Mă știți: om bătrîn, bolnav, plin de întrebări și dileme. Am simțit o moleșeală în capul pieptului și am fost gata să cad jos cînd am aflat știrea de mai jos. Comunicatul Ministerului este sec și nu lasa loc de îndoieli.
Proiectul programului satelitar de telecomunicații destinat Sistemului Național de Securitate, în discuție la M.Ap.N.
Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, a avut miercuri, 21 noiembrie, la sediul M.Ap.N., o întâlnire cu președintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Marius-Ioan Piso, și cu o delegație de experți tehnici ai Agenției Spațiale Europene (ESA).
Experții ESA se află în România pentru asigurarea suportului tehnic Agenției Spațiale Române, instituție care participă la realizarea studiului-concept pentru fundamentarea proiectului sistemului satelitar de telecomunicații care va deservi nevoile Sistemului Național de Securitate al României, program care va fi coordonat de Ministerul Apărării Naționale.
Ministrul apărării naționale, Gabriel Leș, a mulțumit președintelui ROSA pentru bunele relații dintre cele două instituții, întărite prin semnarea unui protocol de colaborare, și experților europeni pentru sprijinul acordat ROSA în vederea implementării acestui proiect important pentru instituțiile de stat cu atribuții în domeniul securității naționale.
x x x
Dezvoltarea unui sistem satelitar de telecomunicații este un proiect strategic de interes național cu aplicare în spectrul comunicațiilor satelitare și tehnologiei avansate ce va asigura acoperirea multidomeniu a nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor de stat cu atribuții în domeniul securității naționale.
În prezent, România închiriază și utilizează anual, din mediul extern, un număr ascendent de fluxuri satelitare pentru structurile dislocate în zonele de interes, pentru executarea misiunilor în teatrele de operații, participarea la exerciții și angajamente naționale și internaționale, toate aceste linii de efort implicând costuri financiare foarte mari, atât pentru Armata României, cât și pentru instituții de stat cu atribuții în domeniul securității naționale. Astfel, Ministerul Apărării Naţionale, în perioada 2009 – 2018, a cheltuit aproximativ 7.500.000 euro pentru închirierea și asigurarea serviciilor de comunicaţii satelitare.
Programul are ca principale obiective consolidarea rolului României în cadrul NATO și UE, reducerea dependenței față de furnizorii de servicii satelitare, dezvoltarea etapizată a unui sistem satelitar propriu care să asigure îndeplinirea nevoilor de misiune ale Ministerului Apărării Naționale și instituțiilor de stat pe timp de pace, criză și război, precum și asigurarea redundanței rețelelor de comunicații terestre organizate la nivel național, care pot fi afectate major în situații deosebite, de urgență sau calamități.
România devine astfel un potențial furnizor de servicii satelitare în zona Balcanilor și la frontiera de sud-est a NATO și deschide noi arii de dezvoltare a industriei aero-spațiale la nivel național.În procesul de fundamentare al proiectului au fost parcurși, până în acest moment, o serie de pași – adoptarea unei hotărâri a CSAT pentru aprobarea realizării proiectului, încheierea protocolului de colaborare între Ministerul Apărării Naţionale și Agenția Spațială Română, elaborarea cerințelor operaționale comune, elaborarea documentelor tehnice pentru fundamentarea proiectului, elaborarea matricei cu sarcini, termene și responsabilități și inițierea procesului de activare a poziției orbitale geostaționare alocată României.
Ca activități de perspectivă, se va iniția procesul de încheiere a acordurilor internaționale pentru realizarea acoperirii primului satelit de telecomunicații geostaţionar (GEO), vor fi întocmite și aprobate specificațiile tehnice, va fi cerută aprobarea Parlamentului României și vor fi înaintate spre adoptare actele normative necesare derulării acestui la proiect.
Ulterior, va fi derulată procedura de achiziție, cu luarea în considerare a valorificării la maxiumum a soluțiilor de offset și vor fi parcurse etapele de lansare, testare, acceptanță, operaționalizare și exploatare a sistemului, având ca termen de realizare a primei etape – trimestrul I/2022.
Dezvoltarea capabilității pe viitor are în vedere lansarea și a altor sateliți, în concordanță cu nevoile de acoperire satelitară și de servicii de comunicații satelitare ale instituțiilor beneficiare ale proiectului.
Durată de viață a unui satelit GEO este de minim 15 ani, garantată de producător, iar aria de acoperire a sistemului va fi teritoriul national și teatrele de operații unde România are dislocate forțe.
Costurile necesare realizării primei etape a programului (legate de construcția și lansarea satelitului GEO, construcția centrelor de sol necesare telemetriei şi distribuirii serviciilor de telecomunicații), precum și cele presupuse de etapele ulterioare de dezvoltare vor fi estimate după elaborarea cerințelor operaționale comune și a documentației tehnice.
Fundamentarea programului are în vedere implicarea cât mai consistentă a industriei naționale, prin posibilitatea de a produce în țară componente ale sistemului satelitar, precum și prin utilizarea unor modalități de cooperare industrială.
Biroul presă
Să înțelegem gogomănia.
Scopul
Scopul satelitului sunt servicii de telecomunicații pentru instituțiile din domeniul securității naționale. Pentru a fi folosit pentru telecomunicațiile din TO și din țară. Comparând cu acoperirea Bangabandhu-1, am putea să acoperim zone aflate în cercurile roșii din imaginea de mai jos. Dar și aceasta se face cu spot beams, deoarece un nivel al semnalului suficient de mare peste tot necesită mult mai multă putere. Deci va fi nevoie de un număr de antene suficient de mare, care să acopere la alegere diverse zone, deoarece nu știm unde vor exista teare de operațiuni și o acoperire continuă, în România. Sau de antene adaptive, care în funcție de forma care se modifică, zona de acoperire a satelitului să se modifice.
Cine și cum
1. Cine
Instituțiile care se ocupă și se vor ocupa de problemă sunt MApN și RoSA. Adică cei cu cea mai mare experiență în domeniul comunicațiilor prin satelit din Europa, cu experiență demonstrabilă în cercetarea și dezvoltarea de soluții de înaltă tehnologie pentru domeniul apărării – Forța Spațială Română/Statul Major al Forțelor Spațiale Române. Și vârful de lance al cercetării în cosmologie și astrofizică, datornicii la ESA, RoSA. Este totuși ceva ce nu înțeleg. De ce în această combinație nu a fost adusă și ARCA. Măcar se adunau toți experții la un loc. Sau, poate, se tem de competiție; mdeh, hoțul de hoț se teme.
2. Cum
Păi este în derulare deja o primă etapă, urmând să avem – după o serie de conferințe, congrese, simpozioane și întâlniri – câteva concluzii. Dar ceea ce mi-a sărit în ochi este valorificărea la maxiumum a soluțiilor de offset. Adică vom dezvolta ramura spațială românească pentru o constelație de … un satelit. Sau poate vom integra în industria locală fabricarea terminalelor. Dar, dacă este vorba de o rețea dedicată securității, câte terminale vor fi fabricate? Și o nelămurire proprie: de ce nu le-am valorificat până acum pentru un tanc, pentru un transportor, pentru o rachetă, pentru … nu știu, pentru orice?
3. Unde
Satelitul se va afla pe o poziție de pe orbita geostaționară (GEO) aparținând României. Dar parcă renunțasem la ea, când cu olimpiada de la Atena, cedând o poziție grecilor pentru Hellas Sat 2 (lansat în 2003). Satelitul pare a fi încă bine și în viață și nu dă semne de oboseală. Dar conducătorii noștri se așteaptă probabil ca HellasSat să își înceteze activitatea.
Banii
Ministerul nu știe aritmetică elementară sau nu a învățat să folosească Interwebs. Deci în acest moment sunt [implicate] costuri financiare foarte mari, de 7.5 mil EUR pentru perioada 2009-2018. Presupunând dublarea nevoii de miine, costul pentru 2019-2028 ar fi 15 mil EUR. Adică sunt implicate din nou costuri financiare foarte mari, mult mai mari.
Deci ce putem face pentru a avea costuri mai mici cu serviciile de telecomunicații? Să facem câteva studii de caz.
1. Pentru Iridium, estimarea investiției în Iridium Next este de ~2.9 mld USD, aceștia fiind banii pentru dezvoltarea, construcția și lansarea a 81 de sateliti (72 funcționali plus 9 rezervă) contractul pentru construcția lor fiind încheiat cu Orbital ATK (acum Northrop Grumman Innovation Services). Sateliții au fost lansați pe LEO, fiind nevoie de 10 lansări, serviciile de lansare fiind asigurate de SpaceX. Deoarece structura costurilor nu este publică vom face câteva presupuneri: costul pentru fiecare lansare a fost cel de listă, costul de dezvoltare al sateliților este inclus în prețul sateliților, pentru încărcătura suplimentară de pe ei nu s-a plătit nimic și nu se plătește chirie sau taxe de colocare. COnsiderând prețul de listă de 60 mil USD pentru o lansare SpaceX, doar ridicatul pe orbită este estimat la 600 mil USD. Pentru cei 81 de sateliti rămân 2.3 mld USD adica 28.4 mil USD/satelit. Generatia anterioara Iridium a avut costul de productie de 5 mil USD/satelit in 1997-1998. Sateliții Iridium se află pe orbita joasă (LEO).
Caracteristicile unui satelit Iridium Next:
– durată viață: 15 ani
– orbită: LEO
– masă: ?
– energie generată: ?
– comunicații: bandă L 128 kbit/s – mobile; 1.5 Mbit/s – terminale maritime, bandă Ka 8 Mbit/s – terminale fixe sau transportabile.
Dar satelitul românesc ar trebui să se poziționeze pe o orbită geostaționară (GEO), cu o durată de viață a lui este de 15 ani. Va fi destinat comunicațiilor în domeniul securității naționale. Deci va fi mult mai scump.
2. În 2015 contractul pentru satelitul Bangabandhu-1 (dezvoltat de Thales Alenia Space) a fost de 248 mil USD, 188.7 mil USD fiind finantare HSBC. Satelitul a fost lansat tot cu o rachetă Falcon 9 de SpaceX.
Caracteristicile Bangabandhu-1:
– durată viață: 15 ani
– orbită: GEO
– masă: 3709 kg
– energie generată: 6 kW
– transpondere: 14 bandă C, 26 bandă Ku (Bangladesh, Golful Bengalal, Nepal, Bhutan, Sri Lanka, Filipine, statele din estul Indiei – Bengal, Assam, Meghalaya, Mizoram, Tripura, Nagaland, Arunachhal Pradeah – și Indonezia).
3. SES a planificat în 2021 lansarea unui satelit de telecomunicații, SES-17. Dezvoltarea o face Thales Alenia Space. Costul estimat este de 500 mil USD (nu se știe dacă include lansarea, probabil da).
Caracteristicile SES-17:
– durată viață: 15 ani
– orbită: GEO
– masă: 6000 kg
– energie generată: 15 kW
– transpondere: 200 bandă Ka (America de Nord, America de Sud, Mexic, Caraibe).
Concluzie
Deci ce facem pentru a reduce costurile? Ne facem/cumpărăm satelitul nostru, prin statul român. Pentru că dacă 22.5 mil EUR în 20 de ani este mult, atunci minimum 250 mil USD pentru 15-18 ani este mai puțin. Dar vom exploata la maximum oportunitățile de offset. Premiul I la matematică și economie se acordă anul acesta Ministerului.
În loc de încheiere
Presupuneri. Poate scopul ascuns este folosirea satelitului pentru comunicatii pentru UAV/UGV/USV pe care le vor achizitiona în perioada următoare. Poate doresc să închirieze unul-două transpondere unor operatori de telecomunicații prin satelit din România și/sau Europa de Est. Poate vor muta toate comunicațiile din teritoriu pentru toate rețelele statului (ANAF, SRI, STS, ISU, Politie, muindarmerie, prefecturi, Loteria Română, Romsilva, etc) prin satelit. S-a gândit cineva la întârzierile internetului prin Satelit? S-a gândit cineva la lățimea de bandă care va fi disponibilă? S-a gândit cineva – dacă vom migra toate retelele la transmisiuni prin satelit – la bieții bugetari care vor sta pe Yahoo Messenger, care se vor uita la p0rn cu viteze foarte mici?
I-aș putea bănui și de inteligență, de inițiativă, de idei. Însă nu pot face asemenea greșeli văzând halul în care este România și modul în care se transformă.
Sintem vai de capul nostru (corupția este neclintită și la fel de înfloritoare, Iliescu nu a văzut închisoarea pentru mineriadă, justiția devine marionetă, MApN nu e în stare să își facă în casă curățenie, în MAI sunt doar niște slugi fără coloană vertebrală, incompetența din instituțiile statului este regula nu excepția) dar vom avea satelit. Vede cineva asemănarea cu societatea, cu cei care stau în blocuri de garsoniere confort II dar au BMW X6 în parcare?
Acțiunile noastre sunt oglinda noastră.
#securitateatraieste
#lasatiabureala
Mulțumiri RoJackal pentru semnalare.
Iulian
