Si, evident, tuturor celor care detin aeronave F 35A si mai ales B in flota lor.
Astfel, GAO – Government Accountability Office, intr-un recent audit asupra flotei americane de F 35, constata ca lucrurile nu sunt deloc acolo unde ar trebui sa fie si problemele mai vechi ale familiei F 35 nu se dau duse ba dimpotriva.
Astfel, costurile cu sustinerea flotei – estimate in 2018 la 1,1 trilioane de dolari – au crescut cu 44% la 1,58 triloane de dolari in perioada 2018-2023. GAO se refera aici la costurile totale cu flota de F 35 pe intreaga durata de viata operationala a aparatelor.
Insa suma de 1,58 de miliarde de dolari nu ia in considerare cele 2 trilioane de dolari pe care Pentagonul le va cheltui pentru achizitia programata a inca 1800 de aparate.
De asemenea, auditul deplange inca o data rata foarte mica de disponibilitate a flotei de F 35, o rata care reuseste sa depaseasca doar F 22 Raptor. Intr-un anume an, F 35B a “reusit” performanta ca procentul de “gata de lupta” sa fie de doar 14,9%, practic dintr-o suta de avioane F 35B apartinand USMC, aproape 15 aeronave erau operationale.
Problema se pare ca este una profunda si aparate mai vechi, fabricate in urma cu 30 de ani (F 15 si F 16) necesita mai putina intretinere decat avioane F 35 nou-noute, ceea ce este in mod evident un motiv de maxima frustrare printre responsabilii americani, iar costurile se duc in sus.
Nici F 35C nu este deloc scutit de probleme tehnice, in luna februarie, un aparat F 35C apartinand USMC si-a retractat trenul de aterizare la scurt timp dupa intoarcerea din misiune. Pilotul abia coborase din cockpit. Alte necazuri au aparut, astfel incat comandatul unei escadrile a USMC a iesit la rampa explicand ca aparatele proaspat primite de escadrila sa au probleme cu calitatea: lubrifiant si aschii de metal gasite in rezervoarele de combustibil (acestea au trebuit golite si curatate), s-a gasit chiar o unealta din plastic in structura aripii, probleme de calitate ale unor componente electrice, defectiuni ale ecranului panoramic din cockpit, toate acestea afectand numarul de aparate gata de lupta si crescand numarul de ore necesare intretinerii/reparatiei acestora.
Lockheed Martin nu neaga deloc auditul GAO, ba dimpotriva anunta ca in 2024 s-ar putea ca numarul de F 35 livrate sa fie cu 27-50% mai mic decat era prognozat, iar in privinta implementarii pachetului Technology Refresh 3 (TR-3) acest nu se va intampla prea curand, se afla deja in intarziere cu un an, si este posibil ca abia la inceputul lui 2025 lucrurile sa demaraze.
Si sa nu uitam ca, cu toata tehnologia sa revolutionara, fostul secretar al apararii american – Christopher C. Miller, a caracterizat programul F 35 ca fiind un “monstru” fabricat de Guvernul American si l-a descris ca fiind : “a piece of….”
Spre norocul nostru, al romanilor si al majoritati europenilor, varianta clasica F 35A este cea mai putin afectata de problemele programului JSF, pare a fi cea mai matura si mai apta de lupta. F 35B este, in acelasi timp, copilul-problema, dezvoltand cele mai mari necazuri in cadrul programului si vai de cei care opereaza “B”, macar pentru ca in cazul lor variante nu exista si cine are portavioane STOBAR/STOVL trebui sa cumpere F 35B intru inlocuirea flotei de AV-8B Harrier II.
Dar ramane de bagat la cap ca indiferent de varianta avuta in vedere (F 35A) in cazul Romaniei, disponibilitatea aeronavelor s-ar putea sa fie mai mica decat disponibilitatea flotei de F 16MLU norvegiene, desi aceste aparate sunt batraioare. Ar mai fi de pus in discutie si costul cu intretinerea F 35A, atunci cand le vom avea, iar mentinerea pentru inca o buna perioada a macar unei escadrile largite (24 de aparate) de F 16A/B ar trebui luata in considerare.
Revenind la F 35 A si B, cu toate problemele care tot apar, cele doua variante au o propria lor piata, fara concurenta, si realitatea ne arata ca nu exista variante la achizitia celor doua aeronave. F 35B este singurul aparat de tip STOVL, cine are astfel de portavioane l-a cumparat deja sau il va achizitiona in viitor, iar F 35A este singura optiune viabila pentru cine isi doreste sa detina un aparat de generatia a V-a.
Comenzile curg, se sta la coada si daca in cazul F 35A era de asteptat, F 35B face senzatie, comenzile pentru acesta varianta depasind asteptarile initiale si nu dau semne ca s-ar plafona, atat timp cat tari precum Japonia si Coreea s-au hotarat sa-si doteze marinele militare cu portavioane.
Ideea americanilor de 3 intr-un 1 n-a fost probabil cea mai fericita si incercarea de a face economie prin dezvoltarea unei platforme comune pentru trei aparate diferite nu s-a dovedit chiar cea mai eficienta financiar, desi daca privim drept discutam despre doua variante: F 35A + varianta sa navalizata F 35C, in timp ce F 35B este cu adevarat o alta gasca-n alta traista.
GeorgeGMT