Avionul care a facut din Spania o putere economica si industriala
Spania a achizitionat in 1983 avioane americane F/A-18 Hornet iar in urma acestei afaceri economia Spaniei a avut foarte mult de beneficiat, mai mult decat atat investitiile din cadrul programului de offset s-au facut de comun acord cu Guvernul Spaniei in scopul de a maximiza efectul acestora si modernizarea tehnologica a economiei iberice.
Negocierile cu americanii au inceput insa cu doi ani mai devreme, in 1981, cu producatorul avioanelor Hornet, McDonnell Douglas (astazi parte din Boeing) iar rezultatele sunt urmatoarele:
– investitile totale au atins un plafon de 1,5 miliarde de euro
– peste 450 de contracte oferite diverselor companii spaniole, 75% dintre ele in domeniul aero-spatial
– un total de 900 de companii iberice au avut beneficii directe si indirecte de pe urma acestui contract
– au fost lansate comenzi catre industria spaniola evaluate la 11 miliarde de euro
– au fost deschise peste 60 de centre industriale ultramoderne
Un exemplu de cooperare economica benefica, si care a implicat tehnologie de inalta clasa, a fost deschiderea in Spania a unui centru pentru asigurarea mentenantei flotei de avioane Harrier detinute de catre Italia, Statele Unite si Spania, iar contractul asigura monopolul spaniolilor in ceea ce priveste mentenanta flotei de Harrier.
Un alt exemplu este realizarea ASCOD AFV – un MLI – construit de catre General Dynamics European Land Systems si care a fost, in varianta de cercetare, fabricat in Spania pentru piata britanica.
Cu acest impuls puternic Ministerul Apararii de la Madrid a finantat impreuna cu Ministerul Industriei un vast program de inarmare, care a avut ca principal obiectiv construirea in tara a unui procent cat mai ridicat din tehnica de lupta necesara, desi principalele programe de achizitii militare au fost unele cu caracter international. Astfel Spania a intrat in parteneriate cu marile companii, parteneriate care se desfasurau dupa un tipic foarte clar: Spania achizitiona tehnica de lupta, insa aceasta era realizata preponderent in tara si de asemenea companiile spaniole deveneau partenere si pentru alte contracte in care compania straina ar fi fost implicat, astfel industria iberica a intrat in fluxul economic international, beneficiind pe langa contracte si locuri de munca si de acces la o tehnologie nou si banoasa.
Astfel ibericii si-au construit singuri tancurile Leopard 2E, dar au fost si parteneri cu Krauss-Maffei pentru tancurile Leopard exportate in Arabia Saudita. Si aceeasi reteta a fost folosita si in urmatoarele programe militare: fregatele F-100, A 400M, Pizzaro II, submarinele S-80 dezvoltate cu Franta – o varianta spaniola a Scorpene, IRIS-T- racheta aer-aer, fregatele F-105, programul elicopterului mutlirol NH-90 si racheta AT Spike.
De remarcat ca Ministerul Apararii si cel al Industriilor de la Madrid au dezvoltat un plan de achizitii militare si industrializare in zone de tehnologii inalte, in valoare de 24 de miliarde de euro in perioada anilor 1997-2008, insa este esential de spus ca armata spaniola nu a fost lasata singura ci dimpotriva, tinand cont de importanta existentei unei industrii nationale, spaniolii au vazut in necesitate inarmarii tarii si o imensa oportunitate pentru a-si dezvolta economia si a obtine un numar foarte mare de slujbe bine platite. De prisos sa mai mentionam ca „grosul” beneficiilor a mers catre economia civila iberica, prin subcontractare de bunuri sau servicii si capitalizare, plus o rata mare de modernizare industriala care a permis economiei spaniole dezvoltarea de produse civile cu un inalt grad de manufacturare, adica slujbe sigure si salarii rezonabile, iar veniturile agregate ale bugetului federal au fost tot timpul pe plus.
Exact acelasi lucru il sustine si RomaniaMilitary inca de la infiintare: nevoia stringenta de modernizare a Armatei Romane nu este o piatra de moara de gatul economiei nationale decat daca esti total impotent mintal, pentru ca de fapt aceasta necesitate este o imensa oportunitate de dezvoltare economica si industriala a Romaniei, mai ales astazi cand cvasi-majoritatea companiilor din domeniul apararii se confrunta cu foarte mari taieri bugetare si ar fi de acord cu aproape orice compromis pentru niste comenzi substabtiale, si ele si guvernele lor, inclusiv prin finanatarea integrala a achizitiei cu plata in rate foarte convenabile.
Astfel acest sistem ar putea asigura sume imense economiei nationale, prin investitii straine directe in fabrici si locuri de munca, plata imprumuturilor fiind asigurata, ca si piata de desfacere a produselor, de catre companiile straine investitoare.
Practic Spania nu a cumparat niciodata tehnica de lupta fara ca aceste contracte sa aduca plus valoare propriei sale economii si evident nu au cumparat tehnica de lupta second-hand sau la nimereala, cate 31 de bucati odata sau mai nou cate 16, ci dimpotriva au avut un plan intins pe multi ani, plan care prevedea atat inarmarea decenta a tarii cat si cresterea industriei nationale in urma contractelor de offset sau a cooperarilor cu parteneri straini.
RomaniaMilitary Production (Marius Z. & GeorgeGMT)