La cererea telespectatorilor reiau propunerile privind modernizarea monitoarelor din clasa Kogalniceanu, de data asta prezentand doua variante de dotare.
Prima va fi varianta high tech (sau erotica) iar a doua va fi mai cu pantaloni scurti, asa ca pentru capacitatile noastre financiare, strategice.
In ambele variante plec de la premisa ca monitoarele clasei Koglaniceanu ar trebui sa lase operatiunile frontline pe seama Brutarilor si dronelor, ele concentrandu-se pe lovituri de precizie, la distante mari, asupra unor puncte strategice ale adversarului (comandamente, centre de comunicatii, depozite, aerodromuri, nave importante, docuri de reparatii, sisteme portuare de incarcare, sisteme de artilerie/rachete cu raza lunga, radare etc).
Incepem cu varianta Hightech – Erotica:
1. Dam jos turela de tanc de la prova, mutam barbeta (chestia aia cilindrica de sub turela) cam cu 1,5 – 2 m spre prova (cat sa nu incurce operarea vinciului ancorelor) si montam turela de mortier AMOS 2x120mm. Are raza de actiune de 1,5 km in tragere directa, 10 km tragere indirecta, capabilitati Stryx si Lahat. Mutarea spre prova are rolul de a-i deschide la maximum campul de tragere directa (aproape de 270 grade) si camp de tragere de 360 grade pentru tragere indirecta (cu tevile ridicate la cel putin 45-50 de grade sa poata trage spre inapoi, pe deasupra comenzii). Barbeta va avea inaltimea necesara pentru operarea turelei fara a necesita penetrarea puntii principale.
2. In spatele turelei AMOS, montam o barbeta pe care punem o turela 35mm Oerlikon Skyranger. E un Millenium cu aceleasi performante dar mult mai compact si mai usor (1,6 tone). Barbeta va fi suficient de inalta pentru a-i permite tragerea orizontala pe deasupra turelei AMOS, va fi amplasata cat mai aproape de ea, pentru deschidere maxima a campului de tragere orizontala, dar fara a-i limita acesteia campul de tragere spre inapoi.
3. Pe colturile comenzii (cat mai in colt posibil) montam doua turele Samson 30 Mk II. Sunt mai compacte si mai bine protejate decat Mk I, pot fi realimentate cu munitie din interiorul comenzii, printr-o trapa blindata. Au ca dotare standard tun automat 30mm, coaxiala 7,62, 2 rachete Spike (eventual combinatie de ER+NLOS) si pot fi completate cu AGL 40 (aruncator automat de grenade de 40mm care, pe o raza de 1500 m iti rascheteaza orice tragator ascuns in stuf, dupa copaci, dupa obstacole, plus ambarcatiuni si poate fi folosit si impotriva scafandrilor sau pentru detonarea minelor-fac bulgarii grenade antiscafandru). Amplasarea pe colturi le asigura un camp orizontal de tragere de cel putin 210 grade iar campul de tragere vertical (de la – 20 grade la + 70 grade) le permite tragerea atat antiaeriana cat si reducerea unghiului mort pentru tragerea in jos (cca 8m de nava, in lateral). Turela permite si folosirea unui calibru de 35 mm, pentru uniformizarea munitiei, dar nu e un capat de tara.
4. Tot pe comanda, in fata, intre turelele Samson, montam lansatorul de rachete AA, cu radarul de urmarire a tintelor, dotat (varianta mea) cu 8 rachete VT1 Mk 3. Ansamblul va pivota in jurul „periscopului”. „Periscopul” va fi o structura telescopica dotata, in varf, cu sistem complet optoelectronic plus bloc iluminare laser si va putea sa ridice ansamblul pana la cca 20m deasupra nivelului puntii principale, pentru a vedea pe deasupra copacilor de pe mal si a asigura sistemul de vizare a tintelor pentru rachetele AT (Spike si Lahat).
5. Ansamblul catargului, inclusiv cabina de sub el, va fi mutat cca 1m spre inapoi si va fi rearanjat putin, pentru a permite amplasarea radarelor (navigatie, cautare AA etc). Mutarea este necesara pentru a face loc rachetelor din fata chiar in varianta folosirii altor tipuri, ceva mai lungi (RIM 116 etc).
6. Eliminarea celor doua „balconase” destinate initial pentru lansatoarele 4x Strela (balconasele au o denumire marinareasca dar nu-mi vine in minte). Mutarea cu cca 1m spre prova a celor doua „balcoane” de sub turelele 2×30 mm. Inlocuirea turelelor 2×30 mm cu turele 35mm Skyranger, amplasate cat mai la exterior pentru deschidere maxima a campului de tragere (ar fi de preferat ca axul turelei sa cada chiar pe peretele lateral al comenzii. Tot pentru deschiderea campului de tragere vor fi eliminate toate balustradele fixe de pe comanda.
7. Sub fiecare “balcon”, montam in sistem “monorail” 🙂 cate un sistem Samson Mini, dotat cu mitraliera 7,62 Gatling Minigun. Sunt foarte eficiente pentru suprimarea atacurilor de pe mal (viteza mare de reactie si cadenta naucitoare de tragere) si acopera unghiurile moarte de langa bordurile navei. Peretele comenzii, in dreptul lor, va fi prevazut cu cate o trapa prin care vor putea fi retrase in interior, pentru realimentare/interventii, dar si pentru a putea fi actionate manual, daca pica sistemul de teleoperare.
8. In spatiul din spatele turelelor, in centru, perpendicular pe axul longitudinal al navei, montam 8 celule verticale pentru sistemul Spyder (4 Python + 4 Derby sau 8 Derby-preferinta mea) pentru aparare AA cu raza medie.
9. Renuntam la APRN-uri si le inlocuim cu 3 celule orizontale de lansare de cca 1,20 latime x 0,80 inaltime, amplasate in interiorul suprastructurii, in partea de sus, perpendicular pe axul longitudinal al navei. Celulele vor fi folosite pentru amplasarea a 3 pod-uri x 6 IMI Extra, sau a 6 Delilah sau 6 NSM sau 3 rachete antinava de gabarit mai mare (RBS, Harpoon etc) sau diverse combinatii intre sistemele de mai sus, in functie de misiune. Pentru tragere, celula de lansare va fi ridicata (partea anterioara desigur :-))) cu ajutorul unui simplu brat telescopic. La lansare, capatul posterior al celulei de lansare se va deschide printr-o trapa pentru a permite evacuarea in bordul opus a jetului reactiv. Ca si la AG7, ar fi bine sa nu verifice nimeni, bagand capul in trapa, daca s-a luat corect linia de ochire. Pentru ochirea pe directie se va manevra nava (revin mai incolo). Celulele pot fi montate sa traga toate in babord sau in tribord sau 2 intr-un bord si 1 in celalalt (aici conteaza mai mult rapiditatea de reincarcare la mal decat bordul de tragere). Spatiul ramas liber sub celulele de lansare (cca 1,5 m inaltime) va putea fi folosit pentru amplasarea operatorilor turelelor teleoperabile sau pentru alte destinatii.
10. Dupa amplasarea celulelor orizontale in locul APRN-urile si magaziilor de realimentare ramane o lungime de cca 2m din suprastructura (la partea dinspre pupa) pe care o vom cobori cu cca 50 cm si vom amplasa pe ea, la colturi (la fel ca pe comanda) doua turele Samson 30 Mk II cu dotare si destinate similara celorlalte doua turele. Colturile suprastructurii vor fi “taiate” oblic, la fel ca la prova. Coborarea cu 0.5 m a structurii este necesara pentru a nu afecta campul de tragere al turelelor Skyranger de sus, dupa montarea turelelor Samson.
11. Sub cele doua turele montam (spre pupa) doua “balcoane” sub care prindem cate un sistem Samson Mini cu 7,62 mm Gatling Minigun, cu aceleasi facilitati (trapa de acces din interior). Spre deosebire de primele doua sisteme, amplasate pe peretii laterali ai comenzii, acestea vor fi amplasate pe peretele dinspre pupa.
12. Intre cele doua turele Samson 30 Mk II de la pupa amplasam al doilea “periscop”, cu aceleasi dotari ca si primul. In pozitia stransa va intra cu totul in interiorul suprastructurii pentru a nu afecta campul de tragere al turelelor.
13. Eliminam turela de 100 mm de la pupa, mutam barbeta cat mai la pupa si amplasam o turela de mortier AMOS 2x120mm in aceleasi conditii cu cea de la prova. Aici turela poate fi amplasata si la 1m de copastie, chiar daca tevile depasesc bordul navei (daca e nevoie o tinem intoarsa, asa cum facem si acum cu tunul). Obtinem un camp maxim posibil pentru tragere directa (mai pare decat cel de la prova) si camp de 360 grade pentru tragere indirecta.
14. La fel ca la prova, montam o barbeta si o turela de 35mm Skyranger in aceleasi conditii privind campurile de tragere.
15. Intre turela Skyranger si peretele suprastructurii montam al doilea bloc de lansare cu 8 rachete VT1 si radar de urmarire a tintelor.
16. Stabilim in ce masura integram sistemele Spyder (8 rachete) si Skyranger (4 turele + 2 blocuri rachete – astea oricum lucreaza integrat). Sistem integrat de conducere a focului pentru AMOS si pentru Samson.
17. Dotam nava cu doua tipuri de UAV-uri.
Primul tip va fi destinat protectiei apropiate a navei, va putea fi lansat de pe puntea navei (catapulta sau nu) va furniza imagini si coordonate si va dirija tirul AMOS (indirect) si al rachetelor Spike si Lahat. Dotare cu sisteme optoelectronice, pod iluminare LASER, sistem datalink.
Al doilea tip va fi destinat dirijarii focului rachetelor. Pentru ca vorbim de distante de 160-200 km nu poti sa trimiti doar o drona pentru detectia tintelor si dirijarea focului ci trimiti 3-4 din care prima face operatiunea de baza iar urmatoarele asigura doar serviciul de releu spre nava. Daca e doborata prima, urmatoarea ii ia locul iar celelalte asigura serviciul releu. Pana la lansarea rachetelor, transmisia se va face catre nava apoi se va transmite direct catre rachete, pentru updatare in timp real a coordonatelor tintelor. Pentru o amplasare rapida a dronelor catre raionul tintei acestea vor trebui sa poata fi lansate cu o racheta EXTRA, detasandu-se fiecare in zona de actiune desemnata.
18. Inlocuim motoarele navei cu unele mai moderne, fiabile, compacte si eliminam, astfel, cele doua “cocoase” de pe puntea pupa. Asa s-a dorit in proiectul initial dar, nefiind bani, s-a recurs la solutia actuala. Spatiul eliberat il dotam cu sine pentru mine, la fel ca la Brutari, oferind navei capacitate de minare.
19. Dotam nava cu doua tipuri de drone navale. Astea vor fi compacte, profil redus (daca le pui pe puntea pupa, sa poti trage cu AMOS-ul pe deasupra lor), silentioase, usor blindate, propulsie reactiva (precum jetski-urile) pentru a nu se agata in plase. Vor putea fi imbarcate/debarcate pe/de pe puntea pupa cu un sistem simplu si rapid si vor putea fi remorcate de nava.
Primul tip va fi unul mai mic, destinat cercetarii, inclusiv anti-mina, raidurilor, sabotajelor, coordonarii tragerilor de pe monitor. Va fi dotat cu sistem optoelectronic, iluminator LASER, sonar, brate telescopice (pentru amplasarea de incarcaturi explozive pe navele, instalatiile, minele adverse), rachete Lahat / Spike SR / MiniSpike retractabile. Va putea primi informatii de la dronele aeriene.
Va putea opera in mai multe moduri:
– dirijare de pe monitor/mal;
– programare sa execute misiuni autonome, stabilindu-i-se doar coordonatele ariei de cercetare/lovire, tintele cautate, coordonate succesive de repliere, decizia de a trage ramanand la operatorul uman;
– programare sa lucreze independent, sa-si aleaga tintele in baza unui algoritm de prioritati, sa execute loviturile sa se retraga pe coordonatele stabilite.
Al doilea tip va fi ceva mai mare si va fi avea doua subtipuri.
Primul subtip va prelua rolul avut anterior de APRN.
Asta inseamna ca va fi un fel de Aurora, varianta navala cu 12 x 122 mm. Daca Aurora tragea la 13 km fata de 22 km ai APRA (din cauza burlanelor mai scurte) estimez o raza de tragere de 23-25km cu noile rachete. In rest, dotarea cu aparatura optoelectronica, iluminator LASER, doua rachete Lahat/SpikeSR/MiniSpike si 2 Stinger/similare, doar pentru protectie proprie. Operare autonoma, cu coordonate de deplasare, coordonatele tintei, coordonate succesive de repliere. Capacitate de preluare date de la drone aeriene pentru updatarea coodonatelor tintelor.
Al doilea subtip va fi destinat operatiunilor de minare in zonele cu apa mica, unde monitorul nu poate intra. La fel, sistem de operare autonom cu posibilitate de primire date de la drone aeriene.
Toate dronele navale vor avea sistem de autodistrugere si vor putea fi folosite in misiuni tip kamikaze, in situatii extreme.
20. Pentru protectia apropiata a navei, adaptam doua sisteme Trophy: mai multi senzori, trei dispozitive de contramasuri hard-kill in loc de doua si cu capabilitati de reincarcare. Daca nu reusim o protectie eficienta cu doua, adaptam 4 sisteme.
21. In mare, greutatea totala a echipamentelor inlocuite bate cam tot pe acolo cu cea a echipamentelor inlocuitoare. Pentru reducerea greutatii navei inlocuim, cel putin la peretii suprastructurii, blindajul din otel cu blindaj compozit. Ideal ar fi sa facem asta si la bordaj. Per total, o nava mai usoara + motoare mai eficiente = viteza marita (nu mult) + raza de actiune mai mare.
22. Sistem de propulsie vectoriala. Nu va ganditi la prostii ca nu e Harrier. Vorbesc despre o solutie practicata in marina comerciala, incepand de la remorchere si terminand cu pacheboturi.
In cazul monitoarelor vorbim despre un tunel care strabate nava dintr-un bord in celalalt, spre prova, sub linia de plutire, tunel in care se afla o elice care lanseaza un jet de apa spre babord sau tribord, permitand navei sa se miste de bot la stanga sau la dreapta.
Pui carma banda (perpendicular pe axul logitudinal al navei) si, cu ajutorul jetului reactiv, intorci nava in loc (ca pe un tanc) sau o deplasezi in lateral (ca pe un crab). Asta-ti va permite manevra intr-un spatiu restrans, luarea rapida a directiei de tragere pentru rachete, ascunderea dupa un obstacol, iesirea in lateral cu executarea focului si pitirea rapida dupa obstacol, acostarea/plecarea simplificata de la cheu.
23. Vopsea antiradar.
Acum sa trecem la varianta (low-cost) cu pantaloni scurti (ma doare inima 🙂 ):
Asta presupune utilizarea de echipamente/armamente existente in dotarea armatei, care pot fi produse la noi sau care ar putea fi achizitionate relativ usor (un barter, un contract de cooperare sau parte dintr-un contract de cooperare mai mare).
Voi incerca sa merg pe punctele de mai sus, pentru a face mai usor de realizat o comparatie intre cele doua variante.
1. Dam jos turela de tanc de la prova, lasam barbeta (chestia aia cilindrica de sub turela) pe loc si montam turela de mortier AMOS 2x120mm. La asta nu renunt nici sa ma omori. Trebuie neaparat luata, cel mai probabil prin import, pentru ca e foarte capabila dar necesita nave fluviale mari sau transportoare mai grele. Inaltimea barbetei va fi ajustata pentru operarea turelei fara a necesita penetrarea puntii principale. La fel, trebuie luate Lahat-urile pentru ca sunt ieftine, comparativ cu alte rachete antitanc. Pana producem ceva similar Stryx (a realizat ceva o firma romaneasca, in cooperare, dar pentru 82 mm) trebuie sa importam.
2. In spatele turelei AMOS, montam o barbeta pe care punem o turela OWS-R25, similara celor de pe MLI-84M (tun 25mm, coaxiala 7,62mm, 2 rachete Spike). Barbeta va fi suficient de inalta pentru a adaposti cosul cu operatorul turelei, va fi amplasata cat mai aproape de turela AMOS, pentru deschidere maxima a campului de tragere orizontala, dar fara a-i limita acesteia campul de tragere spre inapoi.
2BIS. In lateral si in spatele barbertei OWS-R25 instalam doua turele teleoperabile tip Samson Mini (sau ce produce UTI) cu 7,62 mm Gatling Minigun. Astea trebuie cumparate, chiar si daca luam cate una pe luna, sau produse in cooperare. Sunt utile si pentru BIM, GNFOS si orice alte trupe speciale. Vor fi amplasate pentru a obtine un camp maxim de tragere in lateral si spre inapoi, fara a afecta campul de tragere al AMOS.
3. Pe colturile comenzii (cat mai in colt posibil) montam doua turele teleoperabile tip Samson Mini (sau UTI ) cu AGL 40 (aruncator automat de grenade 40mm, am detaliat mai sus). La fel, scula asta trebuie cumparata sau produsa pentru ca e utila pentru toata armata. If possible, colturile respective trebuie coborate cu cca 50-60 cm.
4. Tot pe comanda, in fata, intre turele, montam „Periscopul”. Acesta va fi o structura telescopica dotata, in varf, cu sistem complet optoelectronic plus bloc iluminare laser si va putea sa ridice ansamblul pana la cca 20m deasupra nivelului puntii principale, pentru a vedea pe deasupra copacilor de pe mal si a asigura sistemul de vizare a tintelor pentru rachetele AT (Spike si Lahat).
5. Ansamblul catargului, inclusiv cabina de sub el, va ramane pe loc si va fi rearanjat putin, pentru a permite amplasarea radarelor (navigatie, cautare AA etc).
6. Eliminarea celor doua „balconase” destinate initial pentru lansatoarele 4x Strela. Balcoanele de sub turelele de 30mm raman pe loc dar inlocuim turelele cu 2×35 Vifor, amplasate cat mai la exterior pentru deschidere maxima a campului de tragere (ar fi de preferat ca axul turelei sa cada chiar pe peretele lateral al comenzii. Tot pentru deschiderea campului de tragere vor fi eliminate toate balustradele fixe de pe comanda.
7. Sub fiecare “balcon”, nu mai montam nimic pentru ca le-am pus pe puntea prova.
8. Pe puntea din spatele ansamblului catargului amplasam blocul de lansare cu 8 rachete VT1 si radar de urmarire a tintelor (sistemul Crotale NG), dar plasam radarul de cautare pe ansamblul catargului. Blocul va putea fi ridicat, hidraulic, pentru a trage pe deasupra turelelor Vifor. Nu detinem Crotale NG dar poate punem de-un barter (8x Saur2 contra 1 Crotale NG ca tot a demarat o cooperare in acest sens Moreniul cu francezii).
9. Renuntam la APRN-uri si le inlocuim cu 3 celule orizontale de lansare de cca 1,20 latime x 0,80 inaltime, amplasate in interiorul suprastructurii, in partea de sus, perpendicular pe axul longitudinal al navei. Celulele vor fi folosite pentru amplasarea a 3 pod-uri x 6 IMI Extra, sau a 6 Delilah sau 6 NSM sau 3 rachete antinava de gabarit mai mare (RBS, Harpoon etc) sau diverse combinatii intre sistemele de mai sus, in functie de misiune si in functie de ce prietenii, cooperari punem la cale.
Operarea celulelor de lansare se va face cum am explicat la varianta high tech.
10. Dupa amplasarea celulelor orizontale (in locul APRN-urile si magaziilor de realimentare) ramane o lungime de cca 2m din suprastructura (la partea dinspre pupa) pe care o vom cobori cu cca 50 cm in partea centrala si cu 1 m la colturi. La colturi vom amplasa doua turele teleoperabile tip SamsonMini sau UTI cu 7,62mm Gatling Minigun iar in centru, mai sus, pentru a trage pe deasupra lor, o a treia turela de acelasi tip dar dotata cu AGL40. Coborarea structurii este necesara pentru a nu afecta campul de tragere al turelelor Vifor de sus, dupa montarea turelelor teleoperabile.
11. Nu mai instalam balcoane sau altceva pentru ca Minigun-urile le-am pus pe colt.
12. In spatele turelei cu AGL40 (cum privim dinspre pupa navei) amplasam al doilea “periscop”, cu aceleasi dotari ca si primul. In pozitia stransa va intra cu totul in interiorul suprastructurii pentru a nu afecta campul de tragere al turelelor.
13. Eliminam turela de 100 mm de la pupa, lasam barbeta pe loc, o ajustam in inaltime si amplasam o turela de mortier AMOS 2x120mm in aceleasi conditii cu cea de la prova. Chiar si cu barbeta ramasa pe loc obtinem un campmai mare pentru tragere directa decat la prova si camp de 360 grade pentru tragere indirecta.
14. La fel ca la prova, montam o barbeta si o turela OWS-R25, in aceleasi conditii privind campurile de tragere.
15. Renuntam la al doilea bloc de lansare cu 8 rachete VT1 si radar de urmarire a tintelor. Costa prea mult.
16. Integram sistemele Crotale NG si Vifor (ramane de stabilit cine e master si cine slave). Sistem integrat de conducere a focului pentru AMOS si (daca e posibil) pentru OWS-R25.
17. Dotam nava cu UAV-uri.
Acestea vor fi destinate protectiei apropiate a navei, vor putea fi lansate de pe puntea navei (catapulta sau nu) vor furniza imagini si coordonate si vor dirija tirul AMOS (indirect) si al rachetelor Spike si Lahat. Dotare cu sisteme optoelectronice, pod iluminare LASER, sistem datalink.
Pentru dirijarea tirului cu rachete, pana vom reusi sa producem UAV-uri capabile sa fie lansate cu racheta purtatoare, va trebuim sa ne bazam pe radarele clasice, aviatie, cercetasi, satelitii aliatilor.
18. Inlocuim motoarele navei cu unele mai moderne, fiabile, compacte si eliminam, astfel, cele doua “cocoase” de pe puntea pupa. Spatiul eliberat il dotam cu sine pentru mine, la fel ca la Brutari, oferind navei capacitate de minare.
Nu stiu cand se va putea face asta dar nu trebuie scapata din atentie pentru ca se pierde spatiu pretios si se limiteaza gama de misiuni.
19. Dotam nava cu drone navale (macar una). Aici treaba este foarte la inceput dar trebuie cooperat cu cei care deja s-au miscat (israelienii). Incepem cu ceva mai simplu (gen cercetare, inclusiv antimina) si dezvoltam catre ce am prezentat in prima varianta.
20. ASTA E MUSAI ! Pentru protectia apropiata a navei, adaptam doua sisteme Trophy: neaparat capabilitati de reincarcare.
21. In mare, greutatea totala a echipamentelor inlocuite bate cam tot pe acolo cu cea a echipamentelor inlocuitoare. Per total, o nava mai usoara + motoare mai eficiente = viteza marita (nu mult) + raza de actiune mai mare.
22. In privinta propulsiei vectoriale, cred ca e mai usor de prevazut la o nava noua decat s-o adaptezi la o nava existenta, cel putin la banii nostri, asa ca ramane cum am stabilit: FARA !
23. Vopsea antiradar. Sunt firme romanesti care au fost premiate la Geneva pentru asa ceva, trebuie numai sa ia cineva decizia corecta.
Eroul Bula