General Dynamics între 2002 și 2003, a cumpărat MOWAG din Elveția, Steyer-Daimler-Puch Speazialfahrung din Austria și Santa Bárbara Sistemas din Spania, iar in 2004, au lansat o preluare ostilă a companiei Alvis plc din UK, devenind in acest mod lider de piata si in Europa.
Aceasta dezvoltare permite GDELS sa ofere diverse solutii customizate (intr-o anumita masura) conform cerintelor clientului final, toate bazandu-se pe un set de platforme care au un grad ridicat de comonalitate. Un avantaj major al acestei dispersii de capacitati de productie in diverse tari de pe continent este ca in cazul unui conflict extins si/sau de durata, atat capacitatile de fabricatie cat si lantul logistic permit inlocuirea si/sau repararea materialului de lupta avariat sau pierdut intr-un mod mai facil (cu anumite reserve datorita faptului ca MOWAG si Steyr sunt in tari neutre care dupa cum vedem au rezerve in sustinerea unei parti beligerante in cazul unor conflicte), decat in cazul altor fabricanti de blindate.
Pare destul de logic, ca odata demarat programul de inzestrare cu GDELS pt Pirahna, si mai ales ca s-a realizat JV cu UMB, sa se mearga pe aceasi cale si pt inzestrarea armatei cu IFV senilate.
Sunt vehiculele ASCOD cele mai bune? Foarte probabil, nu. Intrebarea corecta cred ca este daca corespund cel mai bine cerintelor tehnico-tactice si sunt cele mai potrivite pt inzestrarea armatei romane, daca pot fi operate in regimul climatic si pe intreaga diversitatea de relief de la noi din tara, si daca au o rezerva si potential pt dezvoltare/upgrade/modernizare ulterior achizitiei.
In cazul Pizzaro si Ulan, familia de vehicule ASCOD a inclus LT 105 (un tanc ușor echipat cu un tun de 105 mm), un lansator SAM, un lansator de rachete antitanc, un purtător de mortiere, un vehicul R&R, un vehicul de comandă și control, o ambulanță, un observator de artilerie.
| Pizzaro | Ulan | Ajax | |
| echipaj | 3 | 3 | 3 |
| trupa | 7 | 8 | |
| lungime | 6.16 m | 7 m | 7.62 m |
| latime | 3.15 m | 3.15 m | 3.35 m |
| inaltime la nivelul sasiului | 1.77 m | 1.77 m | 1.77 m |
| inaltime cu turela | 2.76 m | 2.43 m | 3 m |
| greutate (gata de lupta) | 26300 kg | 28500 kg | 34000 kg *** |
| motor | MTU 8V-183-TE22 8-V90 | MTU 8V-183-TE22 8-V199 | MTU V8 199 TE21 **** |
| putere | 447 kW @ 2300 rpm | 530 kW @ 2300 rpm | 611 kW @ 2300 rpm |
| transmisie | Renk HSWL 106C * | Renk HSWL 106C ** | Renk 256B |
| suspensie | Bara de torsiune | Bara de torsiune | Bara de torsiune |
*Ulterior inlocuita cu transmisie SAPA (https://sapatransmission.com/products/ )
**Combinat cu un sistem de control al directiei Renk HSWL
*** 42000 kg cu add-on armor
In cazul Ajax familia de vehicule ASCOD include:
AJAX – ISTAR (Echipaj de trei persoane plus o opțiune pt a patra persoana, tun stabilizat de 40 mm, armură modulara, APU)
ARES (echipaj de doua persoane, RCWS, armura modulara, lama de bulldozer detasabila, sistem de marcare a rutei/drumului, transportul unei grupe de 7 persoane)
APOLLO (echipaj de patru persoane, APU, macara de 5 tone cu sistem de stabilizare, RCWS, armura modulara)
ATLAS ( echipaj de trei personae, RCWS, armura modulara, doua trolii fiecare de 8 kN, lama bulldozer / ancore de pamant, armura modulara)
ARGUS (echipaj de doua persoane plus un operator/inginer, sisteme de masurare, sistem de marcare a rutei/drumului, capabilitati de demolare si detonare munitie, MAKEFAST BISA *, RCWS, armura modulara, echipament de geniu/lama bulldozer)
ATHENA ( echipaj de doua persoane plus un supraveghetor/commandant, trei operatori ai sistemlor de la bord si doi semnalizatori, sisteme de comunicatii si conducere a luptei, RCWS, APU, armura modulara)
*MAKEFAST BISA : https://resource.esriuk.com/esri-resources/royal-engineers/
De remarcat ca trenul de rulare a ramas acelasi: latimea senilei 500 mm, pas de 152.4 mm, lungimea amprentei pe sol de 3.99 metrii, 7 galeti cu suspensii cu brat pivotant (trailing arm), amortizoare pe galetul 1 si 6, asigurand o raza de giratie de 7.9 metri si o presiune la sol minima de 62 kPa (in cazul Ajax trece de 150 kPa).
Pentru Ulan si Pizzaro, senilele & galetii, sunt livrate de fosta divizie Diehl Defence Land Systems (din 2014 parte a KWM), ei fiind si furnizorii pt CV90, Marder, Puma si nu in ultimul rand pe blindatele romanesti (https://www.atlantic-bg.org/files/conference/3/DIEHL_DEFENCE_And_Systems.pdf )
Carena (sasiul) este construita din oțel sudat, care asigură protecție împotriva proiectilelor perforante de 14,5 mm pe arcul de 60° din față și protecție totală împotriva atacurilor cu arme de 7,62 mm. Este disponibilă o protecție balistică suplimentară împotriva proiectilelor APFDS (armour-piercing fin-stabilised discarding-sabot) de până la 30 mm, trase de la o distanță de 1.000 m pe un arc de 60° în față, și o protecție completă împotriva proiectilelor incendiare perforante de 14,5 mm (API) de la o distanță de 500 m.
Atat Pizzaro cat si Ulan sunt dotate cu turele cu tun de 30 mm Mauser MK 30-2 stabilizat in doua axe si, ca si armament ,secundar MG3 7.62 mm pt Pizzaro si MG74 7.62 mm pt Ulan. In cazul Pizzaro s-a optat pt un sistem de control al focului (FCS) de la INDRA .(https://www.indracompany.com/sites/default/files/indra_main_battle_tanks_and_armored_vehicles_fire_control_system_en_2020_0.pdf ) pe cand in cazul Ulan s-a optat pt un FCS de la Kollsman , azi parte a Elbit Systems USA (https://www.elbitamerica.com/land )
In cazul Ajax , britanicii au optat un tun fabricat de CTA, de 40 mm telescopat (mai multe informatii aici https://www.thinkdefence.co.uk/cased-telescoped-armament-system/ si aici https://www.cta-international.com/the-40-ctas/ ), turela fiind proiectata si produsa de Rheinmettal, sistem de alimentare a munitiei de la MEGGITT, componentele de antrenare & stabilizare a turelei de la Curtiss Right, system de comunicatii de la Bowman.
Doua lucruri distincte in cazul Ajax: are un APU de 12 kW (motorina) pentru a asigura energia ncesara sistemelor in cazul stationarii si toate modelele Ajaz au capacitatea de a tracta vehicule cu o masa totala de pana la 62 tone (in acest caz consumul de combustibil este de 4 ori mai mare). Curiozitati in cazul Ajax: are un rezervor de apa potabila racita si un incalzitor electric pentru apa (ceai).
Pentru noi cred ca nu e nici o indoiala ca cele mai fezabile vor fi turelele de la Elbit, atat prin prisma capacitatilor de productie din tara ale israelienilor, a comonalitatii cu cele de pe Piranha (subsisteme de conducere a focului, mecanisme de stabilizare si antrenare a turelei, sistemele de vizare ale comandantului si tunarului, interfete, etc) cat si din perspectiva operatorilor (usor de trecut de pe o masina de lupta pe alta, training facil, SDV-istica si personal de mententat déjà format si existent, etc).
Greu de crezut ca producatorii de turele / platforme configurabile gen MOOG (https://www.moog.com/markets/defense/turreted-weapon-systems.html ) sau John Cockerill (https://johncockerill.com/en/defense-2/weapons-systems/ ) vor avea sanse sa isi impune produsele.
Referitor la varianta Israeliana ASCOD cu tun de 105 mm: https://www.rumaniamilitary.ro/tancul-usor-sabrah
Despre mariajul Ajax Scout cu turela Abrams M1 sa discutat aici: https://www.rumaniamilitary.ro/bradley-ng-si-griffin#prettyPhoto
In tabelul de mai jos diferentele dintre ASCOD si ASOCD 2
Un avantaj major al GD este daca MApN se va decide sa achizitioneze ca MBT M1A1 sau M1A2, vor devenii furnizorul unic de blindate. Depinde cat de inteligenti si buni negociatori vor fi cei din MApN ca sa obtina maxim de beneficii, nu doar pt armata ci si pt economia tarii intr-o astfel de situatie (cehii solicitasera printre altele, in programul lor de dotare cu IFV, ca minim 40% sa fie realizat prin firme din Cehia). O problema insa ar fi faptul ca Romania ar depinde nu doar de o tara ( a carei administratie se mai schimba, modificandu-se astfel si politica externa si prioritatile sale), ci de o singura companie in ceea ce priveste blindatele sale care are o singura politica (interesele actionarilor sai) si obiective strict mercantile (raportarile trimestriale).
Cateva semne de intrebare vor persista.
Este Ajax un flop? Cred ca raspunsul este evident:
https://www.nao.org.uk/press-release/the-ajax-programme/
https://ukdefencejournal.org.uk/builder-to-reimburse-army-if-ajax-vehicle-unable-to-enter-service/
https://www.bbc.co.uk/news/uk-57348573
https://www.rumaniamilitary.ro/probleme-mari-pentru-ajax-si-gdls
O evaluare ceva mai detaliata a problemelor se poate gasi in revista Battlespace vol.22 din septembrie 2021
Pot fi evitate problemele aparute in programul Ajax? Foarte posibil, tinand cont ca in ultimele variante, atat Pizzaro 2 cat si Ulan 2 sunt masini de lupta fiabile.
Care din variante sunt mai potrivite pt armata romana? Mai jos imagini cu ASCOD 42 testat de Cehi (care aduce f.mult ca si gabarit cu Ajax), cu turela Elbit, insa nu teleoperata.
Au tras invataminte si vor evita greselile din programul Piranha V, atat guvernantii (MApN si Min. Economiei), UMB cat si GDELS?
Va fi capabil Min.Economiei si GDELS sa implice mai multe firme romanesti in fabricarea de repere, componente si subsisteme (evident in afara celor de “casa” sau abonate la contracte cu MApN)? Nu pot uita povestea Borsuk, in conditiile in care polonezii au industrie de aparare, exista vointa politica, preocupare si finantare pt dotarea cu armamenet si totusi uite ce se discuta despre Borsuk acu’ 6 ani https://defence24.com/polish-borsuk-ifv-unveiled-two-variants-of-the-new-vehicle, pentru ca in 27 aprilie sa fie comandate inca 4 pt teste (https://defence-blog.com/polish-army-to-get-first-batch-of-future-combat-vehicles-for-testing/ ). Insa pe 30 mai 2022, sa aflam ca poate, poate, K21 are sanse in Polonia (https://www.gov.pl/web/national-defence/we-are-strengthening-military-cooperation-between-poland-and-south-korea ).
In acelasi program se vor moderniza si MLI 84 M Jder? Vor fi utilizate si restul de turele OWS 25R (cu Spike, nu cu Maliutka M2T) existente largind baza de vehicule MLI 84M Jder (aceasta ar putea conduce fie la dotarea unor unitati noi cu acest vehicul, fie utilizarea prin rotatie a vehiculelor asigurand un nr de ore oarecum egal, si reducand uzura per total, flotila asigurand o durata de viata extinsa)? Vedem ca intr-un conflict cantitatea reprezinta o calitate, numarul pierderilor (chiar si estimat de adversari) fiind substantial, iar inlocuirea efectivelor pierdute nu se face de pe o zi pe alta asa incat exista inca utilitate pt MLI 84 M Jder in viitor chiar daca nu neaparat in prima linie, mai ales ca va fi singurul vehicul blindat (oarecum) amfibiu pentru inca o perioada lunga de timp.
Vor fi aplicate invatamintele din actualul conflict din Ucraina si vor dota IFV-ul cu sisteme active de protectie? Daca da, care vor fi acelea? Vor fi instalate sisteme optoelectronice noi pe MLI 84 M Jder?
Unde se situeaza ASCOD in raport cu concurenta?
| ASCOD 2 | LINX KF 41 | CV 90 Mk4* | K 21 ** | |
| echipaj | 3 | 3 | 3 | 3 |
| trupa | 8 | 8 | 8 | 9 |
| lungime | 7.6 m | 7.73 | 6.47 m | 6.9 m |
| latime | 3.15 m | 3.6 m | 3.1 m | 3.4 m |
| inaltime cu turela | 2.43 m | 3.3 m | 2.5 m | 2.6 m |
| greutate (gata de lupta) | 30000 kg | 50000 kg | 37000 kg | 25600 kg |
| motor | MTU 8V-183-TE22 8-V199 | Liebherr D 6912 | Scania | Doosan D2848LXE |
| putere | 530 kW @ 2300 rpm | 850 kW @ 1800 rpm | 745 kW | 447 kW pana la 559 kW |
| transmisie | Renk
HSWL106C |
Renk
HSWL256 |
Allison
X300 HD |
|
| suspensie | Bara de torsiune, swing arm | Bara de torsiune, swing arm, amortizoare Supashock | Bara de torsiune, amortizoare circulare Horstman | hidropneumatica |
| Grad protectie in configuratie standard | 4 | 5 | 4 | |
| Turela | Elbit | Rheinmetall | SAAB Bofors | Hanwa |
| Tun | 30 mm
Alternative: 105 mm , 120 mm |
30 mm
Alternative: 35 mm Rheinmetall Wotan 35 |
30 mm
Alternative: 35 mm, 40 mm, 50 mm, 105 mm, 120 mm |
40 mm
Alternative: 30 mm, 105 mm |
* CV90 poate fi amfibiu cu pregatire prealabila
** K-21 in variant sud-coreana este dotata cu sisteme flotante automate
Intreaga gama de IFV-uri germane (Puma, Lynx 31 si Lynx 41) sunt nu doar cele mai protejate insa si cele mai grele. Daca Puma a ajuns la maturitate si este un IFV excellent oferint un mix optim intre putere de foc, protectie si mobilitate (ajungand insa si la o limita privind capabilitatile de dezvoltare in viitor), Lynx e de-abia la inceput de drum si inca nu stim sigur cum vor arata variantele care vor devenii operationale, si mai ales cum se vor comporta in campul de lupta.
Personal cred ca odata atins un anumit volum al productiei, si pretul Lynx va incepe sa fie mai accesibil. Lynx este ca si conceptie mult mai nou ca ceilalti concurenti, inglobeaza din start tehnologii / sisteme care pt ceilalti producatori reprezinta upgrade-uri si modernizari, iar in unele cazuri este in avangarda, insa nu cred ca vom vedea prea curand in Romania aceste blindate din mai multe motive: am ratat colaborarea cu Rheinmetall asa ca nu vad cum acestia ar mai deschide acest subiect odata ce déjà au colaborarea cu ungurii si propun Slovaciei si Cehiei deal-uri asemanatoare, mai mult de atat avand déjà in Cehia o retea de subcontractanti si furnizori déjà bine pusa la punct; ma indoiesc ca cineva din vreun guvern al Romaniei va fi de acord sa achizitioneze blindate (si ulterior sa depinda cu piese de schimb, consumabile, training, etc) de la un producator maghiar de armamanent, fie el si JV sau subsidiara a Rheinmetall (foarte probabil ca Rheinmetall sa redirectioneze catre capacitatile de productie din Ungaria anumite comenzi, daca nu din alte motive macar din cauza mainii de lucru mai ieftine).
CV90 (sasiu dezvoltat de Land Systems Hägglunds si turela dezvoltata de SAAB Bofors) se pare ca tocmai ce a inregistrat un nou success comercial prin declararea CV90 MkIV ca favorit in cursa pentru selectarea ca viitor IFV al Slovaciei, in defavoarea LYNX 41 si ASCOD 2 (astfel Slovacia se va alatura Suediei, Norvegiei, Finlandei, Elvetiei, Olandei, Danemarcei si Estoniei ca utilizatori ai CV90). Mai putin remarcata este si stirea ca BAE impreuna cu Ritek modernizeaza 20 de vehicule CV90 pt Norvegia (tara care are cca 20 de firme implicate in fabricarea CV90) si ca Scania modernizeaza CV90 estoniene prin adaugarea turelei Protector RS4 de la Kongsberg, dotata cu Javelin si ca anul trecut SENOP (companie apartinand Patria Finland) a obtinut un contract pt modernizarea (parte din MLE-Mid-Life Extension pt CV9030) sistemului optoelectronic de vizare pe timp de noapte (https://senop.fi/defence-security/vehicle-vision-systems/ ).
Un alt fapt ce trebuie remarcat este ca BAE Systems a fost partenerul IVECO pentru ACV-ul celor din USMC, iar IVECO are experienta cu APC/IFV amfibii si cu proiectul brazilienilor GUARANI, astfel incat BAE System se poate pozitiona foarte bine impreuna cu IVECO ca un partener viabil pentru dezvoltarea/livrarea unui APC amfibiu. Iveco (in cooperare cu Otto Melara) tocmai ce au primit in ianuarie 2022 o comanda suplimentara de VBM (Freccia) in versiune Combat “PLUS” (https://www.italiandefencetechnologies.com/the-iveco-oto-melara-consortium-signs-the-contract-for-the-italian-armys-new-vbm-plus/ ).
Nu in ultimul rand, BAE Haegglunds produce celebrele BsV10 care ar putea inlocui cu success déjà anticele MLVM-uri.
Pe “scheletul” lui CV90 s-a dezvoltat o intreaga familie de vehicule:
CV9030: turret armed with 30 mm Bushmaster II automatic cannon
CV9035: Armed with a Bushmaster III 35/50 cannon
CV90105: Light tank equipped with 105 mm rifled tank gun/turret (GIAT TML 105 turret)
Armadillo: Armoured personnel carrier version built on a modular CV90 Mk III chassis.
CV90 STING: Combat engineering variant built on CV90 Mk I chassis.
CV90RWS Multi BK: Mortar carrier variant built on a CV90 Mk I chassis.
CV 9035DK: Danish variant of the CV 9035. It is armed with an ATK 35/50-mm Bushmaster III cannon and a 7.62-mm machine gun.
Luftvärnskanonvagn (lvkv) 9040: Anti-air vehicle, fitted with PS-95 radar from Thomson CSF Harfang (now Thales Group) and a high elevation 40 mm auto cannon capable of using programmable ammunition.
CV90 Mjolner: fitted with two 120 mm mortars
Stridsledningspansarbandvagn (Stripbv) 90: Command post vehicle
Eldledningspansarbandvagn (Epbv) 90: artillery observation vehicle
Bärgningsbandvagn (Bgbv) 90: Armored recovery vehicle
GRKPBV 901020: was a prototype mortar system with AMOS turret. It used two 120 mm breech-loaded mortars.
CV90 Mk IV: Upgraded version of CV90 with new turret, armament and protection.
BAE Systems prin BAE Haegglund ofera deasemenea CV90120 light tank, ca si contrapondere la oferta ASCOD 2 cu tun de 120 mm. CV90120 este motorizat de Scania (doar 670 CP), senile de otel cu latime de 533 mm si pas de 152 mm, si un sistem hidraulic semi-activ de tensionare a senilelor si suspensii cu bara de torsiune si amortizoare circulare (rotary dampers) de la Horstman (aceleasi care se regasesc si pe Ulan). Este deasemenea dotat cu sisteme de protectie pasiva – Defensive Aid Suite (DAS) si sistem de contramasuri MSA (http://www.baesystems.se/Hagglunds/Brochure/CV90Fam.pdf )
K 21 a fost dezvolta pt cerintele armatei Sud Coreene, adoptarea sa de catre o alta tara va presupune adaptarea IFV-ului cerintelor acesteia (este cam exclusa varianta off the shelf). Acest fapt face ca nu doar producatia ci si IOC sa se concretizeze intr-o perioada mai indelungata de timp. Desigur se pot adopta versiunile dezvoltate pt alte tari, insa foarte probabil acestea nu vor bifa toate cerintele armatei noastre (Red Back este gandit a opera in anumite medii, conditii de teren si clima, si este defapt propus de Hanwa Defense ca un produs aparte de K-21: https://www.hanwha-defense.co.kr/eng/products/antiaircraft-artillery-as21.do ). Faptul ca dezvolta acest vehicul cu cei de la Oshkosh (https://oshkoshdefense.com/tracked-vehicles/optionally-manned-fighting-vehicle-omfv/ ) poate reprezenta un avantaj, insa nu cred ca reprezinta o solutie pe termen scurt si/sau mediu pt tara noastra. Sud coreeni au realizat deasemenea o varianta de K-21 cu tun de 105 mm si cu turela CMI Defense CT-CV 105HP, si aceasta cu capabilitati amfibii.
Cu toate avantajele de transfer tehnologic si delocalizarea productiei pe care le ofera sud coreenii, nu vad cum s-ar putea concretiza o colaborare cu ei chiar si conditionata sa spunem de producerea MBT-ului la noi sub licenta lor, si asta nu atat din cauza sud coreenilor ci datorita guvernantilor nostri.
Un minim de realism este necesar. Pentru astfel de cooperari este nevoie de asumarea unor responsabilitati, luarea de decizii in timp util, facilitarea dezvoltarii liniilor de fabricatie / asamblare (finantarea investitiilor necesare, asigurarea cu personal calificat, crearea de conditii pt dezvoltarea pe orizontala a unor furnizori si subcontractori locali , etc), si nu doar sa asteptam ca toate problemele sa fie rezolvate de partenerul extern, noi punandu-le la dispozitie doar niste hale invechite si dezafectate.
PS: in cazul in care dorim un tanc usor, o alegere mai buna mi se pare Leopard 1A5 (acum ca membrii NATO s-au decis sa nu furnizeze Ucrainei tancuri de fabricatie occidentala https://www.tagesschau.de/inland/nato-schwere-waffen-101.html ), acesta fiind superior ca si protectie si mobilitate oricarui IFV, are snorkel, greutatea de cca 42 tone, ii permite sa treaca poduri peste care un MBT nu ar putea sa traverseze cursul de apa, déjà sasiul , motorizarea si transmisia sunt in dotarea Romaniei (Gepard-urile) si cel putin la acest nivel pregatirea / trainingul personalului nu ar trebuii sa ridice probleme majore, pretul achizitiei celor 88 de unitati pe care le are Rheinmetall (cel vehiculat prin presa este de 115 mil EUR) chiar daca adaugam logistica, training, piese, munitie este de cca 1.5 pana la 1.8 mil EUR per unitate, absolut nici un IFV neputand bate acest prêt (avantajul nefiind doar pretul ci si faptul ca sunt accesibile rapid, si sunt trecute printr-o revizie de Rheinmetall)
Tunul 105 mm L7A3 stabilizat este superior celui de 100 mm A308 de pe TR-85 M1, cantitatea de proiectile (DM12 HEAT-FS, DM502 HESH, DM23 APFSDS, DM33 APFSDS) la bordul lui Leopard 1A5 este cu cca 50% mai mare (60 de proiectile in loc de 41 pt TR-85 M1), sistemul de conducere a focului (EMES-18 MOLF-Modular Laser Fire Control System https://archive.org/details/JanesArmouredFightingVehicleRetrofitSystems199394/page/n413/mode/2up?q=Emes+18 ), sistemul LRF (Laser Rage Finder) sistemul pt vedere nocturna Zeiss WBG-X thermal imaging systems, sistem de ochire auxiliary TZF-3 (Turmzielfernrohr) precum si PERI R12 de la Carl Zeiss Optronics GmbH, toate conduc la o acuratete a focului de 0.085 °, care cu tot respectul, nu cred ca este atinsa de TR-85 M1.
Cei 850 CP ai MTU MB 838 Ca M500 asigura o mobilitate optima tancului avand un raport putere / greutate de cca 20 CP/tona superior lui TR-85 M1 de cca 17.2 Cp / tona (860 CP furnizati de 8VS-A2T2M cuplat cu THM-5800 pt cca 50 tone greutate totala pt TR-85 M1). Obiectiunile din trecut referitoare la costurile de operare si intretinere nu-si mai au obiectul (nici pt IFV acestea nu vor fi mai scazute), mai ales ca exista un parc sufficient de L1A5 ccare sa asigure componente. Un deal pt L1A5 ar fi oarecum echivalentul F-16 norvegiene, si ar permite achizitia pt inceput a unui nr mai mic de MBT (ca sunt M1A1, M1A2, L2A5 sau versiuni superioare). Cat despre TR-85 M1…fie trecut in parc rece/rezerva, fie donat moldovenilor de peste Prut, fie utilizat la antrenamente si aplicatii pana la terminarea resursei sau pana cade ultimul surub de pe el.
IAT