Pretul este de aproximativ 4 miliarde de euro si deocamdata nu cunostem arhitectura sistemului avut in vedere de Germania: cate rachete, lansatoare sau care va fi reteaua radar pe care sistemul se va baza.
Radarul principal este EL/M-2080 „Green Pine”, un sistem radar care ar putea sa detecteze tinte de o distanta de +800 de km, dar trebuie sa intelegem ca acest radar este dedicat localizarii tintelor care vin pe traiectorie balistica, adica la inaltimi foarte mari si nu interceptarii avioanelor care zboara la 10km.
In principiu Arrow 3 este un sistem strict anti-balistic, desi in presa israeliana au aparut informatii ca ar putea fi folosit si ca arma anti-satelit pentru orbite joase. Racheta – in doua trepte – poate angaja orice tip de racheta balistica la altitudini de 100 si peste 100 de km protejand teritoriul de caderi de material radioactiv, chimic sau bacteriologic, fiind eficienta, conform IAI, si impotriva rachetelor intercontinentale balistice cu raza lunga, mai exact impotriva incarcaturii de lupta a acestora.
Similar, dar nu identic cu sistemul THAAD american, Arrow 3 este o coproductie intre IAI si Boeing, nu se stie fiecare cu cat a contribuit si pana in acest moment nu a fost exportat. Radarul in schimb a ajuns prin India si Coreea de Sud (in varianta sa modernizata – Green Pine Block-B). Costul radarului nu este deloc mare, daca tinem seama de performante – 83 de milioane de dolari. Azerbaijeanul a cumparat si ea un astfel de radar.
In privinta Germaniei urmeaza sa aflam amanuntele tranzactiei, ce stim la nivel oficial este ca Berlinul doreste sa-si asigure teritoriul impotriva rachetelor balistice rusesti de tip Iskander. Teoretic, raza rachetelor Arrow 3 este de peste 2400km si aici trebuie sa tinem cont ca nu racheta in sine poate strabate 2400 km ci vehiculul care loveste in mod direct tinta (kill-to-kill).
Un lucru interesant in cazul Arrow 3 este faptul ca rachetele pot fi lansate catre o anumita zona, pe o traiectorie balistica programata si abia mai apoi capul de lupta sa fie directionat – sau sa se auto-ghideze prin mijloace propri – catre tintele desemnate, sistemul oferind o anumita flexibilitate.
Niciodata Arrow 3 nu a fost folosit in lupta.
Germania doreste ca sistemul sau de aparare anti-aeriana si anti-racheta sa cuprinda trei straturi: Arrow 3 – anti-balistic, Patriot 2/3 anti-aerian cu raza lunga/anti-balistic pentru rachete cu raza scurta si IRIS T pentru aparare anti-aeriana, anti-racheta de croaziera etc.
Langa aceste sisteme bazate pe rachete sol-aer, germanii spera sa mai detina si sisteme anti-aeriene si anti-racheta de croaziera cu raza redusa: MANTIS – sistem C RAM bazat pe tunuri de 35mm si Ozelot – sistem AA mobil, bazat pe un sasiu Wiesel-2, dotat cu rachete Stinger.
Cu toate acestea cel putin un lucru, in motivatia germanilor, nu sta in picioare: Iskander este intradevar o racheta balistica dar inaltimea maxima la care racheta se ridica este doar de aproximativ 50 de km, ori aici Patriot 3 MSE este pe terenul ei de vantoare nu Arrow 3, care are ca tinta rachete care vin la inaltimi mult mai mari si atunci pentru ce anume tipuri de rachete cumpara Germania Arrow 3?
Pe hartie, Arrow 3 ar fi superior THAADului american pentru ca sistemul celor de la Lockheed Martin este conceput impotriva rachetelor balistice cu raza scurta si intermediera, nu impotriva ICBM, acolo unde americanii au GMD (Ground-Based Midcourse Defense) si sistemul AEGIS.
Sistemul AEGIS (care apartine de US Navy) foloseste rachete RIM-161 Standard Missile 3 (SM-3) si RIM-156 Standard Extended Range Block IV (SM-2ER Block IV) in lansatoare verticale Mk 41 , in timp ce sistemul baza la sol GMD are la dispozitie Orbital Boost Vehicle (OBV), unde racheta in sine este construita de Orbital Sciences Corporation, capul de lupta (kill-to-kill) vine de la Raytheon, integrarea tuturor fiind realizata de Boeing.
GeorgeGMT