Prezentul articol este o continuare la https://www.rumaniamilitary.ro/f-16a-b si este in corelare cu https://www.rumaniamilitary.ro/putina-istorie si se refera cu precadere la capabilitatile F-16 ale RNoAF
Se pare ca toate aparatele apartinand aviatiei regale norvegiene (RNoAF) au trecut prin programul STAR (Structural Augmentation Roadmap ) – a nu se confunda cu programul SLEP – https://www.globalsecurity.org/military/systems/aircraft/f-16-life.htm. Fata de primele 17 aparate, acestea dispun de subsisteme si facilitate suplimentare.
AN/ALQ-162 SHADOWBOX / COMPASS SAIL (Northrop Grumman) – in aceasta versiune, sistemul analizează automat semnalele radarelor in unda continua (CW) si Doppler de pe rachetele sol-aer si/sau aer-aer , identifică amenințarea și generează contramăsuri in mod automat. AN/ALQ-162 CMS asigură bruiajul automat al radarului împotriva rachetelor sol-aer și a rachetelor de interceptare aeropurtate. constă dintr-un receptor/transmițător, o unitate de control și două antene identice.
AN/ALQ-162 poate fi integrat cu alte sisteme de EW, sunt montate intern, eliminand astfel necesitatea ocuparii unui pilon de acrosaj, are un consum de 650 W el (115 V, 3Ø, 400 Hz), si un sistem de racire cu aer, ce disipeaza cca 480 W th, fiind format din doua antene identice, un transmitator/receptor si o unitate de control.
RoAF achizitionase anterior (pentru primele 17 buc F-16) in 2013, doar 3 poduri AN/ALQ-131 Electronic Countermeasure. AN/ALQ-131 este un sistem ECM modular, cu module detașabile pentru a oferi un versatilitate in configurare pentru diverse misiuni, fiind proiectat cu gândul la o întreținere facila, cu acces ușor la toate secțiunile RF și de control. Răcirea este asigurată printr-un sistem de recirculare a freonului prin evaporare.
Trebuie mentionat ca utilizatorii de F-16 folosesc in principal AN/ALQ-131 (Northrop Grumman) , AN/ALQ-184 (Raytheon fiind o versiune modernizata a AN/ALQ-119 de la Westinghouse) , AN/ALQ-211 (ITT) fie ca pod fie ca si suita complet montata in structura (https://studylib.net/doc/10866814/suite-of-integrated-radio-frequency-countermeasures–sirf… ) , sau AN/ALQ 213 de la TERMA A/S (https://www.terma.com/markets/air/electronic-warfare/selfprotection/ ) . Toate aceste sisteme sunt mai mult sau mai putin complexe avand acelasi rol principal, insa putand avea si functii suplimentare (AN/ALQ-184 poate fi combinat cu momeala / decoy tractata AN/ALE-50, dovedindu-se a fi mai eficient decât AN/ALQ-131 și fara sa aiba un impact aerodinamic atât de mare).
Fortele aeriene norvegiene au fost in 2004 primii utilizatori din afara SUA ai PANTERA (este versiunea de export a podurilor Sniper XR sau AN/AAQ-33) – https://news.lockheedmartin.com/2004-07-13-Lockheed-Martins-PANTERA-Targeting-Pod-Completes-First-International-Deployment-With-Royal-Norwegian-Air-Force
RoAF poate utiliza pe F-16 atat podurile achizionate pentru ele (Sniper) cat si cele destinate actualmente MIG-21 Lancer(vezi https://www.rumaniamilitary.ro/putina-istorie ).
Un alt element nou este posibilitatea de a opera rachetele antinava Penguin Mk 3 (in nomneclatura USNavy AGM-119A acestea fiind inca operationale la mai bine de 28 de ani de la introducere) – https://seaforces.org/wpnsys/SURFACE/AGM-119-Penguin-SSM.htm.
Un avantaj este ca sunt produse de Kongsberg si sunt asemanatoare ca si tehnologie (sunt precursoarele) cu NSM-urile care vor veni la bateriile de coasta, acest fapt putand conduce la costuri de operare mai reduse (si cel mai probabil ar putea veni si cu bazele de date).
Raza de actiune a Penguin Mk 3 nu este mare (doar cca 55 km), insa utilizarea lor de catre RoAF ar adauga o componenta care actualmente lipseste cu desavarsire.
Daca navele ce vor dota marina Romaniei (cele care vor fi), vor avea rachete antinava mai mari si cu o raza de actiune mult largita, acestea mai mult ca sigur ca le vor utiliza impotriva unor nave similare .
Trebuie tinut cont ca marea majoritate a navelor apartinand Flotei Marii Negre a Rusiei au un deplasament de sub 1000 to (clasa Aleksandrit 620 pana la 890 to; clasa Grisha 980 to; clasa Buyan 500 to; clasa Karaku 860 to; clasa Tarantul III 550 to) si ca apararea antiaeriana a unora din ele, se bazeaza mai mult pe CIWS si sisteme de rachete AA mai putin performante si cu raza de actiune sub cea a Penguin Mk3, astfel incat nu face sens sa le ataci cu rachete antinava ce costa intre 4 si 5 milioane USD (NSM, Exocet) cand le poti angaja fara riscuri majore, in afara razei de actiune a apararii AA, cu Penguin Mk3 care este cam la jumatate de prêt (2 pana la 2.5 mil USD).
Sistemul de navigație inerțială de mare precizie al rachetei Penguin, integrat cu sistemul în infraroșu de înaltă rezoluție, oferă un grad ridicat de discriminare și de selectare a țintelor, precum si posibilitatea de modificare a traiectoriei pe durata zborului de catre pilot (mid-course trajectory via pilot-designated way-point). Căutătorul IR permite, de asemenea, rachetei să opereze atat în imediata apropiere a tarmului cat și în ape deschise. Achiziționarea țintei se face utilizând radarul aeronavei sau in mod pasiv. Capabilitatea de sea skimming este asigurata de un altimetru radio.
Faptul ca F-16 norvegiene au integrate IRIS-T, poate oferi un avantaj nu doar in lupta aer-aer (ca alternativa la AIM-9) ci ca lupta aer-sol – https://www.diehl.com/defence/en/press-and-media/news/royal-norwegian-air-force-tested-iris-t-in-air-to-ground-mission/ .
Deasemenea IRIS-T SL a fost integrata pe platformele de lansare apartinand NASAMS Norvegian – https://www.tu.no/artikler/for-forste-gang-pa-15-ar-kan-haeren-selv-beskytte-seg-mot-luftangrep/376156.
Spre deosebire de AIM-9M Sidewinder, IRIS-T are o rezistență crescuta la ECM și chaf / flare Îmbunătățirile în ceea ce privește discriminarea țintelor nu numai că permit o rază de tragere in tinte amplasate frontal, mai mare decât cea a AIM-9M, insa de asemenea, poate ataca ținte aflate in spatele aeronavei (over the shoulder) acest lucru fiind posibil datorită agilității extreme a vectorului ce permite viraje de 60 g si la o rata de 60°/s.
Pentru a creste raza de detectie, o racheta cu senzor IR trebuie sa recurga la montarea unui dom (vezi https://www.rumaniamilitary.ro/putina-istorie ), insa acesta va actiona oarecum ca un teleobiectiv de la aparatele foto, si astfel va permite doar un unghi destul de ingust de gasire / achizitie a tintei. Pentru a acoperi un sector cat mai mare de cer, se recurge la un ansamblu cardanic (gimble).
Deasemenea, nu trebuie uitat sistemul de racire, care influenteaza nu doar calitatea imagini IR ci si durata misiunii. In cazul racirii cu un sistem termoelectric (Peltier) durata de zbor in care rachetele cu IR pot fi active este mai lunga decat in cazul celor a caror sistem de racire este bazat pe un rezervor (vas sub presiune) cu lichid criogenic sau a celor bazate pe efectul Joule Thomson.
In timp ce se îndreaptă spre țintă, capul IR generează semnale care comandă servomecanismele capului și semnalele unghiului si pozitiei rachetei, fata de liniei de ochire, semnale ce sunt transferate de la capul optic la calculatorul de ghidare a rachetei care trebuie sa aiba un grad de libertate ridicat si o frecventa de rotatie cat mai mare.
Odată cu dezvoltarea opticii și a electronicii, dispozitivul de urmărire optic a fost aplicat la multe rachete. Incadrat în funcție de forma structurii, dispozitivul de orientare este clasificat în dispozitive de orientare cu trei axe și dispozitive de orientare cu două axe. Căutătorul cu trei axe este adesea utilizat in rachete cu diametru mai mare, în timp ce căutătorul cu două axe este adesea utilizat în rachete cu diametru mai mic.
| Parameter | R-73 | AIM-9L | Python-4 | MM-2000 |
| Abaxial launch angle | ±55° | ±28° | ±65° | ±60° |
| Maximal angular rate | 50°/s | 20°/s | 80°/s | 60°/s |
| Missile diameter | 170 mm | 127 mm | 162 mm | 170 mm |
În cazul platformei de căutare de tip roll-pitch, axa de tangaj este întotdeauna proiectată ca cardan interior, în timp ce axa de ruliu este proiectată ca cardan exterior.
Nu stim cu ce piloni vor veni (de exemplu daca pilonii 3 si 3A, 7 si 7A vor fi BRU-57 sau echivalent (https://www.l3harris.com/sites/default/files/2020-09/l3harris-bru-57-sell-sheet-sas.pdf ) sau cu AN/AAR-60 (V) 2 MILDS F missile warning system de la HENSOLDT integrate in pilonii de la TERMA PIDS+ (Pylon Integrated Dispensing System) – https://www.terma.com/news-events/news/news-archive/old/the-norwegian-air-force-selects-terma-for-installation-of-missile-warning-system-on-f-16/.
Un sub-sistem nou este parasuta de franare, care norvegienilor le-a fost necesara datorita pistelor mai scurte si acoperite de zapada/gheata aflate in aproprierea cercului polar.
Din moment ce pe toate 3 bazele de pe care se preconizeaza operarea F-16, exista piste suficiente de lungi, acest sub-sistem poate fi necesar doar in cazuri extreme (nu trebuie uitat ca si acesta trebuie intretinut frecvent).
Radarul din pacate este acelasi care exista si pe primele F-16, portugheze (vezi https://www.rumaniamilitary.ro/f-16a-b).
O solutie de compromis, insa incerta, poate fi achizitia de radare AESA in pod-uri.
AN/ASQ-236 Dragon’s Eye de la Northrop Grumann a devenit operational pe F-16: https://news.northropgrumman.com/news/releases/northrop-grumman-platform-agnostic-anasq-236-dragons-eye-pod-achieves-first-flight-on-an-operational-f-16 din dotarea Garzii Nationale.
Exista cateva semne mari de intrebare:
- Va fi disponibil la export?
- Daca da, cat de scump va fi ?
- Garda Nationala are in exploatare atat F-16 C/D cat si F-16 A/B . Va fi posibil de a fi utilizat pe F-16 apartinand RoAF?
In principiu nici nu trebuiesc achizitionate pentru toate aparatele ci doar pt 3-4 per escadrila, insa acest pod va face posibila dotarea au AMRAAM AIM – 120D, si astfel va aduce oarecum la acelasi nivel in privinta BVR, F-16A/B romanesti, vizavi de cele ale bulgarilor, slovacilor si de Gripen-urile unguresti.
IAT