Enciclopedia Armelor: „Helesteul” si „Vulturul”

11 ani ago

This entry is part 19 of 110 in the series Enciclopedia Armelor

Episodul XVII: „Helesteul” si „Vulturul”, partea I – Mossad & KGB

Sigla KGB

Ce-ar putea avea in comun, ne-am putea intreba, “helesteul” cu “vulturul”, in afara de faptul ca, conform DEX, primul este bazin cu apa sau iaz special amenajat pentru cresterea si reproducerea pestilor, iar cel de-al doilea, pasare rapitoare ce se hraneste cu animale vii si starvuri, avand ghiare puternice si cioc ascutit!? Daca privim din punct de vedere biologic, naturalist, au multe in comun. Daca, fiindca suntem un site militar, privim din perspectiva iubitorilor de tehnica militara, cele doua substantive n-au nimic de-a face cu Armata. Si-atunci, cu siguranta, n-ar avea ce cauta pe-aici! Ei bine, lucrurile nu stau deloc asa fiindca Fishbed, celebrul MIG-21 sovietic (Fishbed era numele de cod NATO al sovieticului, ce s-ar traduce in mod normal ca “peste mic”, insa, in catastife, apare drept “helesteul”) si Nesher (Nesher/Vulturul, in ebraica), pasarea de prada israeliana, au multe in comun cu domeniul militar meritandu-si locul in Enciclopedia Armelor.

Pe langa faptul ca ambele sunt avioane de vanatoare cu reactie, produse de top in anii *60-*70 si chiar mult dupa aceea, inamici de facto in razboaiele arabo-israeliene, cele doua zburatoare din dural mai au un lucru in comun –ambele sunt avioane furate, autorul fiind inca enigmaticul Mossad, serviciul secret israelian, temut si extrem de eficient, fapt recunoscut de catre “concurenta”, CIA si KGB. Cum a reusit Mossad-ul o asemenea performanta deloc la indemana oricarui Serviciu de Informatii, prin cine si mai ales modul de operare, vom vedea in cele ce urmeaza. Insa, pana atunci, v-as cere putina rabdare, pentru a ne “lumina” cu privire la ce era Mossad-ul pe atunci, cum si de unde a aparut el, aruncandu-ne totodata o scurta privire asupra istoricului MIG-ului 21 si al Mirage III.

In anii *60, ca si-acum dealtfel, Mossad, serviciul secret israelian, era relativ putin cunoscut in randul Serviciilor omoloage. Cu toate acestea, atat CIA cat si KGB, recunosteau faptul ca in plan informativ, Mossad era deosebit de eficient si, mai mult decat atat, sovieticii erau absolut convinsi ca acesta era cu mult peste americani –si nu greseau deloc, cu atat mai mult cu cat acest Serviciu avea deja in palmaresul sau capturarea criminalului de razboi Adolf Eichman in Argentina, precum si urmarirea si sabotarea eforturilor de inarmare ale Egiptului cu ajutorul savantilor germani refugiati odata cu sucombarea “Reich-ului de o mie de ani”. Mossad, este cunoscut astazi in Israel drept “Serviciul de Informare si Documentare” –spionajul extern.

Sigla Mossad

Mossad, ca denumire, apare pentru prima data in anul 1937 la Geneva, unde evreii aveau o organizatie clandestina numita “Mossad Leolivah Beth” (s-ar traduce drept “Organizatia pentru cea de-a Doua Emigrare”, cel mai probabil, dar, in ebraica, Mossad inseamna “institutie” iar “Leolivah Beth” posibil “drumul emigratiei/drumul de emigratie”. Aceasta organizatie clandestina apartinea asa-zisei armate secrete evreiesti, mai bine cunoscuta sub numele de “Hagana”, si avea rolul de a facilita plecarea, legala sau clandestina, din Europa spre Palestina a evreilor. Interesant este faptul ca un agent Mossad a reusit in 1939 sa faca o intelegere secreta cu SS-ul, in urma careia: 284 de evrei din Berlin au primit permisiunea sa plece spre Mexic; 170 de evrei din Viena au plecat cu trenul, legal, spre Iugoslavia, de unde s-au imbarcat in portul Susak pe un vapor cu destinatia Corfu, ulterior, in timpul calatoriei, au fost transbordati pe un alt vapor cu destinatia Palestina. Altii 1000 de evrei germani din Bremen, Berlin si Brem, urmau sa ia drumul Palestinei, dar operatiunea a fost anulata datorita inceperii WW II. Numele acestui agent este Pino Ginsburg, el regasindu-se in cartea de onoare a agentilor Mossad), cert este insa faptul ca astazi, acest Serviciu redutabil este considerat a fi cel mai puternic din lume (si asta, cu sau fara teoria conspiratiei, ori evreii care conduc lumea, etc. SUNT EXTREM DE EFICIENTI si asta pe buna dreptate! Sunt nevoiti sa fie, altfel statul Israel ar fi disparut de mult de pe harta cu atatia “prieteni arabi” in jurul sau).

Dupa 1945, Mossad a trecut la crearea statului Israel, iar prezenta sa in Europa s-a amplificat –aici, Serviciul si-a creat mai multe ramuri, fiecare cu rolul sau, precum: “Hapala” –se ocupa strict cu emigrarea evreilor, avand in vizor si persoane cu inalta calificare, si asta deoarece noul stat avea nevoie de “creiere” care sa duca la infrastructura,scoli, spitale, industrie si dezvoltare. Asa se explica faptul ca dupa formarea ca stat, evolutia pe calea dezvoltarii a fost rapida si cu rezultate notabile ce se vad si astazi. Numai daca avem in vedere industria militara, aceasta a inceput sa se remarce pe plan international inca de la inceputul anilor *60, si vom vedea asta in cele ce urmeaza; “Bricha” –se ocupa strict cu recuperarea fostilor detinuti evrei din lagarele de concentrare naziste, dar agentii acestei structuri se ocupau si cu adunarea de dovezi legate de crimele si atrocitatile comise de germani impotriva detinutilor. Dovezile proveneau, in cea mai mare parte, de la supravietuitorii Holocaustului; “Rehech” –se ocupa strict de achizitionarea de arme, explozivi si munitii.

Prima actiune de top, sa spunem asa, a agentilor din aceasta ramura a Mossad a fost aducerea in mod clandestin in Israel, a patru avioane Beaufighter, pe care RAF urma sa le caseze. Deoarece nu le puteau scoate in mod direct din Marea Britanie, avioanele avand interdictie la zbor din cauza expirarii resursei si a vechimii, agentii Mossad au facut-o prin intermediul unui film…Prin intermediul unui agent a carui nume nu este cunoscut cu certitudine nici astazi, au creat la Londra o casa de filme pe nume “Alphafilm”. Aceasta “casa de filme” a cerut si obtinut din partea autoritatilor britanice permisiunea turnarii unui film ce avea ca subiect RAF si eroismul pilotilor sai in WW II. In timpul filmarilor, cele patru Beaufighter-e au decolat si duse au fost –era mai-iunie 1948.

Au fost vazute in lupta contra Egiptului si au reprezentat, dupa toate probabilitatile, primul nucleu al viitoarei forte aeriene israeliene. Se pare ca ultima tentativa, esuata de data aceasta, de aducere in mod clandestin in Israel, de tehnica militara straina, s-a petrecut in anul 1991, cand Mossad a incercat sa fure cel putin 20 de tancuri T-72 stocate, ce apartinusera fostei RDG. O alta operatiune redutabila a fost condusa de un agent pe nume Jehuda Arazi, si el aflat in randul agentilor de top ai Mossad. Acesta, sub acoperirea de “trimis extraordinar” al Nicaraguei, achizitiona armament din Vest, precum tanchete, transportoare blindate, tunuri si tancuri Sherman –toate din stocuri si provenind din WW II. Deosebit ramane insa furtul a trei bombardiere B-17 –agentul procurandu-le de la firma Boeing care credea ca le-a vandut unei firme de transport aerian civil din America de Sud…

Cu toate acestea, strangerea de informatii cu caracter militar revine in mare masura “Amman/Agaf Modun” –Serviciul de Informatii Militar, considerat a fi printre cele mai bune din lume. Acest Serviciu este in permanenta la curent cu cele mai mici schimbari ce se produc in randul armatelor rivale arabe si nu numai, cunoscand in detaliu nivelul de pregatire si dotare al acestora. Se considera ca “Amman” dispune de un computer central considerat a fi extrem de performant, inmagazinand o cantitate uriasa de informatii, adunate inclusiv din presa straina si de specialitate. Interesant este ca “Amman” dispune de o unitate antiterorista foarte bine pregatita si dotata, cunoscuta drept “Unitatea 101/Batalionul 101”, ce ar fi acoperita in cadrul unui Batalion de Parasutisti.

Mossad are un rol marcant in securitatea interna a statului, expertii in domeniu considerand ca el este coordonatorul celor cinci servicii de securitate israeliene, iar directorul Mossad indeplineste si importanta functie de “Insarcinat al serviciilor securitatii de stat” (in ebraica s-ar scrie cam asa: “Menume al Seruth Habitachon”). Acest rol ii revine Shin Beth (in realitate, dupa unii experti, denumirea completa este “Seruth Hubitachon”/Securitatea Interna, cu rol deosebit in Contraspionaj si lupta antiterorism). Si Ministerul de Externe si Politia israeliana au cate un serviciu secret, unul ocupandu-se de tarile arabe iar celalalt, cu munca specifica de politie (ceva in genul “celebrului” fost “doi si-un sfert” de pe la noi. Ministerul de Interne are o unitate speciala antiterorista ce apartine Politiei de Frontiera, creata cel mai probabil dupa renumitul GSG-9 german. Numarul luptatorilor nu este cunoscut cu certitudine, dar cu siguranta sunt peste 200 de oameni ce actioneaza in plutoane de maxim 12 luptatori –impartite in doua echipe a cate sase oameni, fiecare echipa avand in componenta sa un medic, un pirotehnist, doi luptatori si doi tragatori de elita. Aceasta unitate are misiuni de lupta antiterorista si de salvare a ostaticilor limitate strict la teritoriul national). Mossad are si el in componenta sa o unitate de elita destinata luptei antiteroriste si misiunilor cu caracter special, numita “Sayaret Matkal”. In randul Fortelor Speciale Israeliene sunt mai degraba cunoscuti drept “Unitatea 269” si ar avea, printre altele, rolul de a localiza si lichida lideri teroristi arabi, inclusiv aflati in teritoriile arabe vecine –bineanteles, aceasta informatie nu poate fi dovedita, ea fiind doar o speculatie a expertilor in domeniu.

Cert este doar faptul ca selectia luptatorilor pentru aceasta unitate de elita este draconica, si se considera ca marea lor majoritate provin din randul armatei israeliene –posibil Brigada 35 de Parasutisti si Comandouri -si ar actiona numai in echipe mici, de minim 5 oameni, dar niciodata mai mult de 20 de luptatori. Fiecare luptator este obligat sa cunoasca, pe langa ebraica, cel putin trei limbi straine, precum engleza, araba si inca una de circulatie internationala sau nu, fiind experti in parasutism, scufundari, alpinism, comunicatii, pirotehnie, folosirea diferitelor mijloace de deplasare (invata sa conduca chiar tancuri si avioane, Israelul fiind cunoscut pentru panoplia de arme si tehnica de provenienta URSS/Rusia si nu numai, capturata de la arabi sau adusa prin contrabanda. Luptatorii stiu foarte bine sa foloseasca tehnica “inamicului”), iar antrenamentele se desfasoara inclusiv in teritoriile arabe (se pare ca cei care “deschid calea” raidurilor israeliene la arabi, chiar oferind sprijin trupelor armatei regulate, sunt tocmai luptatorii “Sayeret Matkal”).

O caracteristica importanta a Mossad este faptul ca majoritatea agentilor au origine autohtona, cam 43% dintre ei, iar restul provin din Europa si America (cam 29%), Africa (cam 15%) si Asia (undeva la 14%), dar aceste cifre pot fi sau nu pot fi exacte, serviciul de spionaj israelian fiind cunoscut pentru discretia sa –perfect normal in lumea informatiilor secrete. Mossad are o dotare de exceptie, in mare parte de productie autohtona, printre care si cel putin 2-4 sateliti spion (foto, imagistica si interceptare comunicatii) si un numar nedefinit de “avioane spion” ce urmaresc in permanenta “vecinii prietenosi” ori factiunile teroriste arabe palestiniene si nu numai.

Ne pregatim a reveni din lumea spionajului in cea a “zburatoarelor” supersonice, ocupandu-ne de doua dintre acestea, MIG-21 F-13 si MIRAGE III/V, ambele avand un trecut oficial sau neoficial, cu Mossad si KGB, dar nu inainte de a vorbi pe scurt, despre temutul serviciu de spionaj sovietic.

V-ati putea intreba de ce KGB? Pai este foarte simplu! In anii *50-*60, promotorul ilegal al “democratiei populare” in lume era chiar temutul serviciu secret sovietic –cu deosebire in Africa si America Latina, unde lupta ascunsa pentru sfere de influenta cu “democratiile occidentale”, in speta SUA, se ducea inclusiv pe frontul nevazut (exemple sunt cu nemiluita, precum criza cubaneza, Coreea, Vietnam, Che Guevara si multe altele). In acei ani, KGB (Komitet Gosudarstvennoy Bezopasnosti/Comitetul Securitatii de Stat) era considerat “number one” in lumea spionajului, urmas direct al temutelor CEKA, numele sau complet fiind “Vserossiskaia Cerezvyciainaia Komissia pe Borbe s Kontrarevoliutsiei i Sabotazhem/Comisia Panrusa Extraordinara de Lupta Impotriva Contrarevolutiei si Sabotajului, prima politie politica secreta, revolutionara, aparuta pe data de 20 decembrie 1917, cel mai probabil cladita pe ramasitele Ohranei/Politia Secreta Tarista, si asta de trista amintire pentru poporul rus.

S-a infiintat la ordinul lui Lenin, care pe data de 25 octombrie 1917 sau 7 noiembrie 1917 –datele difera in functie de sursa –a emis trei decrete, printre care unul precedea infiintarea politiei politice, ce va deveni dupa aproximativ 30 de ani, KGB. Inca de la inceput, in urma deciziei “Comitetului Revolutionar/Gornerkom”, in fruntea noului serviciu secret urma sa fie numit Felix Djerzinski –un nenorocit psihopat, destrabalat si betiv, care n-avea niciun respect pentru viata si om – caruia, ulterior, Lenin ii va da mana libera in combaterea celor ce amenintau revolutia bolsevica.

Ce a urmat se stie –TEROAREA ROSIE intinzandu-se pana pe la sfarsitul anilor *80, posibil si mult dupa –spre exemplu, din surse rusesti, numai intre octombrie 1917 si decembrie 1923 ea a produs cel putin 1762065 victime, dintre care 25 erau inalti prelati, 1215 erau preoti, 6575 invatatori si profesori, 800 medici, 54850 de ofiteri, 260000 soldati, 10500 agenti de politie, 48000 de jandarmi, 19850 de functionari, 344250 intelectuali, 815000 tarani si cel putin 192000 de muncitori –cutremurator de “eficienta” politia politica sovietica, iar despre multe dintre aceste victime nu se stie nici astazi pe unde le putrezesc oasele. Crimele, disparitiile, Gulag-ul, deportarile, exilul in Siberia, sicanele, s.a.m.d. devenisera ceva obisnuit in acele vremuri, continuate bineanteles de catre “tatucul” Stalin, un nenorocit ce-a adus “lumina de la Rasarit” pe plaiurile mioritice, cu consecinte pe care le vedem si astazi.

Sa nu uitam ca-n acei ani, erai rapid terminat, fara niciun proces, doar daca erai banuit ca esti “contrarevolutionar” ori “dusman al poporului si al revolutiei”, cuvintele lui Lenin fiind edificatoare si n-au nevoie de niciun comentariu: “Legea nu trebuie sa aboleasca teroarea!”. Monstru nenorocit! Aceasta “lege” se aplica inca astazi, in secolul XXI, de catre regimul nord-coreean. Si tot Lenin a sintetizat in cateva cuvinte “misiunea istorica” a CEKA, citez: “Calea terorii revolutionare, brutale si fara menajamente, este singura posibila pentru a obtine victoria. Aceasta institutie va constitui avant-garda si sabia Revolutiei Mondiale”. Obiectiv urmarit indeaproape si de catre KGB, din randul caruia provine si actualul presedinte al Rusiei, Vladimir Putin –un democrat prin formare, nu-i asa?!

G.P.U (Gosudarstvenoie Politiceskoie Oupravlenie/Directia Politica de Stat), nascuta pe data de 23 februarie 1922, condusa de nimeni altul decat criminalul Djerzinski, omul de taina al lui Lenin. Din anul 1923 numele i-a fost schimbat in O.G.P.U/Directia Politica Unificata de Stat indreptata impotriva Contrarevolutionarilor, Spionilor si Teroristilor, si asta in baza cuvintelor de “duh” ale lui Lenin: “Majoritatea populatiei si a strainilor o constituie dusmanul bolsevismului si revolutiei”. Mai mult decat atat, una dintre “legile de baza” ale G.P.U./O.G.P.U. era asta: “nu vom fi desfiintate pana ce ultimul capitalist sa fi disparut de pe suprafata pamantului”. Mda, ce a disparut de pe suprafata pamantului, desi urmarile exista si astazi, este tocmai “comunismul, democratia populara si egalitatea intre popoare”.

N.K.V.D -Narodnii Komissariat Gosudarstvennoy Bezopasnosti/Comisariatul Poporului pentru Securitatea Statului. Numai in anii *60-*70, anii in care sau desfasurat evenimentele ce fac tema acestui articol, numarul agentilor de top a-i KGB si GRU –Glavnoe Razvedivatelnoe Upravlenie/Directia Principala de Informatii/Serviciul de Informatii al Armatei Rosii –aflati in ambasadele sovietice din statele occidentale, ori ilegal in aceste state, se ridica la cel putin 3000 de persoane. Si ca sa ne facem o parere cu privire la importanta acordata acestor Servicii de catre PCUS, numai intre anii 1966-1967, serviciile speciale occidentale au expulzat pentru spionaj 45 de diplomati, 30 de ziaristi, 15 atasati comerciali, 6 atasati culturali, 5 cadre ce apartineau reprezentantelor locale ale Aeroflot. Numai GRU avea prin anii *80 circa 50000 de agenti, atat in URSS cat si in afara granitelor, o parte dintre acestia fiind “legali”, adica atasatii militari aflati la post, spioni cu acte in regula, la care se adaugau cam 30000 de membrii ai SPETNAZ –celebrele Forte Speciale ale Armatei Sovietice.

De N.K.V.D/KGB si GRU apartineau si personajele de trista amintire pentru romani si Romania, Petru Groza, Emil Bodnaras, Ana Pauker, Vasile Luca, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Pintilie Gheorghe (pe numele sau adevarat, Pantiusa Bodnarenko, agent KGB cu grad mare, devenit director adjunct in Ministerul de Interne de la Bucuresti), Alexandru Nicolski (pe numele sau adevarat, Boris Grunberg, originar din Chisinau, capturat de catre S.S.I. in 1944. Numele lui de cod in fisierele N.K.V.D –ului era “Vasea”. Datorita legaturilor puternice cu N.K.V.D, vechi “ilegalist, luptator pentru desrobirea clasei muncitoare, pentru dreptate sociala si o societate noua unde nu exista exploatarea omului de catre om” ajunge numarul 2 in ierarhia conducerii “D.G.S.P./Directiei Generale a Securitatii Poporului”, copia locala a Securitatii sovietice, pe data de 1 septembrie 1948. Acest personaj lugubru a avut un mare rol in crearea inchisorilor comuniste si a lagarelor de munca fortata, stabilimente “de reeducare” unde numai in perioada 1945-1961 s-au “topit” 108000 de intelectuali si ofiteri, elita natiunii romane, alti 300000 cunoscand “deliciile” reeducarii la Canal si pe santierele “reconstructiei”, multi dintre acestia nefiind vreodata judecati in mod legal. Interesant este faptul ca Nicolski a murit abia in aprilie 1992, disparand cu totul, insa nimeni nu i-a vazut cadavrul. Posibil ca acesta sa fi fost readus in “patria mama” de catre “colegii” din KGB/FSB? Posibil, putin probabil, dar cert este faptul ca nimeni nu la vazut…mort. Sper ca acest nenorocit sa-si fi gasit un loc binemeritat in iad, asta daca exista taramul cazanelor cu smoala!), Sergiu Nicolau (alias Serghei Nicanov, agent N.K.V.D ajuns in fruntea SSI-ului, aducandu-l la “dreapta lege” sovietica alaturi de altii ca el, precum: Gheorghe Vidrascu/alias Vanea Didenco, Iosif Ranghet, Misa Protopopov, Misa Petruc, Iaska Alexeev, Piotr Gonciaruc. O gasca care numai romani nu erau, multi dintre ei, daca nu toti, fiind la origine evrei sovietici, fie-le tarana cat mai grea pentru faptele ce le-au comis. Amin!).

-Va urma-