefinalizat | 1,236,810 | 6.1 |
| Ruteni | 262 | 0.0 | Total[12] | 20,121,641 | 100.0 |
| Carașoveni | 207 | 0.0 | |||
| Sloveni | 175 | 0.0 | |||
| Găgăuzi | 45 | 0.0 | |||
| Alții | 13,653 | 0.1 | |||
| Nedeclarată | 5,935 | 0.0 | |||
| Total [8] | 21,698,181 | 100.0 |
Se observa ca in ultimii 10 ani, din datele procesate partial in 2011, erodarea elementului maghiar, procentual, a fost aproape stopata, cel putin statistic, modificarea putand proveni din modul in care s-au adresat intrebarile dar si, foarte probabil, din felul in care se autoidentifica etnic cei proveniti din familii mixte. In acelasi timp ar fi interesant de vazut cati etnici romi, vorbitori de limba maghiara s-au declarat maghiari la acest recensamant, un alt element ciudat fiind cresterea numerica a grupului ceangailor.
Nu trebuie nici sa diabolizam populatia de secui-maghiari care locuieste compact in centrul tarii, deoarece cunoastem atat de bine metehnele si dispretul cu care statul roman isi trateaza cetatenii, greu de indurat si de catre romanii get-beget, iar daca mai esti si de alta etnie cred ca sentimentul nu mai trebuie explicat, ei preferand sa se racordeze la frecventele Budapestei si nu ale Bucurestiului. Oricum, acest stat roman este practic in disolutie in interiorul zonelor controlate de o administratie locala formata din etnici maghiari, iar miscarea se va accentua pe masura ce regionalizarea va prinde contur.
Harta etnica a Romaniei la nivel de judete-1930
Harta etnica a Romaniei la nivel de judete – 2011
Pentru a mai spera la un viitor impreuna al tuturor etniilor, in Romania, statul roman trebuie sa vina cu o strategie coerenta, integratoare si nu izolationista, dar care sa si protejeze minoritatile in aceeasi masura, prin reciprocitate, indiferent daca e vorba de maghiari, germani, rromi sau chiar romani, cum e cazul in Harghita si Covasna. O astfel de strategie este ceruta de mai bine de zece ani de organizatii culturale romanesti dar si de reprezentanti ai Academiei Romane si poate fi aplicata de la invatamant, cultura, religie si administratie. Ea ar trebui coroborata cu sprijinirea crearii de locuri de munca local, pentru ca acele comunitati sa nu se depopuleze ci sa prospere.
Asadar viitorul Romaniei reprezinta un proiect pentru secuii maghiari si romani impreuna, astfel ca secuii sa nu mai fie considerati ai nostri sau ai Ungariei, ci cetateni romani cu drepturi egale cu etnicii romani si viceversa. Insa va fi o sarcina extrem de delicata deoarece ultimii 20 ani au sapat o prapastie intre comunitati, chiar daca ea nu e foarte vizibila la nivelul oamenilor de rand, educandu-se generatii tinere in acest spirit izolationist si in unele cazuri extremist, multumita politicienilor romani, care s-au facut ca nu vad ce se intampla, si mai ales celor maghiari, care i-au incurajat. Orice gest, care altadata era considerat normal, este acum mediatizat si amplificat ca si motiv de isterie colectiva, atitudinea presei de ambele limbi nefacand decat sa acompanieze corul politicienilor. Intram in vremuri tulburi pentru pacea in regiune si trebuie sa fim foarte atenti la fiecare pas pe care il vom face, pentru ca istoria sa nu se repete.
Evolutia etniilor maghiara si rroma 2002-2011 (Sursa Gandul)
Si numarul acestor etnii pe judete, in 2011
Sa nu uitam ce spunea Nicolae Iorga în sedinta Senatului Romaniei din 8 aprilie 1935: “Cate comune din secuime le-ati trecut la Roman, Bacau, Putna? Desi trebuie tratata conform legilor, secuimea este un ghimpe în mijlocul tarii noastre. Si nu tin a-i preface în buni romani, dar cel putin sa-i deprind cu tara aceasta; sa nu stea ariciul acolo, bagat în cuibul lui, ci sa-l scoti din vagauna, sa vina sa vada romanul la fata; sa nu-si închipuie ca romanul e numai un functionar, un jandarm, un soldat; din contra, sa-l vada în fata ca e un om zdravan, cu calitati si însusiri pe care un secui, adesea si el un roman desnationalizat, s-ar putea sa nu le aiba!Ceea ce ati început sunt lucruri bune, dar este un început; trebuie daramata bariera si orice aminteste faptul ca poporul romanesc a trait în provincii create si dominate de straini trebuie sa dispara!”
Cativa ani mai tarziu urma Diktatul de la Viena si stim cu totii cata suferinta a adus romanilor dar si unei parti a maghiarilor, care nu si-au crezut conationalii capabili de ceea ce au facut…
Sper ca Dumnezeu sa le dea intelepciune ambelor parti pentru ca in viitor sa nu mai trecem prin asa ceva!
Marius Zgureanu
Citeste si: Originea secuilor, intre etnicitatea autohtonilor si valurile migratoare