21.12.1985: Prototipul avionului IAR-99 a efectuat primul zbor, avându-l la comenzi pe locotenent-colonelul Vagner Ștefănel.
Folosind experiența obținută în cursul proiectării avionului IAR-93, în cadrul Institutului de cercetări INCREST au început, în anul 1975, primele studii privind realizarea unui avion de antrenament echipat cu motor aeroreactiv destinat să înlocuiască avioanele L-29 “Delfin” în serviciul Fortelor Aeriene Române.
Acesta urma să fie primul avion cu motor aeroreactiv proiectat și construit integral în România. Se intenționa ca acesta să fie echipat cu motorul turboreactor Rolls Royce Viper Mk.632-41M, care urma să fie construit sub licență la Turbomecanica, în București.
În 1979 a fost aprobată finanțarea pentru noul proiect denumit IAR-99”Șoim”. Acesta urma să fie produs la I.Av. Craiova, unde se afla deja în fabricație avionul IAR-93.
În 1980 România a achiziționat din R.S. Cehoslovacă primele L-39ZA “Albatros”. Împreună cu L-29, acestea au fost folosite în secvența de pregătire a viitorilor piloți de MiG, în timp ce IAR-99 era avut în vedere ca avion de trecere pe IAR-93 , având ca misiune secundară sprijinul aerian apropiat.
Prototipul avionului IAR-99, înmatriculat S001, a efectuat primul zbor cu durata de 21 minute de pe pista aerodromului din Craiova în data de 21 decembrie 1985, avându-l la comenzi pe Lt. Col. Vagner Ștefănel.
Acestuia i-a urmat prototipul S002 în 1986 și, ulterior, S003 în mai 1987. Prețul pentru producția de serie a avionului a fost stabilit în decembrie 1986, iar producția primelor aparate de serie a început în 1987. S-a aprobat construirea unui lot de 50 de avioane, din care primele zece, serie zero.
Primele patru avioane din seria zero, cu numerele de la 701 la 704 au fost livrate Forțelor Aeriene în 1988, fabricația celor 10 avioane din seria zero fiind încheiată în septemrie 1989.
Avionul 701 a părăsit hala de montaj a fabricii din Craiova în data de 25 august 1988 și a fost livrat în mod oficial Forțelor Aeriene în data de 25 octombrie 1988, intrând în serviciu în cadrul Regimentului 20 Av.B (Școală) de la Boboc.
Avioanele IAR-99 au fost testate în cadrul Centrului de Cercetări și Încercări în Zbor (C.C.I.Z) de la Craiova.
Pînă în 1996 au fost produse două loturi de câte 9 aparate, cu numere de la 701 la 718, 17 fiind livrate Forțelor Aeriene, iar 718 fiind reținut în fabrică pentru a fi modernizat.
Prin transferul avioanelor IAR-99 de la Boboc, avionul a intrat în serviciul operațional în 1994 și în cadrul Regimentului 49 Aviație Vânătoare Bombardament de pe aerodromul Ianca, devenit din 1995 Grupul 49 Vânătoare-Bombardament “Căpitan Mircea Zorileanu”. Avionul a fost utilizat aici până la desființarea unității, în 2001.
IAR-99 a intrat în 1998 și în dotarea Grupului 67 Aviație Vânătoare–Bombardament de la Craiova și a rămas în înzestrare până la desființarea unității, în 2002.
Schimbările survenite în mediul politic și economic după 1989 au creat oportunități pentru a se încerca vânzarea avionului și la export. Deși avea calități aerodinamice și manevriere bune, era depășit de unele avioane din clasa sa în ceea ce privește echiparea cu avionică.
Prima încercare de a moderniza avionul s-a derulat în 1990, în colaborare Întreprinderea Avioane Craiova (care va fi redenumită Avioane S.A. în 1991) împreună cu firma americană Jaffe Aircraft Corporation din Texas. Două avioane, 708 și 709 au fost modificate prin eliminarea aparaturii militare specifice și instalarea de aparate de bord analogice adiționale gradate în sistemul imperial, precum și a unor stații radio și echipamente de navigație produse de Honeywell.
Din punct de vedere al celulei, avioanele modificate aveau cupola cabinei compusă din 2 secțiuni cu o ramă intermediară pe fuselaj, în loc de o cupolă monobloc ca la prototipuri și la avioanele de serie construite până atunci ( de la 701 la 707). Această modificare a cupolei a fost menținută la toate avioanele construite ulterior.
Avionul cu numărul 708 a zburat în data de 8 august 1990, iar 709 în data de 22 august. În luna septembrie, avionul modificat a fost prezentat în premieră mondială la salonul de la Farnborough din Marea Britanie.
În 1991, avionul cu numărul 712 a fost echipat cu avionică americană Collins și a executat primul zbor în noua configurație în luna noiembrie a aceluiași an. Împreună cu IAR-93DC nr.605, acesta a fost prezentat la o expoziție de tehnică militară la Ankara, în Turcia.
O a treia tentativă de modernizare s-a derulat în 1993 în cadrul Avioane S.A., împreună cu IAI Lahav din Israel. Prototipul S-003, reînmatriculat 7003, a fost transformat în demonstratorul IAR-109 “Swift “. IAR-109 a fost echipat cu avionică Bendix King, precum și cu echipamente de proveniență israeliană. Cabina a fost echipată cu comenzi în sistem HOTAS și display-uri multifuncționale de 3 inci pentru ambele posturi de pilotaj, precum și un head-up display (HUD) în postul de pilotaj anterior. Avionul modernizat a fost prezentat static la salonul de la Le Bourget,, în iunie 1993 și a efectuat primul zbor în data de 2 decembrie.
După încheierea acestui program, în 1994, avionul a fost readus în configurație standard și reținut la CCIZ unde se află și în prezent. În mod similar, și avioanele 708, 709 și 712 au fost readuse la standardul de fabrică și livrate Forțelor Aeriene în anii ’90.
Un document dat publicității la începutul anului 1996 privind prioritățile în domeniul achizițiilor destinate apărării, includea necesitatea unui avion IAR-99 modernizat pentru a fi folosit drept avion de trecere pe MiG-21, modernizat ca “LanceR”.
Astfel, selectarea firmei israeliene Elbit drept integrator și echiparea cu un pachet de avionică, armament și logistică derivate din cele destinate MiG-21 “LanceR”, a fost o decizie logică. Primul avion astfel modernizat a fost cel de-al 18-lea avion de serie, cu numărul 718, și a efectuat primul zbor în data de 22 mai 1997. Din partea română, principalii contractanți au fost INCAS S.A. și Avioane S.A. Craiova.
Întreg programul de zboruri de încercare s-a desfășurat în cadrul CCIZ.
Pentru a se face deosebirea între avioanele echipate cu aparatură de bord clasică și cele echipate cu avionică moderne, primele au fost redenumite IAR-99 “Standard”, iar celelalte IAR-99 “Șoim”.
După mai multe amânări din cauza lipsei de finanțare de la finele anilor ’90, producția avionului “Șoim” a început în cele din urmă, în data de 5 septembrie 2001, primul avion de serie (nr. 719) fiind terminat la 31 iulie 2002. Primul lot de patru avioane IAR-99 “Șoim” de serie cu numerele 719, 720, 721 și 722 a fost livrat în anul 2003.
Ulterior, în 2004 a fost încheiat un contract pentru încă opt aeronave, din care trei avioane nou construite cu numerele 723, 724 și 725, iar celelalte cinci urmau să fie avioane IAR-99 “Standard” modernizate la standardul “Șoim”- 709, 711,712 și 717. Primul dintre acestea, 723 a fost livrat în aprilie 2006. Anterior, INCAS și Avioane S.A. instalaseră pe acest avion două contraderive sub fuselajul posterior, ulterior instalarea acestora fiind abandonată.
Avioanele IAR-99 Șoim și Stanndard au înlocuit gradual aparatele cehoslovace L-29 și L-39 retrase din serviciu în cadrul școlii de la Boboc, devenită de la 1 august 2003, Școala de Aplicație pentru Forțele Aeriene.
În luna mai 2012, avioanele Șoim de la Boboc au fost transferate la Baza 95 Aeriană de la Bacău.
Cu ocazia aniversării Centenarului Aeronauticii Militare, în iunie 2013, avioanele cu nr.709 și 712 au fost vopsite într-o schemă inspirată din culorile drapelului național.
Documentare: inginer Dănuț Vlad
Foto: Adrian Sultănoiu, Marius Rus, Mircea Barac