Trecut-a timpul si ne apropiem de incheierea a inca unui an. Inca un an in care am sperat ca armata se va deschide magic catre doritori iar resursa umana va fi fost “infiltrata” cu tot felul de specimene de oameni cu care avem noi de-a face. Adica oamenii aceia care fac economia asta sa functioneze. Vad ca-i imposibil realmente de inteles aceasta chestiune din perspectiva ministerului care ii blocat undeva prin anii 1970. Lipsa serviciului obligatoriu a transformat armata intr-un simplu jucator pe piata muncii iar neintelegerea acestei pozitii genereaza doar inadaptabilitate mascata frumos, cosmetizata periodic prin media dar o realitate trista.
Cu acestea fiind spuse, am inceput anul cu o analiza a locurilor scoase la academii si scoli sesizand lipsa locurilor pentru soldati si gradati plus a rezervistilor voluntari ( https://www.rumaniamilitary.ro/formarea-personalului-cifrele-de-scolarizare-pentru-2019-explicatii ). Logica irefutabila, nu am ce spune, probabil cineva are o placere diabolica in a fi intrebat de 10 ori pe zi, alo, cand scoateti locurile pentru categoriile respective? Intrebarea mea ramane, daca poti face o oferta incompleta la inceput de an, de ce sa nu o faci? De ce sa faci o treaba oabla ( dreapta ) si sa anunti clar ce ai pentru toate categoriile la inceputul anului? Nu mai bine plimbi oamenii la CMJ-uri, ii pui si sa scrie obsesiv pe Facebook intreband aceste lucruri? Intrebari retorice desigur iar “aprobarea locurilor” si procesul birocratic aprobator poate fi cel mai bun scut in fata acestei remarci.
Desigur ca ministerul se lauda, ca a avut x candidati pe loc la activi ca este foarte tare si ca de fapt lentul ala frustrat de pe RuMil bate campii si la oaste avem cei mai viteji si destepti dintre cei viteji si destepti.
Bun. Pai hai sa vedem daca ii chiar asa. Cifrele scoase pentru admiteri sunt sensibil egale cu cele din anii anteriori. Cu toate ca am avut o lipsa de personal generata de pensionarile masive iar scoli+academii inseamna personal pe care te poti baza peste 2, 3 respectiv 4 ani, 6 ani chiar la medici. Deci cu ce personal anume a fost completata lipsa respectiva? Eu intreb doar, ma fac ca nu stiu.
Mai departe, subliniam faptul ca numarul de locuri este similar cu anii trecuti, ba chiar la rezervisti, spre exemplu cifra intiala a fost redusa cu 60%. Au anuntat 3500 de locuri si au scos 1300. Campania s-a derulat cu atat inalt profesionalism incat au fost nevoiti sa prelungeasca perioada de inscriere cu o luna. Probabil atat de multe cereri au avut incat au zis ca nu mai facem fata. A se citi asta intr-un ton cat mai sarcastic.
Si sa ajungem la problema si unde anume bat eu cu toata expunerea de mai sus:
Ma doare sa vad lipsa de interes pentru o instiutie pe care eu o indragesc si o voi indragi, oricat de neprielnica este cu cei care o iubesc. Nu ma refer la mine, ca eu sunt “trecut”, ma refer la niste tineri de la care vad hotarare si dorinta de a face ceva. Ei sunt “viitorul”. Ministerul ii tine la poarta in aceasta perioada care se va incheia in scurt timp cu o criza economica sanatoasa. Orb sa fi si tot “vezi” similitudinile cu anul 2008. Ei, in acesta epoca a abundentei, pensiilor, salariilor si angajarilor la buget, fix ministerul apararii a tacut. In aceasta fiesta a banilor aruncati pe geam alte ministere si-au angajat si asistent de portar, asta pe langa loctiitor de portar, portar si desigur portar-sef. Si nu sunt rautacios, ci doar realist. Aici era oportunitatea macar teoretica de a angaja niste oameni in sistem care pot in mod concret sa rezolve anumite probleme. Ca ii angajam activi, rezervisti sau personal civil contractual, asta era o discutie ulterioara care avea ca fundament dorinta de a face si de a schimba ceva in bine. Desigur cu minima conditie ca “varucul”, “nepoata” si alte neamusaguri sa nu-si bage nasul in ecuatie in proportie de 100%.
Greu de facut la buget, “la stat”, unde in mod realist daca nu sti pe cineva mai dai o tura de cladire pana gasesti intrarea.
Tragand linie, ma intreb de ce nu s-au scos mai multe posturi si de ce chiar si din cele promise s-au redus? Ca mie imi arata asa ecuatia: daca scoti 10 posturi si ai 10 pretendenti cand o prezinti in presa are un tip de ecou. Daca scoti 5 posturi si ai 10 pretendeti… deja e „bataie pe locuri”, dupa cum titrau tot felul de stiristi, si rezolvi o problema din pix si in unitati oamenii urla ca li s-au promis 10 oameni si trebuie sa se descurce cu 5. Aici nu fac estimari, ci doar citez si folosesc aritmetica elementara:
“Încercăm, într-un termen relativ scurt, să putem încadra aceste funcții, astfel încât să acoperim un gol destul de mare lăsat de plecarea, anul trecut, a aproximativ 8.000 de oameni din Armată.(…) Vom vedea exact, pe fiecare unitate, ce distribuție și ce priorități sunt. Nu vă așteptați ca din cele 6.400 de posturi să acoperim toată nevoia de încadrare a Armatei Române, nu vom face acest lucru dintr-o dată. Este un efort și sperăm ca în fiecare an să putem să mărim numărul angajărilor.” – Mihai Fifor Ministru al Apărării, 2 martie 2018
Care 8000 de posturi au fost scoase la concurs, care 6400? Si astea sunt fara rezervisti.
Revenind la problema, totusi vorbim despre armata unde teoretic si idealist (stiu ca sunt, sufar de aceasta forma de prostie de ani de zile) ar trebui sa primeze altceva. Niste valori, niste abilitati fizice si un minim de competenta. Asa ar trebui. Si da, voi incepe tot timpul nu cu echipamentul, ci cu omul. Daca ai oameni capabili ceva mai poti face, daca ai niste limitati chiar daca ii dotezi cu cea mai moderna arma de infaterie, se vor impusca gratios in picior. Institutiile se insanatosesc plecand de la oameni si nu de la “fiarele” din curte. Principiu valabil in orice ramura a sectorului bugetar.
Deci cu resursa umana am o problema, eternii prezenti la targul de cariere, unde merg si eu. Logica unui targ de cariere este ca cel interesat de o schimbare de loc de munca sa vada ce este pe piata si a angajatorului sa preia cateva CV-uri astfel incat, in zilele care urmeaza sa poata suna niste oameni care prezinta competentele de interes pentru companie si poate incadra unul din locurile libere. Asta ar fi in linii generale logica. Daca o firma serioasa pleaca cu cel putin 10 CV-uri pentru posturile pe care le doresc a fi incadrate, ministerul de regula pleaca cu mana in buzunar, deoarece la orice interesat de acolo i se rapunde la fel: pai nu avem locuri, anul viitor. Bine bai fratilor, intreb, si atunci ce cautati acolo? Toata logica unui targ de cariere ii sa pleci de acolo cu o hartie pe care scrie CV. Ca sa vedeti cu cine se bate ministerul, https://www.targuldecariere.ro/companii dati o geana pe aici. Ministerul Aprarii figureaza la categoria “altele” daca nu reusiti sa ii gasiti.Daca vreti si mai mult umor de situatie, va povestec cum unui programator.net i se prezinta doar posibilitatea de a fi incadrat soldat sau soldat rezervist. E ok, deoarece armata nu trebuie sa digitalizeze nimic, nu are nevoie de astfel de oameni.
Mai departe, retin deci campanii de recrutare total inutile la evenimente precum targul de cariere sau Neversea si Untold. Tot in sarcina retin nici macar dorinta elementara in perioada de dezmat bugetar de a integra persoane care pot concret rezolva probleme. Ce probleme? Ei na, de la comunicare, la politica RU, la orice va puteti imagina.
Unde mergem pe o directie precum cea de mai sus? Problema este ca aceasta schimbare a paradigmei razboiului pe care am discutat-o si rasdiscutat-o in seria razboiului hibrid reduce la inutil modul de lucru prezent al ministerului in mai multe sectoare.
Ar mai fi de notat ceva ce nu am suportat nici acum 10 ani si nici in prezent. Perpetuarea prostiei denumite generic „spiritul de casta“, „casta militarilor‘. Aerele exclusiviste trebuiau sa se incheie in momentul cand Ucraina a fost invadata de noul URSS. Sa ai posibilitatea de a forma si incadra oameni si sa nu o faci in conditii prielnice bugetare mie personal imi pare a fi o forma de iresponsabilitate. Lipsa unor proiecte concrete in directia personalului, incadrarea directa a celor care doresc si sunt abili in domenii de interes pentru minister, nu doar imi indica faptul ca suntem la ani-lumina de polonezi spre exemplu, si insistam sa pastram aceasta “casta” cu toate ca secolul in care traim ne demonstreaza doar incompatibilitate intre gandirea noastra si realitatea obiectiva din teren.
In aceste conditii, noi furnizam securitate. Ha!? Cui? Nu ne putem proteja proprii cetateni, dar noi ii aparam pe altii.
Cam asta avem pe parte de personal si ca de obicei speram la un an viitor mai bun. Pe parte de echipamente… maestre George, maestre Marius… muzica va rog!
Ma semnez al vostru lt(rez)
P.S.
Asa se face recrutare, dragilor, nu cu facebookuri unde nici macar acolo nu sunt transmise informatile corect: https://www.glassdoor.sg/Jobs/Deutsche-Bundeswehr-Germany-Jobs-EI_IE473245.0,19_IL.20,27_IN96_IP3.htm