Suffren Barracuda, cel nuclear si francez care a si fost lansat la apa…
Asa cum scriam in urma cu nu foarte mult timp, australienii si francezii nu prea s-au inteles in privinta dezvoltarii si constructiei a 12 submarine Attack – class de catre Naval Group desi de incercat au tot incercat sa se inteleaga.
Discutam evident despre programul SEA1000 si despre submarinele Shortfin Barracuda Block 1A care au la randul lor ca “program -mama” submarinele nucleare de atac franceze din clasa Barracuda, fiind varianta fara propulsie nucleara a acestora.
Din pacate, se pare ca, cu toate eforturile politicienilor din ambele tari, costurile au explodat efectiv si deocamdata nu stim a cui este vina, daca o astfel de vina chiar exista cu adevarat, pentru ca, pana la urma, fiecare parte isi urmareste interesul propriu si nu vad rea intentie la niciuna dintre cele doua parti implicate.
Ce stim sigur este faptul, conform presei australiene (Independent Australia), ca cel putin deocamdata negocierile au incetat si posibilul contract a fost suspendat. Nici anulat, nici aruncat la cos, pur si simplu nu stiu ce sa faca in continuare, dar directorul general al Naval Group, Pierre Eric Pommellet, a ajuns de urgenta in Australia pentru discutii. Nu cunoastem inca rezultatul.
Cine o fi de vina, cine n-o fi?! Intre doua parti serioase s-ar putea ca nimeni sa nu fie de vina, cert este ca – tot presa din Tara Cangurilor – de partea Reginei a cam fost un pic de haos. De la inceperea negocierilor intre cele doua tari, de partea australiana au fost: trei premieri, trei ministri ai finantelor, cinci ministri ai aparari si patru ministri ai industriei de aparare.
Cei din urma, ministrii industriei de aparare sunt foarte importanti in contextul acestui potential contract pentru ca de la inceput s-a cerut ca 90% din program sa fie desfasurat in economia locala, procent care a fost mai tarziu coborat la 60% si care nici acesta, spun francezii, nu poate fi acceptat.
Initial, costurile erau estimate la 20-25 de miliarde de dolari, mai apoi au tot continuat sa urce spre 50 de miliarde, ultima suma estimata fiind astronomica: 80 de miliarde de dolari, iar cu toate hangaralele alaturate, costurile totale ar putea urca pana la cu totul neverosimila suma de 145 de miliarde de dolari pentru 12 submarine. In acelasi timp, Franta plateste “doar” 10,2 miliarde de dolari pentru sase submarine nucleare de atac din clasa Barracuda…
Doar ca submarinele australiene ar urma sa fie “armate” cu tehnologie americana, iar acest deziderat umfla zdravan costurile programului, asta pe langa faptul ca americanii si francezii n-ar fi chiar asa de buni amici (cand discutam despre tehnologie) incat cele doua tehnologii sa mearga mana-n mana fara de probleme. De asemenea nici ideea de a cumpara submarine diesel-electrice nu pare foarte fericita in acest context, mai ales daca ne gandim ca atunci cand acest submarine ar fi sa devina operationale tehnologia pe baza careia sunt astazi construite s-ar putea sa fie deja desueta (se zvoneste ca francezii ar fi propus un sistem AIP pe baza de celule de combustibil si baterii Li-ion).
Ori la acesti bani avem deja in fata un scenariu SF de film de duzina, cu actori de mana a doua…
Pe langa toate cele de mai sus, mai avem si termenul de livrare. Initial se discuta despre mijlocul anilor 2020 pentru prima nava, apoi s-a avansat 2030 pentru ca acum anul 2040 sa fie un deziderat optimist.
Solutia? Am discutat despre ea, exista o astfel de idee la Canberra de ceva timp si ea are legatura cu compania suedeza Saab-Kockums, “mama” actualeor submarine Collins-class si are in vedere inceperea discutiilor cu suedezii pe marginea submarinelor A 26 (probabil clasa Ocean).
GeorgeGMT