Miercuri seara la ora 19.00 GMT, acordul de incetare al focului dintre Hamas si Israel a intrat oficial in vigoare, sub auspicile ministrului egiptean de externe, ca mijlocitor al discutilor dintre impricinati. Totusi miercuri seara dupa ora 19, cateva rachete Hamas inca mai zburau vesele spre teritoriul israelian, unde au lovit fara sa faca insa nici o victima. Israelul nu a mai ripostat insa dupa intrarea in vigoare a incetarii focului.
Cel mai probabil, rachetele Hamas au fost trase inainte de ora 19, dar drumul lung, semafoarele dese, blocajul din trafic, le-a facut, zicem noi 🙂 , sa intarzie prea mult prin aer si astfel sa ajunga la destinatie dupa ora de incetare a focului. Altfel nu se explica incalcarea negocierilor!
Una peste alta Hamas-ul a lansat sute si sute de rachete de toate tipurile asupra Israelului cu foarte putine consecinte, adica au dat banii pe ele degeaba, ori au ochitori foarte slabi.
De partea israeliana avem insa un mare castigator, o tanara stea in ascensiune: Iron Dome a fost in afara oricaror discutii vedeta acestui clinci scurt, reusind sa se impuna ca o solutie foarte eficienta in lupta cu rachetele cu raza scurta si medie cu lansare de la sol. Atingand o eficienta cuprinasa intre 75 si 90%, in functie de sursa si mai ales de faptul ca a fost folosit doar in anumite cazuri, noul sistem antiracheta israelian si-a facut o excelenta reclama si ne putem astepta sa aiba clienti foarte dornici sa-l achizitioneze.
Acest conflict a picat precum o manusa fina de piele pentru Iron Dome si cu toate ca nu este chiar ieftin, o baterie completa se pare ca se duce 50 de milioane de dolari( Wiki), arata extrem de eficient si de pus la punct. Trebuie aici sa intelegem ca Iron Dome a iesit de pe portiile fabrici si a fost integrat direct in lupta, fiind in esenta un sistem foarte nou si netestat de aparare aeriana, pana acum.
De partea palestiniana nici o supriza de proportii: slabi de sus si pana jos, cu rachete care odata lansate habarnuai unde vor lovi, asta daca vor lovi, nici un fel de precizie, singurul criteriu care se pare ca sta la baza tacticii Hamas, fiind cantitatea! Au tras ca la nunta cu toate tipurile de racheta, lasad dracului orice posibila eficienta. M-as fi asteptat sa fie atacate baze militare, aerodromuri, cladiri ale guvernului, dar in schimb s-a vazut foarte bina ca efectiv nu aveau nici un control, decat poate foarte vag, asupra tintelor lovite.
S-a tras haotic, s-a tras asupra unor tinte civile, iar de aici si pana la pagubele absolut penibile, raportate la numarul imens totusi de rachete trase, a fost numai un pas. Iar daca tinem cont ca o parte importanta din arsenalul Hamas este de origine iraniana, ne intrebam daca amenintarile cu moarte rapida si o ploaie ucigatoare de rachete asupra Israelului, asupra tarilor din Golf si in general asupra tuturor, au ceva baze reale, sau nu sunt altceva decat mult zgomot pentru nimic?
Sursa: Ziuaveche
GeorgeGMT