Romania Military

Fake news-ul si portia de razboi hibrid de dimineata (Partea a II-a)

Citim, ne credem informati, hai la razboi romane (intelectual desigur) cu cel care ti-a fost indicat de media ca inamic. Am spus de multe ori, cel mai bun inamic al manipularii este cultura. Cultura este tot-antidot pentru derapajele manipulatoare fie ca vorbim de armatele de troli, fie ca vorbim de mai nou fake news. Dezvolt astfel:

„Ultima noapte de dragoste prima noapte de razboi”. Ultimul capitol al romanului se intituleaza „Comunicat apocrif“. Armata va avea tot timpul o mare resursa de administrat, o resursa complexa, asa cum o priveste orice manual recent in domeniu comenzii trupei. Morala. Unitatea combatanta trebuie sa aiba un moral bun, caz contrar nu este apta de lupta. Principiul exista din cele mai stravechi timpuri, iar comunicatul apocrif a lui Petrescu este exact asta: in scopul mentinerii unei morale ridicate, pe cat se poate, a trupei, comunicatele militare al vremurilor nu foloseau cuvinte precum “infrangere”,  ci eventual retragere strategica. Datele erau trunchiate si adaptate astfel incat sa  serveasca scopului de a nu demoraliza unitatile luptatoare.

Sa extrapolam din acest exemplu, practica indelungata in manipularea informatiilor astfel incat sa serveasca unui scop militar. Pe fondul circulatiei informatiei la un nivel nemaiintalnit in istorie, dezinformarea si stirile false folosite de structuri militare, cu experienta in domeniul propagandistic, aduc o fata de-a dreptul devastatoare a razboiului hibrid. Interesant este ca Romania a avut de suferit in trecut de pe urma fake news-ului, a si reactionat pe urma acestui fake news. Sa nu mentionam mai mult decat “teroristii” sfarsitului anului 1989 si cum romanii au tras cu mitraliera in romani. Cum militarii chemati sa apere sediul MApN de teroristi-fantoma au fost executati in cel mai barbar mod posibil, probabil ultima decapitare pe teritoriul actual al Uniunii Europene. Asta doar ca sa fie clar ce poate face aceasta arma folosita si la scara medie.

Tot timpul, acest razboi hibrid, in dimensiunile sale, va folosi un paravan legal. Daca in cazul postacilor/trolilor ne ascundem dupa dreptul constitutional la libera exprimare, aici – la dimensiunea fake news – ne vom ancora puternic de libertatea presei. Categoric cele doua drepturi sunt importante, dar, la fel este si dreptul la libera circulatie. Exercitarea acestui drept se face in conditile legii, una-i libertatea, alta-i anarhia. Conduci masina in conditiile oferite de lege, nu cum vrei tu, in ce conditii vrei tu, eventual si periclitand viata unor oameni. Asta este un abuz de drept sau exercitarea unor drepturi cu rea credinta.

Asadar ce este acest „fake news”? Initial a fost ceva oarecum fara prea mare importanta, anumite publicatii sau site-uri creau stiri ireale doar ca sa obtina un tiraj mai mare, ori sa obtina mai multe clickuri. Cand aceasta practica s-a intalnit cu sistemul militar si uzul dezinformarii/propagandei in domeniul militar, ca arma, am obtinut acesta noua dimensiune a razboiului hibrid. In prezent, gasim fake news in functie de interesul in zona si poate varia de la problema imigrantilor dusa la extrem, pana la cheltuieli raportate la  bugetul militar al statului. Am vazut informatii vadit false referitor la achizitiile militare, cu scopul de a infierbanta opinia publica.

Poate va aduceti aminte de “harburi de avioane cumparate la mana 7-a de la portughezi”, “bani dati aiurea pe vechituri de rachete vechi din 1950”, “Taburi de la elvetieni fara blindaj, cu tabla de Dacie”. Fals, fals… si mai fals! Sigur, omul poate mai neatent ar spune, pai astia (redactorii) nu stiu detalii de genul. Serios? In secolul informatiei in care generali ai armatei romane, iesiti la pensie, pot fi contactati cu un simplu telefon si pot certifica anumite informatii in masura cunostintelor pe care le au? Asta ar fi o parte, mai putem adauga desigur si dimensiunea nationalista care este intodeauna binevenita, am explicat de ce in articolul “Micul Troll si portia de razboi hibrid de dimineata”. Folosind aceasta componenta in cazul fake news-ului putem intelege bombardamentul mediatic cu privire la teme sensibile care au adus la putere elemente politice extremiste in tari superdezvoltate unde aceasta optiune era cvasi-inexistenta.

Am putea nota in legatura cu acest fenomen de fake news*:

  1. Tot timpul, o stire creata artizanal este creata intr-un scop. Scopul poate fi avantajarea unei parti, partid, miscare sociala etc.
  2. Aici nu discutam de proportii absolute, deci verificarea faptica, acolo unde este posibila, poate deveni barometrul realitatii in astfel de situatii.
  3. Cine poate sa clarifice o situatie mai bine decat un expert? In stirile false se citeaza o institutie, un expert ceva (de multe ori un simplu idiot care sa da drept expert), orice, care ai surpriza sa constati ca nu exista. Aici poti contraataca pe flanc cu un alt expert care exista si iti poate oferi o parere avizata. Un exemplu clar, aici in zilele de 10 august a aparut opinile unui ziarist (nu citez, nu vreau sa-i fac trafic nici un click), care cita un militar american de origine romana justificand ceea ce a facut jandarmeria in proportie absoluta. Mai mult, se mentioneaza si o structura in articol, politia militara americana. Ei, aici apare rateul, fake news-ul asta ii cam atat de bun cat autorul se pricepe la domeniu. Ce sa-i explici autorului respectiv, ca militarul american care nu exista a zis o bubuiala cat masa de mare? Politia militara americana nu are competente de „rioting” datorita „posse comitatus”, o lege care nu permite interventia militara fata de civili. Din acest motiv tot law-enforcementul din SUA ii CIVIL.
  4. Fake news Quality. Toata lumea ii cu “quality-ul” in gura. Mai putin cei cu fake news-ul. Rolul unei stiri false nu poate fi informarea corecta. Logic pana aici. Ei, in lipsa asta de deontologie, calitate mai vrem? Nu va mirati cand gasiti greseli de ortografie, de exprimare, traduceri aproximative pe langa continutul in sine care este fals. Cum am mai spus, nu discutam de proportii absolute ci este vorba de un amestec al acestor elemente.
  5. Exista fabrici de fake news. As fi sceptic in a crede ca o agentie de presa precum France Presse sau BBC produce astfel de abordari. Sunt ferm convins de faptul ca o presa aservita politic, un trust de presa care sustine visceral o anumita parte, va produce si astfel de stiri pentru a-si aservi scopului mentionat la punctul 1.
  6. Disproportia este mama unei manipulari si baza oricarui fake news care are sanse sa influenteze o masa.

Inchei prin a cita acest link iar dvs, stimati cititori, va rog sa trageti concluzile. Nu este un link la intamplare,  analizati unde se intampla aceasta presupusa tragedie, cine ar avea de castigat din inveninarea opiniei publice si carui scop i-ar servi.

https://www.newsweek.com/us-military-vehicle-kill-boy-lithuania-fake-news-defense-minister-975494

 

Lt(rez)

Documentatie:

Ce-or mai sti si domnii astia despre fake news, Harvard astia?

https://www.summer.harvard.edu/inside-summer/4-tips-spotting-fake-news-story

https://onesearch.library.utoronto.ca/faq/how-do-i-spot-fake-news

Sursa pozei: https://www.irishnews.com

Exit mobile version