Rheinmetall va prezenta luna viitoare la Eurosatory tunul de 130mm la care lucreaza in prezent, anunta Jane’s.
Despre noul tun se cunosteau deja cateva informatii dezvaluite la inceputul anului insa anuntul este putin surprinzator. De exemplu, nu e clar daca va fi vorba de un demonstrator sau un mock-up. Avand in vedere ca germanii isi propuneau initial sa-l introduca in productie incepand cu 2025, fie proiectul e intr-un stadiu relativ incipient si va fi vorba de un model fie, daca va fi vorba de un prototip functional, atunci ramane un mister perioada lunga de industrializare, o alternativa fiind devansarea calendarului.
Dupa cum a fost anuntat initial, germanii planuiesc sa contracareze familia de blindate grele Armata printr-o abordare etapizata, initial prin imbunatatirea tunului de calibru 120mm (cresterea performantelor cu 20%), intr-o a doua faza urmand introducerea in fabricatie a noului tun de 130mm si a unei turele modificate a Leo2 capabile de a-l suporta (undeva in jur de 2025) si in final productia dupa 2030 a unui nou tanc aflat deocamdata in faza de concept, MGCS (Main Ground Combat System), proiect la care contribuie si Franta.
Calendarul arata poate un pic dezechilibrat, fiind greu de explicat cel putin perioada mare de dezvoltare a noului tun dar si aparenta suprapunere a modernizarii Leo2 la 130mm cu aparitia noului MGSC, planificate la momentul acesta sa se intample la doar 5 ani distanta, ocazie perfecta pentru o “optimizare” de costuri prin renuntarea la unul dintre cele doua programe.
O speculatie mai interesanta vizeaza rezultatul analizei performantelor Armata facute de specialistii occidentali, dezvaluit indirect prin masurile de contracarare planificate. Din dezvoltarea unui nou tun ce ar fi montat, cel putin initial, pe vechiul sasiu al Leo2, s-ar putea intelege ca ingrijorarea vine in principal din cresterea performantelor blindajului Armata si mai putin din imbunatatirile aduse tunului de origine sovietica de 125mm pe care T-14 il are deocamdata. E posibil deci sa se fi estimat ca actuala generatie de blindaje occidentale ar fi suficient de avansata sau de “modernizabila” pentru a raspunde amenintarii venite din parte modernizarii 125mm incorporata in T-14, altfel ar fi fost necesara schimbarea cat mai urgenta a sasiului Leo2, ceea ce nu se potriveste cu planurile germanilor.
Teoria ar veni ca o confirmare a unei stari de fapt cunoscute: inferioritatea 125mm comparativ cu 120mm. Daca 125mm arata la momentul aparitiei ca o arma suprema avand performante excelente pe hartie, in realitate s-a dovedit mai dificil de imbunatatit, mai ales la nivelul munitiei, fata de solutiile adoptate de armatele NATO. Pierderea cel putin a unui deceniu, daca nu mai mult, de dezvoltare nu a ajutat asa incat rezultatul e un sistem (tun+munitie) inferior celor vestice.
Bineinteles ca o comparatie tun vs tun e utila doar din punct de vedere tehnologic, in realitate mult mai importanta fiind comparatia performantelor 125mm vs blindajul tancurilor NATO si viceversa. Din abordarea germanilor, acestia par destul de confortabili cu blindajul actualului Leo2 sau mai bine spus, cu capacitatea acestuia de a fi imbunatatit in continuare relativ la amenintarea estimata.
E posibil ca acelasi rationament sa fie aplicat si lui M1 sau Leclerc deci, daca teoria s-ar confirma, nu e de asteptat o schimbare abrupta de generatie pentru MBTurile vestice pana ce Armata nu ar primi un tun radical diferit.