Nevoile și cerințele UAS-Tactic Operationale ale României – ofertele depuse la licitatie
România vrea înființarea unei escadrile UAS tactice de clasa II și intenționează să lanseze drone tactice, cunoscute și sub denumirea de „sisteme aeriene fără pilot” (UAS), ca parte a modernizării forțelor sale terestre si navale. Sistemele care trebuie luate în considerare de către ministerul român al apărării sunt cele de „Clasa a II-a” conform standardelor NATO referitoare la aeronavele fără pilot cu o greutate de decolare între 150 și 600 kg (greutatea maximă la decolare – MTOW). Un astfel de UAS poate transporta diferiți senzori și sarcini utile, dar si armament. Acestea trebuie sa poata sa zboare în misiuni la cel puțin 200 km de unitatea lor de comandă, folosind comunicații în raza vizuală (LoS) și trebuie să poată opera cu alte forțe NATO, folosind sistemul de identificare militară al NATO.
Ce vrea MApN: un UAS produs in Romania, care sa fie operational deja in tara NATO si care sa poata fi inarmat
Ne dăm seama de acest lucru din legea de achizitie care stabileste criterii și condiții de participare la licitatie foarte clare.
Transfer tehnologic si productie in Romania. Acest criteriu a devenit criteriu definitoriu in toate licitatiile de modernizare ale MApN si este un lucru normal. Nu poti doar sa cumperi armamente fara sa ai capabilitati in tara pentru suport, transfer de tehnologie, dezvoltare si de ce nu si export.
România vrea un UAS deja operational intr-o alta tara NATO: o soluție avansată din punct de vedere tehnologic, dar în același timp si un sistem matur, care să fie folosit deja în operațiuni și aflat în producție de serie. Criteriul este foarte clar: sisteme care sunt in uz operational in ultimii 5 ani. Asta inseamna ca se exclud toate celelalte sisteme care sunt in dezvoltare la ora actuala in lume sau care nu au fost operationale in ultimii 5 ani.
Romania vrea un UAS care poate fi inarmat la nevoie cu rachete sau alte sisteme de armament
Respectarea acestor cerințe critice asigură că sunt selectate numai UAS-urile mature, dovedite operațional. O alta cerinta importanta este ca aceste UAS-uri sa fie construite in intregime aici in Romania, precum și transfer de tehnologie și know-how care să asigure că România poate obține cea mai bună valoare pentru investițiile sale, care să creeze și să susțină locuri de muncă locale.
Care sunt ofertele depuse?
Pe 26 octombrie, Romtehnica a finalizat depunerea ofertelor. Desi initial, si-au manifestat intentia si Thales cu Watchkeeper X, la licitatie si-au depus ofertele pana la urmă doar două companii: Elbit cel mai probabil cu Hermes 450 si IAI cu Tactical Heron si ambele oferte trebuie sa intruneasca criteriile altfel ar putea fi descalificate de la licitatie.
Despre Hermes 450 de la Elbit am tot scris si cred ca este un proiect bine-cunoscut. Este un UAS clasa II NATO care a fost folosit peste tot in lume de diferite armate cat si de membri NATO. Este singurul UAS clasa II NATO folosit in Israel si are cele mai multe ore de zbor in teatre de operatii. Elbit a anuntat in mai multe randuri ca va deschide o linie de asamblare in Romania pentru ca deja produce componentele in Romania in fabricile sale de la Bacau pe care deja le exporta. Cel mai probabil odata deschisa linia de asamblare din Romania, Elbit va exporta dronele din Romania. Pare sa fie o miscare normala pentru producator dat fiind ca mai multe armate europene folosesc Hermes 450 si Romania ar putea fi un hub regional.
Tactical Heron, impresie artistica
Insa ceea ce ne uimeste este oferta IAI cu al lor Tactical Heron care intr-un comunicat ne spun ca il vor produce la IAR Brasov. Fiind vorba despre un UAS din familia Heron, Tactical Heron este inca in dezvoltare lansat abia in 2019 si care nu este inca operational.
Dar T-Heron nu este Heron. În ultimii ani, IAI și-a concentrat activitățile UAS pe familia mai mare și strategică Heron. In 2019, IAI a informat că lansează un membru nou, mai mic al familiei, numit Tactical-Heron (T-Heron), destinat clienților care au nevoie de UAS-uri tactice. T-Heron ar fi oferit forțelor terestre și utilizatorilor militari care doresc să livreze servicii UAS forțelor terestre la nivel de brigadă.
Cu toate acestea, de la introducerea sa, statutul acestui UAS a rămas ambiguu. Oficial, de la lansarea în 2019, au fost publicate doar randări de imaginilor pe calculator cu T-Heron, iar IAI nu a lansat nicio fotografie sau videoclipuri ale UAS-ului real și nici nu a anunțat oficial progresul programului.
Asadar, din ce stim noi, T-Heron care este oferit României nu abordează două dintre cerințele critice ale MApN și anume:
1. Să fi fost utilizat operațional în ultimii cinci ani: Conform unor surse publice, sistemul nu și-a finalizat încă dezvoltarea sau nu a încheiat testele de zbor și caută un client de lansare care să ajute la finanțarea etapelor finale de cercetare și dezvoltare, înainte de a putea fi oferit unui client.
2. Să fie aflat în utilizare operațională de către un client NATO: în timp ce membrii NATO au folosit UAS-ul mai mare al familiei Heron, aceste drone mai mari Heron nu se califică ca sistem de Clasa II. Propusul T-Heron nu are niciun client cunoscut sau publicat până în prezent.
În iunie 2019, oficialii companiei IAI au declarat pentru Aviation International News (AIN) că „Producția în serie va începe odată ce un client se angajează să facă o achiziție și că „livrarea ar putea avea loc la un an și ceva după aceea” – confirmand cele spuse că:
1. Nu există încă un T-Heron disponibil sau oferit niciunui client pâna în prezent;
2. Nu există nicio producție în serie a T-Heron pâna în prezent;
3. Intenția IAI este de a depinde de un client pentru a finaliza dezvoltarea T-Heron și pentru a finanța aceste etape finale de dezvoltare.
În același material, oficialii companiei IAI au spus că „zborurile de testare ale unui prototip sunt în curs de desfășurare și se așteaptă să aibă loc în câteva luni” DAR – de atunci, nu a fost făcut niciun anunț de către companie care să documenteze și să expună (prin video sau poze) orice dovadă a unor astfel de zboruri de probă.
Într-un alt articol, oficialii IAI au declarat pentru EDR Magazine în 2019 că „ne așteptăm să lansăm producția la scurt timp după primul zbor”.
Două luni mai târziu, o sursă a spus într-un interviu pentru Aviation Week că „zborurile de testare au fost amânate la începutul anului 2020”. Nici măcar tipul de motor care va fi utilizat pe T-Heron nu a fost clarificat în acest stadiu în niciun raport media al companiei. Sursa a indicat pentru Aviation Week că „versiunea finală va fi decisă la intrarea în producție de îndată ce o comandă este semnată”.
Până la jumătatea anului 2020, din European Defence & Security aflăm că T-Heron este încă în „testare avansată”, așteptând un client de lansare pentru a începe programul și, până în prezent nu au mai existat anunțuri sau rapoarte privind stadiul T-Heron.
Din anuntul de participare de la Romtehnica, aflam un criteriu suplimentar si anume ca furnizorul să aibă experiență operațională cu sistemul de identificare militară al NATO – IFF Mod 5. Acest sistem specific militar este o versiune securizată criptografic a IFF-urilor comerciale, cum ar fi ADS-B și GPS, oferind un schimb de informații fiabil între forțele aeriene ale alianței. Ramane ca cei doi participanti sa ofere informatiile necesare care sa dovedeasca capacitatea lor pentru un astfel de sistem.
Lege noua a achizitiilor
Aceasta licitatie este prima mare licitatie care se desfasoara sub noua lege a achizitiilor care a fost modificata pe parcursul acestui an si care avea drept scop eliminarea intarzierile cauzate de contestatii. Ceea ce este important acum este ca MApN a stabilit criterii clare si acest lucru se vede din caietul de sarcini publicat de Romtehnica. Iar participantii trebuie sa respecte intocmai aceste criterii. Ramane sa vedem ce decide MApN si speram ca noua lege a achizitiilor publice sa rectifice problemele de intarzieri si eventualele contestatii cu care ne-am obisnuit de-a lungul timpului.
GeorgeGMT