„C”-urile US Navy si pline de rugina si doar transonice…
Probleme de probleme iar americanii spun ca asta e, lucrurile se vor rezolva incet, incet. F 35, mai ales versiunile “B” si “C”, au necazuri, incepand cu deja cunoscutul fapt ca nu este deloc indicat sa le zbori supersonic, pana la rugina care se acumuleaza pe aparatele “C” desi acestea sunt practic noi.
Poze cu aparate F-35C Lightning II (US Navy) acoperite de rugina au aparut pe net de ceva timp si necazul pare a avea legatura cu o greseala a Lockheed Martin, cam toate aparatele fiind afectate, dar situatia va fi remediata in viitor, pentru avioanele nou-construite, a spus Joe Dellavedova, purtatorul de cuvant al Pentagonului. Pentru cele aflate deja in exploatare a zburat puiul cu ata si mortul de la groapa nu se mai intoarce. Vor trage de ele asa cum pot. Nu se cunoaste inca daca „noua” schema de vopsire a F 35C, mai spre ruginiul toamnei, are sau n-are vreun efect asupra invizibilitatii radar a aparatelor…
Pentru cele fabricate deja – spune LM – nu prea sunt solutii.
Si australienii au nemultumiri fata de coroziunea in cazul F 35A, asa ca a fost angajata o firma de consultanta sa vada unde este problema. Tot australienii au fost primii care, in 2017, au raportat crapaturi la fuselaj.
Dar americanii cunosc situatia foarte bine, in 2019 un raport a aratat cel putin 13 probleme majore ale aparatelor din familia F 35, printre care:
- Variantele “B” si “C” nu ar trebui sa depaseasca viteza sunetului, pe motive ca le cam zboara tablele. Despre asta am mai scris si noi;
- Clientii externi se plang ca americanii le citesc “posta electronica” prin transferul de date dintre avioane si Lockheed Martin;
- Probleme in lantul de aprovizionare cu piese de schimb. Se gasesc greu desi ar trebui sa se gaseasca usor;
- Probleme de… ergonomie la cabina aparatelor care se traduc prin “barotrauma pentru piloti”. Dureri la urechi si nas. Cel mai probabil ca presiunea in cabina este ori prea mare, ori prea mica;
- La temperaturi foarte scazute, calculatorul de bord anunta senin ca bateriile sunt avariate, desi in realitate ele sunt bine-merci. Necazul este ca o asemenea falsa semnalare duce automat la intreruperea misiunilor;
- Dupa executarea anumitor manevre, pilotii au dificultati in a controla/redresa aeronava;
- Daca la aterizare unul din pneuri explodeaza, socul este suficient de mare incat poate avaria aeronava, sistemul hidraulic al trenului de aterizare. Se poate ajunge la dauna totala a aparatului;
- Casca de zbor are o boala – “green glow” – care obstructioneaza pilotul sa vada corect informatiile afisate. Pericolul major fiind in cazul aterizari dar si in timpul zborului;
- Pierderea de putere a motorului in zilele calde in cazului zborului vertical. Si la aterizare sunt probleme cu puterea motorului;
- Radarul care urmareste solul are si el ceva scapari si nu ofera o imagine de ansamblu ci doar una redusa care poate crea neajunsuri, mai ales la aterizarea pe portavioane.
Si colac peste pupaza, Seful Statului Major al US Air Forces – generalul Charles Brown – a spus in aprilie 2021 ca F 35 este precum un Ferrari, nu este o masina de fiecare zi ci trebuie condus/zburat doar duminica si nici macar in fiecare duminica…
Nimic de comentat, doar ca ar fi doua observatii: prima ca doua tari extrem de serioase (Elvetia si Finlanda) au ales F 35A F4 printr-un sistem de selectie foarte transparent (tinand cont de natura achizitiei). Ambele tari sunt mai putin expuse influentei americane. Cea de-a doua observatia ar fi ca F 35A pare cea mai zdravana varianta, avand si el ceva boli ale copilariei dar nu tot atat de mari precum suratele “C” si “B”.
Se spune ca ar fi o problema la metalul (aliajul) din care aparatul este construit si nimeni nu mai poate remedia necazul…
PS De remarcat ca dintre cei trei operatori de F 35 americanii, US Navy cu F 35C a iesit cel mai prost. US Air Forces este relativ multumita cu F 35A (care, nota bene, se vinde foarte bine si la export), USMC oricum n-are ce comenta, alt aparat cu aterizare-decolare verticala nu exista nicaieri in lume, astfel incat F 35B trebuie sa fie un succes si, la fel ca fratele lui – F 35A, „B”ul se vinde neasteptat de bine la export, macar si pentru ca nu are absolut nici o concurenta, iar restul lumii n-are bani de portavioane clasice.
US Navy, in schimb, simte ca s-a pacalit si, pe cale de consecinta, viitorul aparat de generatia a VI al Marinei nu mai este un program comun cu fortele aeriene ci unul propriu si de sine statator al Marinei (si numai al ei) – F/A-XX.
GeorgeGMT