US Navy a semnat deja un contract in valoare de 4 miliarde de dolari pentru achizitia a 78 de aparate multirol F/A-18 E/F Block III. Aparatele vor fi nou construite nu o modernizare a E/F-urilor aflate deja in exploatarea marinei.
Noile avioane vor putea transporta o cantitate mai mare de arme si vor avea caracteristici stealth mai pronuntate decat suratele lor E/F mai vechi. Deja marina americana si-a modernizat unele aparate E/F la standardul Block III.
Planurile US Navy sunt ca pe noua portavioane grupul aerian (avioane de lupta) sa fie mixt: 2 escadrile a cate 12 aparate F/A 18 E/F Super Hornet Block III si doua escadrile a cate zece aparate F 35C. Daca raportul se va pastra, si tind cont de numarul de aparate pentru antrenament ca si de avioanele aflate la intretinere, necesarul ar fi de 400 Super Hornet E/F Block III pentru cele 260 de F 35C preconizate. De precizat ca varianta F 35C va fi operata atat de escadrilele US Navy cat si de cele ale USMC dislocate la bordul portavioanelor. In cadrul USMC, al carui principal aparat va fi F 35B, se estimeaza ca vor fi operate 80 de „C-„uri.
Logica este una simpla; F 35C intra primul in zona controlata de apararea AA inamica, ataca radarele, centrele de comanda, bateriile apararii antiaeriene, la adapostul caracteristicilor stealth avansate, mai apoi vine Super Hornetul (mai putin invizibil radar dar cu o capacitate de transport munitie mult mai mare escortat probabil de EA-18G Growler) si niveleaza zona impreuna cu rachetele de croaziera de pe navele de lupta. Gata razboiul, toata lumea pleaca acasa fericita si, spera americanii, cat mai intreaga.
US Navy a ajuns la concluzia ca F 35C este foarte bun, este iarasi un lucru bun sa fii „invizibil” pentru radarele si rachetele inamice, dar misiunile pe care escadrilele de pe portavioane le indeplinesc in mod curent nu necesita mereu un aparat de generatia a V-a ci implica, de foarte multe ori, capacitatea de a avea in aer o cantitate cat mai mare de bombe si rachete, de unde si eficienta binomului F 35C/Super Hornet E/F Block III. Aici trebuie luat in considerare faptul ca desi F 35C poate transporta o cantitate foarte rezonabila de munitie, o poate face doar cu sacrificarea invizibilitatii radar, folosind acrosajele externe, altfel – doar cu munitia din calele interne – numarul de bombe/rachete nu mai este chiar atat de impresionant decat daca aparatul este folosit pentru lovituri chirurgicale impotriva tintelor de mare valoare tactica.
„The Navy’s carrier air wing doesn’t need us to be at F-35 level of stealth to perform the missions the carrier air wing has to do,” a declarat Dan Gillian,” managerul programului F/A-18 E/F .They need us to improve our radar cross section and they need us to carry large amounts of ordinance far forward.”
Noile aparate E/F Block III vor avea la dispozitie 9000 de ore de zbor per celula (o extindere semnificativa fata de E/F-urile Block I).
Ca noutati retinem:
– tancuri de combustibil conforme;
– sistem IRST sub forma unui container acrosat;
– modificari ale fuzelajului plus o vopsea radar-absorbanta pentru reducerea RCS;
– un calculator de bord si data link noi;
– in cockpit cu un singur display central, multifunctional.
Insa lucrurile nu sunt chiar asa de roze precum par, sau ma rog, nu sunt chiar atat de clare. In 2018 „Center for Strategic and Budgetary Assessments” a recomandat Marinei ca la orizontul anului 2040 Super Hornetul sa dispara din dotare si a propus ca in loc de 20 F 35C + 24 E/F Super Hornet Block III, un portavion sa aiba in dotare: 18 UCAV-uri, 10 F/A -XX (aparat de generatia a VI-a care ar trebui sa inlocuiasca Super Hornetul pe portavioane), 10 F 35C, 6 UCAV – razboi electronic (in locul EA-18G Growler).
Logica ar fi ca raza de actiune a grupului aerian al portavionului sa atinga o raza dubla fata de prezent, iar nava sa poata ramane pe mare mai mult decat poate astazi.
Asadar viitorul poate fi sau nu luminos pentru Super Hornet, dar pana la urma important este ca Boeing sa aiba de lucru (la fel ca si in cazul F 15X), sa nu ramana Statele Unite intr-un singur producator de avioane de lupta, pentru ca Lockheed Martin a avut cam prea mult noroc cu ultimele programe: F 22 Raptor si programul JSF, iar Boeing prea mult ghinion…
GeorgeGMT