Asa suntem noi acum cu dotarea, tragem de bani de juri ca sunt din cauciuc natural, sa ne ajunga si pentru cutare sistem si pentru celalalt, o vrem si pe-aia, si pe-ailalta…
Pentru un cititor dintr-o tara normala, adica dintr-o tara in care achizitiile nu se fac hei-rupeste ca la noi ci intr-un ritm normal de inlocuire a materialului vechi si uzat moral cu tehnica noua, astfel de discutii si dorinte pot parea absurde, dar pentru noi care de ani de zile mai mult visam decat vedem aievea vreo dotare mai acatarii, este poate normal sa ne purtam ca unu’ care-si incarca cotiga cu cat porumb poate si apoi da-i omor magarului s-o urce la deal.
Dar greu la deal cu magaru’ mic, greu – in cazul nostru – sa facem totul odata si in parametrii optimi.
Trecand acum peste filosofia achizitiilor romanesti de tehnica militara (sa ne ajute Dumnezeu sa le vedem pe toate in ograda), continuam cu delirul (dorintele) si ajungem din nou la cele patru corvete in varianta de dotare prezentata de Damen si anume cu RIM 116 RAM si ESSM.
Deschidem o paranteza si precizam ca la data publicarii acestui articol au fost deja depuse ofertele celor patru companii catre Ministerul Apararii. Inchidem paranteza.
Nu putem sa nu constatam ca cele doua sisteme de rachete sunt perfect complementare (si folosite ca atare de US Navy inclusiv pe portavioane si de marina germana). RAMul bate raza scurta, numar mare de rachete (21 per lansator), foarte rapid lansabile si catre tinte diferite (procentul de reusita este de +95% in cazul tintelor supersonice, RAM fiind capabil sa angajeze patru tinte, cu patru rachete in opt secunde), sistem ideal pentru atacurile prin surprindere si la saturatie cu rachete seaskimming.
Sa aruncam o privire asupra RAM Block 2
Spuneam mai sus ca probabilitatea de lovire este mai mare de 95%., demonstrata in peste 600 de teste. De remarcat ca dintre acestea mai mult de 90% au reprezentat impacturi de tip Skin-to-skin.
Evident ca intre RAM si ESSM sunt cateva diferente majore, in primul rand raza.
Daca ne vor ajunge banii, ideal ar fi sa avem o aparare anti-racheta stratificata cu raza medie bazata pe ESSM (in silozuri verticale) iar RAMul sa fie apararea apropiata, ultima reduta.
Problema ar putea insa sa fie fondurile, greu de crezut totusi ca din 1,6 miliarde de euro (cu tot cu TVA) vom putea obtine patru corvete dotate cu RAM si ESSM, nemaidiscutand aici si de cele doua fregate, de sonar tractat etc. Suma este foarte mica.
Asadar, daca nu ne incadram, la ce renuntam?! Probabil ca la ESSM, pastrand apararea apropiata pe care, tot probabil, ne-o permitem. Macar de s-ar face demersurile necesare pentru montarea pe nave a VLS-urilor ca sa putem candva sa cumparam ESSM block 2.
Si daca vrem sa omoram bietul magar in bataie, dar panta tot n-o s-o urce, am putea aduce in discutie si racheta SM 2 (care poate fi folosita si ca racheta anti-nava supersonica) si sa vorbim despre un sistem de aparare stratificat cu veleitati impotriva a cam tot ce zboara, doar radarul SPY 1 ne-ar mai lipsi si am avea distrugatoare…
Serios acum, din punctul meu de vedere, cladirea unei aparari anti-racheta incepe de la temelie, de la sistemul CIWS al navei, mai apoi daca sunt bani mai ridicam capul un pic. Asadar RAMul ar trebui sa fie prioritar, ESSM urmatoarea optiune si sonarul tractat a treia 🙂 , SM 2 s-o lasam pentru altii.
In toata nebunia asta cu anunturi peste anunturi nu cred ca cineva mai tine cont de banii initial alocati, adica cam 11 miliarde de dolari, din care avem deja antamati: Patriot – 3,9 miliarde dolari contract semnat, HIMARS – 1,25 miliarde de dolari contract semnat, Pirahna 5 cam un miliard de dolari, contract semnat si va sa vie: sistemul SHORAD/VSHORAD – 2,1 miliarde de euro!!, corvetele si fregatele – 1,6 miliarde de euro, vehicule (prima faza) – 0,75 miliarde de euro , rachetele anti-nava de coasta – un mizilic de 0.2 miliarde euro, F 16 inca 40 de bucati – nu cunoastem suma, trei submarine anuntate deja – undeva la 1,5-2 miliarde de euro, elicoptere de atac/transport/navale (Viper/Venom/MH60MR/MH60M poate si altele – probabil peste 3,5-4,5 miliarde de euro), modernizare IAR 99 – 150 milioane de euro, se mai discuta despre tancuri, vine AGILISul cu cel putin un miliarde si ceva de euro (228 milioane de euro la prima strigare, fara TVA) si mai sunt.
Vorbim aici doar de programe anuntate sau despre care se discuta serios si ajungem lejer la 17 miliarde de euro, fara sa adunam aici si banii pentru F 16 – program foarte greu de estimat din punct de vedere financiar.
Asadar dai bici magarului sa urce panta, speram ca intre timp magarul (economia adica) sa nu-si dea obstescul sfarsit.
In privinta RAM vs ESSM, cred eu ca optiunea este foarte clara, incepem cu temelia apararii – RIM 116 RAM si daca mai avem putinta trecem si la pereti – ESSM sau macar sa avem VLSurile montate, rachetele le-om cumpara mai incolo.
Unde gasim RAM ?
In marina germana, 79 sisteme pe navele :
In marina americana – 111 sisteme pe navele:
Si in alte marine:
Pentru ca preocuparea noastra principala sunt corvetele, sa vedem cum sunt pozitionate RAM in raport cu clasa corvetelor. RAM se afla in designul principalilor producatori de corvete: TKMS (Ge), DSNS (Olanda), Fincantieri (ITA) and NG (FRA).
Marina germana a comandat deja in 2017 al doilea lot de corvete din clasa K130: ~90 metri si 1,840 tone:
Marina Mexicana a comandat 6 LRPV (Long Range Patrol Vessel) in 2017, primul fiind realizat, care nu sunt altceva decat clasa SIGMA >10o metri si ~2,400 tone
Qatar Navy a comandat 4 corvete MPC (Multi-Purpose Corvette): >100 metri si ≥3,000 tone
Trebuie sa remarcam ca la competitia din Qatar castigata de Fincantieri, o oferta de corveta, cu RAM la bord, a fost depusa si de catre Naval Group, acesta avand solutia RAM deja integrata in designul corvetei.
Sa vedem ce exista in Marea Neagra:
Marina turca dispune de corvete din clasa Milgem/Heybeliada: cca 100 m si 2400 tone.
RAM a fost introdusa in planurile lui Damen Schelde Naval Shipbuilding (DSNS) , care a instalat-o cu succes pe:
- familia SIGMA (10513 si 10514) si
- OPV 6711 (Sea Axe).
Alaturi de Atlas Elekronik, Thales NL este un foarte experimentat integrator de RAM.
El a participat la integrarea RAM pe:
- fregatele germane din clasa 123 si 124 ; fregatele coreene
- FAC Rousen/Grecia; Milgem/Turcia
- FAC Amabasador/Egipt; OPV Arialah/UAE
Si acum cateva cuvinte despre RAM si ESSM, ambele rachete fiind produse de aceeasi companie – RAMSYS.
RAMSYS este productorul german lider de program si partener al programului international al RAM si ESSM.
Stadiul actual al programului RAM:
Programul este un exemplu de reusita in colaborarea transatlantica, intrucat partenerii au parti egale si au convenit un work share fara cusur.
Cooperarea industriala intre cei doi parteneri (guvernamentali si industrie) se bazeaza pe acorduri de cooperare pe termen lung.
Rachetele si lansatoarele se afla in productie din 1990, fiind operationale in USA si Germania din 1993.
RAMSYS a celebrat in decembrie 2017 livarea celei de a 5 500 racheta RAM si a celor 220 de lansatoare.
Sistemul este montat pe mai mult de 100 nave de la 400 tone (FAB) la 100 000 tone (portavioane).
Acest fapt ne sugereaza si posibilitatea ca cele trei NPR (nave purtatoare de rachete) ale marinei romane, in cadrul modernizarii, sa fie dotate si cu RAM.
Generatia a 4 a de RAM (Block 2) este in productie, pana in prezent fiind contractate mai mult de 1000 rachete Block 2. RAM (Block 2) a atins IOC (initial operational capability) in mai 2015.
Despre apararea AA stratificata a navelor:
Doctrinele moderne de aparare AA prevad realizarea unor straturi succesive (stratificate) de aparare AA. Idealul ne conduce la o arhitectura de tip SM/ESSM plus RAM.
APARAREA AA ZONALA (a grupului de nave) si apararea AA a navei izolate
Aceasta combinatie ar fi excelenta pentru o nava de tip fregata, care realizeaza in acest fel atat apararea proprie, la distante medii si mici, cat si a navelor aflate sub “cupola” pe care fregata o creaza in cadrul unei grupari navale, a unui Task Force.
Dar cum nu intotdeauna cupola este invicibila, unele dintre « amenintari» reusesc sa treaca de bariera SM/ESSM. Ca urmare, aceste vor trebui oprite de ultima reduta, RAM. Este usor de inteles ca pentru a realiza acest deziderat este nevoie de o „Kill Probability” foarte mare, de peste 95%, exact ceea ce ofera racheta RAM.
Ce se intampla cu o nava care iese din gruparea in care se bucura de protectia apararii AA zonale asigurata de catre o nava de tip fregata ? Pai este simplu, trece pe cont propriu. Navele din clase mai mici, cum ar fi corvetele, nu dispun de regula de doua sisteme complementare de aparare AA (SM/ESSM plus RAM), si in consecinta au nevoie de un sistem foarte eficent, raspunsul fiind RAM.
Exista tentatia de a considera faptul ca lansarea RAM dintr-un lansator care se orienteaza spre tinta ar fi un dezavantaj in comparatie cu sistemele de lansare verticala.
Dimpotriva, acest lucru este un mare atu pe zona specifica de competenta a sistemului RAM. Orientarea lansatorului spre tinta creaza un avantaj foarte mare navei si anume, racheta se lanseaza pe directia tintei, situatie prin care se elimina intervalul de timp care ar fi necesar rachetei pentru a se stabiliza pe directia catre tinta. Pana la urma, un sistem CIWS are foarte putin timp la dispozitie sa distruga tinta/tintele.
Ca un singur exemplu, o racheta anti-nava P 800 Onix (cu viteza maxima de Mach 2,5) parcurge 10 km in doar 11 secunde, asadar orice secunda/zecime de secunda chiar conteaza. Iar daca impartim cele 11 secunde la doi (adaugam si viteza rachetei RAM care se indreapta spre tinta), rezulta ca sistemul are la dispozitie sub sase secunde pentru a dobora o racheta anti-nava supersonica.
Daca luam in considerare vitezele foarte mari ale rachetelor antinava, reducerea timpului de reactie in apararea AA, in cadrul ultimei redute de aparare, are o importanta capitala. Astfel ca lansatorul orientabil castiga de fapt o secunda, poate o secunda si un pic in lupta cu moartea supersonica…
Sigur ideal ar fi sa avem un sistem de aparare compus din doua „straturi” (ESSM + RAM), dar daca nu vom avea bani pentru ambele, alegerea este, cred eu, evidenta. De fapt exista si un al 3-lea strat, cel VSHORAD, unde pot actiona un mix de sisteme C-RAM: rachete cu raza foarte scurta (Mistral/Stinger) si artilerie de calibru mediu (20-40mm) – Goalkeeper/Oerlikon Skyshield/Skyranger.
Si acum sa vorbim putin despre bugetul destinat apararii AA/anti-racheta. Am auzit pareri precum ca a alege intre RAM si ESSM ar fi preferabila ESSM. Nimic mai gresit spune chiar fabricantul, acelasi pentru ambele sisteme (RAMSYS). Am vorbit despre ideal si anume combinatia celor doua, dar daca bugetul nu este generos, atunci o nava are nevoie de un sistem pe care si-l permite, ultima ratio, care sa ii asigure un grad ridicat de protectie, si acesta ar fi RAM si nu ESSM.
Sa nu uitam ca ESSM reclama costuri si operatiuni suplimentare :
– integrare mai compexa in CMS;
– un radar specializat „fire and control” de iluminare a tintei si de sustinere a functiei uplink a rachetei;
– interventia mai laborioasa a operatorului (man in loop for target acquisition) ceea ce inseamna secunde suplimentare;
– lovituri mai putine si viteza de lansare mai scazuta in comparatie cu RAM.
Poate pentru o corveta, astfel de costuri nu sunt atat usor de sustinut pe cat ne-ar place, mai ales cand le inmultim cu patru.
GeorgeGMT