De unde pana prin decembrie 2017 toate exporturile de tehnica militara sau tehnologie asociata, inclusiv piese de schimb, erau interzise, Berlinul s-a razgandit brusc dupa ce guvernul turc a eliberat cativa turci cu cetatenie germana (inclusiv ziaristi), intr-un gest de bunavointa fata de Berlin.
Si inca ce bunavointa arata acum Germania, conform ministrului german al economiei numai putin de 31 de contracte de furnizare a toate alea au fost semnate (ori au fost reactivate) intre companiile germane cu partenerii turci.
Discutam aici de lucruri serioase cum ar fi tancuri, piese de schimb pentru tancuri, sisteme de protectie activa hard-kill (din familia Trophy) pentru Leoparzii otomani, ceva modernizari pentru Leopard-urile 2 de opereaza prin Siria, fara prea mare succes am adauga noi.
Ba ca lucrurile sa fie cu pupaturi si strigaturi, premierul turc – Binali Yildirim – aflat la Munchen cu ceva trebi a declarat ca spera ca Germania va lua in serios participarea la fabricarea tancului Altay, adica sa le dea odata motorul, mai pe romaneste.
Alte “cumparaturi” turcesti din Germania vizeaza: torpile, bombe, sisteme de control al incendiilor, echipamente navale etc.
Oficial Berlinul si-a reconsiderat pozitia dupa ce Ankara a eliberat 22 de turco-germani din totalul de 28 avuti prin puscarii, inclusiv nus’ ce „mare” jurnalist de la “Die Welt” – Deniz Yücel. Neoficial, si-i doar opinia mea, nemtii le-au crescut preturile turcilor pana cand acestia au fost de acord sa marce banul si cum banii n-au miros, iar companiile germane au si ele salarii de platit, Berlinul n-a mai facut morala Ankarei, ba dimpotriva a remarcat brusc ca in Turcia statul de drept este doar putin sifonat si nu calcat in picioare si strangulat in fiecare zi…
Nu ca altii ar fi mai morali, rusii n-au nici o treaba cu moralitatea ci doar cu influenta, americanii au ce-au cu influenta dar mai se uita si-n ochii tai, una peste alta cam asta-i politica interesului national.
Iar Germania pare sa treaca peste orice cand aude zornaitul argintilor, vedem asta mai ales in relatia sa cu Rusia si iarasi ajungem la intrebarea: despre ce aparare comuna europeana putem discuta? Cum Ankara da dovada de o crestere a agresivitatii fata de Cipru si Grecia, cand Italia si-a trimis o corveta spre Cipru, a intrebat Berlinul Grecia si Cipru ce parere au despre livrarile de arme catre Turcia?
Cel mai probabil ca nu, nu-i pasa Berlinului de amaratii aia din sud, dar odata si odata s-ar putea intoarce roata…
Nu ca restul europenilor ar fi mai morali, dar Germania se doreste, si se comporta, a lider informal al UE, asadar si cerintele sunt altele.
GeorgeGMT