Recomandare: pentru o experiență completă cititorii sunt rugați să utilizeze browserul Firefox. Pentru a vizualiza orbitele este nevoie sa faceți click pe imagine.
Kepler
Așa cum autorul a menționat în articolele anterioare, era așteptat finalul vieții telescopului Kepler, lui fiindu-i atribuite 70% din cele aproximativ 3800 de exoplanete descoperite până acum. Telescopul poate fi considerat decedat deoarece a rămas fără combustibil.
Lansat pe 7 martie 2009, și-a încheiat în 2013 misiunea principală după defectarea celei de-a doua roți inerțiale din cele patru cu care era echipat. Din 2014 a început misiunea extinsă – K2 – păstrarea orientării realizându-se folosind doar două roți inerțiale și radiația solară. Observațiile au fost făcute în campanii care durau câte 80 de zile.
Costul total al programului Kepler se situează la ~700 milioane USD.
Telescopul Kepler (sursa NASA via Wikipedia)
Pe baza observațiilor sale, la data scrierii acestor rânduri au fost identificate 2681 de planete din care 354 au fost identificate doar din datele culese în timpul misiunii extinse. În acest moment mai există încă 2899 de observații care conțin planete candidate, acestea urmând să fie validate. [10] De asemenea, au fost documentate 61 de supernove. [9]
Rezultatele misiunilor Kepler și K2 (sursa NASA)
Continuarea căutării exoplanetelor o face deja din luna iulie telescopul TESS (engl Transiting Exoplanet Survey Satellite).
Telescopul TESS (sursa NASA)
Finalul nu va avea același dramatism ca în cazul Cassini; îi va fi trimisă o comandă care va opri transmițătorul radio și calculatoarele, devenind o bucată de metal care va pluti în spațiu. Orbita sa este heliocentrică, fiind în urma Pământului la o distanță de 137 mil km la 1 mai 2018. Perioada orbitei sale este de 372.5 zile. [8]
Orbita Kepler [8]
Kepler
RIP, Kepler.
Dawn
A fost parte a programului Discovery care își dorea să pună în practică o serie de misiuni științifice cu cost redus, în contrast cu programul New Frontiers care nu avea constrângeri de buget atât de mari.
Dawn (sursa NASA)
Povestea facerii ei este una europeană. Dawn a fost acceptată odată cu telescopul Kepler în decembrie 2001. A fost anulată în decembrie 2003, reintrodusă pe lista misiunilor în dezvoltare în februarie 2004. Dezvoltarea a fost oprită în octombrie 2005, amânată fără un termen exact î ianuarie 2006, anulată pe 2 martie 2006. Orbital Sciences Corporation a renunțat la profit, solicitând continuarea dezvoltării NASA trebuind să plătească doar costul de dezvoltare și producție. A fost din nou activată pe 27 martie 2006. Bugetul inițial a fost de 373 mil USD, dar costul final de construcție a ajuns la 446 mil USD. [13] 130 mil USD a fost costul de operare timp de 11 ani.
Dawn în producție (sursa 1 – NASA; 2,3 – NASA via Spaceflight 101)
A fost lansată în septembrie 2007 pentru a studia două din cele trei protoplanete ale centurii de asteroizi – Vesta și Ceres – acestea fiind rămășițe ale perioadei de formare a planetelor, proces oprit însă în cazul celor două de Jupiter.
Orbita Dawn [13]
Dawn a intrat pe orbita Vesta la data de 16 iulie 2011 și pe orbita Ceres la data de 6 martie 2015, după ce a survolat planeta Marte la data de 18 februarie 2009. Deși s-a propus și vizitarea unei a treia destinații NASA s-a opus. Este prima misiune de explorare care a utilizat pentru propulsie motoare ionice.
Ceres are o treime din masa centurii de asteroizi și se presupune că are un miez din rocă și o manta de gheață. Vesta are o zecime din masa centurii de asteroizi și se presupune că are un miez metalic și o manta din rocă. Vesta este și mai în etate: pare să se fi format cu 3 milioane de ani înaintea Ceres.
Vesta, Ceres și Luna la scară [13]
A fost găsită apă în mineralele de la suprafața asteroidului Vesta, alături de compuși bogați în carbon. Tot Vesta are și un bazin uriaș în emisfera sudică, vizibil de pe Pământ cu telescopul, datat cu doar un miliard de ani în urmă. Numit Rheasilvia, are un diametru de 500 km și o adâncime de 19 km. Pe Ceres a fost descoperit cel mai mare depozit de minerale bazate pe carbon în afara Pământului, aceste depozite fiind asociate pe Pământ cu lacuri, mări și oceane. Această asociere sugerează că este posibil ca apa să se fi ridicat la suprafață, depozitând săruri. Ceres are și un vulcan imens, cu altitudinea de 5 km, acesta fiind considerat de fapt un vulcan rece (engl cryovolcano). De asemenea, pe Ceres au fost găsiți compuși organici în zona Craterului Ernutet.
Craterul Ernutet – imagine compusă (sursa NASA)
Nici Dawn nu va avea un final asemănător cu al Cassini. Va rămâne pe o orbită joasă în jurul Ceres cel puțin pentru următorii 20 de ani, o altă deșeu metalic plutind în derivă în spațiu.
Dawn
RIP, Dawn.
Sputnik 2
La doar o lună de la lansarea satelitului Sputnik 1, pe 3 noiembrie 1957, U.R.S.S. a dus pe orbită al doilea satelit artificial al Pământului.
8K71PS M1-2PS, cea care a dus Sputnik 2 pe orbită 1 – [20], 2 – [11]
A fost o navă cu masa de 509 kg, care a stat în spațiu 162 de zile. La bord, pe lângă instrumentele științifice (contoare Geiger și spectrofotometre) s-a aflat și prima ființă vie care a ajuns în spațiu: Laika.
Laika în timpul antrenamentelor (sursa 1 – Heritage Images via Time Magazine, 2 – Welt)
Din punct de vedere științific, sovieticii au ratat descoperirea centurii de radiații. Semnalele trimise de Sputnik 2 au fost recepționate de stații din Australia și America de Sud, însă U.R.S.S nu a colaborat (s-a solicitat un schimb – codul pentru interpretarea datelor pentru datele recepționate). Centura de radiații a fost redescoperită mai târziu de satelitul Explorer 1 și numită Centura Van Allen. S-ar fi putut numi Centura Vernov.
U.R.S.S. a pretins că Laika a trăit 6 zile. Semnalele recepționate de la senzori arată că probabil nu a supraviețuit mai mult de 6-7 ore din cauza temperaturii.
Pe 10 noiembrie 1957, la cea de-a XL-a aniversare a Revoluției Ruse, Hrușciov a spus: Acum primul nostru Sputnik nu mai este singur în călătoriile sale spațiale.
Laika, surpriză la gumă de mestecat (sursa internets)
RIP, Laika.
Calcule cu ISS și Soyuz – final
Este momentul să încheiem telenovela cu ISS și Soyuz, începută în urmă cu trei săptămâni, pe 11 octombrie. Investigația Roscosmos s-a finalizat.
Soyuz MS-09 (sursa friendsofnasa.org)
Cauza accidentului a fost un senzor de separare deformat, instalat la Baikonur în timpul asamblării. Un extras din comunicatul de presă este prezentat mai jos. [12]
The launch ended up with a launcher failure caused by abnormal separation of one of the strap-on boosters (Block D) that hit with its nose the core stage (Block A) in the fuel tank area. It resulted in its decompression and, as consequence, the space rocket lost its attitude control.
The abnormal separation was caused by the non-opening of the lid of the nozzle intended to separate aside Block D oxidizer tank due to the deformation of the separation sensor pin (bended by 6˚45‘). It was damaged during the assembling of the strap-on boosters with the core stage (the Packet) at the Baikonur Cosmodrome. The LV failure cause is of the operational nature and spreads to the stock of already assembled packets of the Soyuz rocket.
The Emergency Crew Rescue System of Soyuz MS-10 spaceship functioned properly. The crew was acting as required by the on-board instructions and those given by the Mission Control Center.
Vor trebui realizate investigații la toate rachetele Soyuz care au fost deja asamblate pentru a verifica senzorii de separare.
A fost făcut public și un film care prezintă o înregistrare cu o cameră de la bordul rachetei.
Soyuz, imagini surprinse de camera de la bord
Soyuz, film compus
Din punct de vedere al misiunilor, au fost efectuate câteva ajustări:
– Progress MS-10 (misiune cargo) va fi lansată pe 16 noiembrie;
– Soyuz MS-11 (cu echipaj) va fi lansată pe 3 decembrie;
– Soyuz MS-09 va reveni pe Pământ pe 20 decembrie.
SpaceX
Numărul de evenimente care au implicat SpaceX în ultima perioadă au determninat autorul să îi acorde un spațiu mai larg.
O primă știre despre SpaceX se referă la faptul că negociază cu Goldman Sachs un împrumut de 500 mil USD. [23] Direcțiile actuale de dezvoltare ale SpaceX sunt Falcon 9/Heavy, StarLink și BFS/BFR. Pentru Falcon 9 SpaceX urmărește construirea unui număr suficient de mare de boostere care să permită lansări constante pe termen mediu, scopul fiind refolosirea unui booster de 10 ori. StarLink este o constelație de sateliți care își propune să ofere acces global la internet, finanțând dezvoltarea următoarelor vehicule. BFR/BFS știm cu toții ce ar trebui să realizeze. valoarea de piață a SpaceX este estimată la 28 mld USD.
Elon Musk (sursa AP via Daily Mail)
Cea de-a doua știre se referă la complexul construit de SpaceX la Boca Chica în Texas. Inițial acesta era destinat lansărilor Falcon 9, însă SpaceX și-a schimbat planurile, acesta fiind destinat BFR. Amenajarea a întârziat datorită instabilității solului, fiind nevoie de aducerea a 230000 de metri cubi de sol. Costul estimat a fost de 100 mil USD în septembrie 2014.
Așezarea complexului SpaceX Boca Chica (sursa USofA federal govt/FAA)
Boca Chica înainte de începerea lucrărilor [21]
Boca Chica (sursa Twitter, @Desmarius, @Nehkara)
Boca Chica la final de octombrie 2018 [21]
Boca Chica (sursa reddit SpaceXLounge)
Cea de-a treia știre a sosit pe surse și este că Elon Musk vizitat în iunie divizia de dezvoltare StarLink din Redmont și a concediat șapte persoane din management în urma … unui dezacord referitor ritmul de dezvoltare și testare. În locul lor au fost aduși manageri ai SpaceX din Hawthorne care au primit ordin ca primii sateliți StarLink să fie lansați până la jumătatea anului 2019.
Doi dintre managerii care au plecat după vizita lui Musk sunt Rajeev Badyal (SpaceX Vice President of Satellites, fost inginer hardware la Microsoft și HP) și Mark Krebs (proiectant și arhitect, inginer care a lucrat la divizia aerospaială a Google). Badyal a mai dorit câteva iterații pentru dezvoltare, Musk a insistat pentru sateliți mai simpli, mai ieftini, lansați mai curând.
SpaceX a adoptat și a integrat în dezvoltarea produselor sale metodologia din dezvoltarea software, cu un număr mare de iterații. A fost și o declarație la un moment dat în care se spunea că SpaceX nu a lansat niciodată până acum două rachete identice datorită modificărilor continue. NASA nu a fost prea încântată cu această abordare, pentru zborurile cu echipaj solicitând o configurație care să nu fie modificată – cunoscută și ca Falcon 9 Block 5.
Un angajat al SpaceX a declarat, anonim: We’re using the Tintins to explore altitude changes. They’re happy and healthy and we’re talking with them every time they pass a ground station, dozens of times a day. We were streaming 4k YouTube and playing ‘Counter-Strike: Global Offensive’ from Hawthorne to Redmond in the first week..
Scopul final este – pentru început – un număr de 4425 sateliți pe LEO. Crescut apoi până la 10000 pentru a acoperi nevoia de lățime de bandă aflată în creștere.
Satelit StarLink numit TinTin (sursa SpaceX)
Punem 10000 de sateliți pe orbită (sursa webcast via NY Post)
Ultima știre este că SpaceX a testat pe 25 octombrie racheta care va fi utilizată pentru prima misiune cu echipaj, lansată fără echipaj, către ISS. A fost un test static al boosterului care va fi lansat în ianuarie 2019, cu capsula Dragon, fără astronauți.
Test static al Falcon 9 (sursa Twitter @SpaceX)
Mărunțiș
- Pe 1 noiembrie 1962 U.R.S.S. a lansat Mars 1 (cunoscut și ca 1962 Beta Nu 1, Mars 2MV-4 și Sputnik 23), acesta fiind o sondă Venera modificată. La distanța de 100 milioane km de Pământ comunicațiile cu sonda nu au mai putut fi stabilite. Trebuia să survoleze Marte la 11000 de km altitudine, însă calculele arată că a trecut la aproximativ ~193000 km. O mică deviație.
- Virgin Orbit a început testele de integrare pentru soluția de lansare a sateliților – LauncherOne. Seamănă cu cel al Orbital Sciences – Pegasus XL. Ambele fiind versiuni pentru pitici ale Stratolaunch. OrbitGirl duce LauncherOne până la altitudinea de 10700 de metri; este apoi lansată treapta următoare (LauncherOne) care are lungimea de 21 de metri care duce până pe LEO sateliți cu masa de până la 500 de kilograme. Pegasus are deja 40 de zboruri la activ.
- Avionul dezvoltat de Stratolaunch – cel mai mare construit vreodată – a efectuat un nou test de rulare la sol.
- Parker Solar Probe a început pe 31 octombrie prima apropiere de Soare, după ce pe 29 octombrie a devenit obiectul artificial care s-a apropiat cel mai mult de Soare, depășind sonda Helios 2 care s-a aflat în aprilie 1976 cel mai aproape de Soare. Cel mai apropiat survol îl va avea în 2025 la doar 6.16 mil km, acum fiind la 42 mil km. Totalul de survoluri planificat este de 24, primul având periheliul (cel mai apropiat punct de Soare) pe 5 noiembrie.
- Compania ‘privată’ chineză LandSpace Tech a lansat racheta cu trei trepte ZQ-1 cu satelitul chinezesc Weila-1 al televiziunii CCTV. Lansarea a eșuat. Primele două trepte s-au comportat normal. Treapta a treia a avut o problema care a împiedicat satelitul să ajungă pe orbită. Satelitul avea o masă de 10-30 de kg (depinde de chinezul care face declarația). Un reprezentant al LandSpace a declarat că This final result is not perfect, but we have achieved some of our goals, especially the key steps like the rocket’s stages and cowling separation. We will analyse the information from remote sensing records and try to find out what went wrong. Technologically speaking, there are some shortcomings [with the launch]. But our team feel very encouraged. Următoarea lansare este programată pentru 2020.
- JAXA a reușit lansarea KhalifaSat și GOSAT-2. China a reușit lansarea sateliților BeiDou și a satelitului oceanologic CFOSAT. Lansarea ICON cu Pegasus XL a fost amânată din motive tehnice.
- Sonda Hayabusa2 încă face curte asteroidului Ryugu și se pregătește de aasteroidizare (?!). A lansat două vehicule care se deplasează prin salturi (MINERVA-II1A și MINERVA-II1B) și o sondă care să aasteroidizeze (?) – MASCOT (engl Mobile Asteroid Surface Scout). MASCOT a decedat după 17 ore de la contactul cu solul. Scopul Hayabusa2 pentru perioada următoare este să colecteze eșantioane pe care să le aducă apoi pe Pământ. După misiunea Hayabusa când în 2005 a fost vizitat asteroidul Itokawa inginerii și oamenii de știință se așteptau la o suprafață plană cu praf, nu la ceea ce au găsit pe Ryugu. Adică moloz. Pietriș. Prundiș. Pașii următori sunt găsirea unui loc potrivit pentru a aasteroidiza (!). În perioada următoare Ryugu va ajunge de partea cealaltă a Soarelui, astfel încât echipa din centrul de control va avea un răgaz pentru a găsi cea mai bună cale de a acționa.
- Calculatorul produs de HPE (HP Enterprise) aflat la bordul ISS și numit Spaceborne Computer va fi pus la dispoziția oamenilor de știință după un an de teste pe ISS. Avantajul este posibilitatea de a face analiza datelor culese la bordul ISS, lățimea de bandă disponibilă pentru transferul de date cu Pământul fiind limitată. Bazat pe componente COTS, a întâmpinat probleme cu discurile SSD, acestea defectându-se mult mai des decât pe Pământ.
- Pe 31 octombrie 1938 Orson Welles a terorizat în noaptea de Halloween locuitorii din New York și New Jersey cu Războiul Lumilor.
- Nimic de la ARCA (no news is good news). De fapt au produs ceva, dar este un nimic. Pregătesc o revoluție în stilul ARCA. Probabil un eveniment trist de piar.
- Nimic de la RoSA (no news is good news).
Sonda Mars 1 (sursa NASA)
Produsele Virgin Orbit: OrbitGirl și LauncherOne (sursa Virgin Orbit)
Orbital/Northrop Grumman Pegasus XL (sursa 1, 2 – [29]; 3 – NASA)
Stratolaunch (sursa twitter Stratolaunch)
Parker Solar Probe (sursa 1 – NASA; 2 – The Planetary Society)
(sursa 1,2 – [31]; 3 – LandSpace)
Marcaje pentru aasteroidizare (…) – mingile cu diametrul de ~10 cm (sursa JAXA)
Marcaj aflat pe suprafața Ryugu, imagine de la altitudinea de 20 m (sursa JAXA)
Suprafața Ryugu; imagine de la altitudinea de 42 m (sursa JAXA)
Replică a calculatorului HPE de pe ISS (sursa HPE)
Orson Welles (sursa CBS)
Evenimentele următoare
În perioada următoare au fost programate zborurile:
| Dată & oră | Loc | Eveniment / Misiune | Organizație | Observații |
|---|---|---|---|---|
| 27 octombrie 2018 | ZQ-1 | LandSpace, China | eșec (video) | |
| 29 octombrie 2018 04:08-04:20 GMT | Tanegashima Space Center, Japonia | H-2A – GOSAT 2 & KhalifaSat | JAXA | succes (video) |
| 29 octombrie 2018 | Jiuquan | LongMarch 2C – CFOSAT | China&Franța | succes (video) |
1 noiembrie 2018 |
Xichang | LongMarch 3B – BeiDou | China | probabil succes |
| octombrie 2018 | Satish Dhawan Space Center/Sriharikota | GSLV Mk 3 – GSAT 29 | India | alte surse vorbesc despre noiembrie (scheduled to be launched during the second half of 2018) posibile schimbări |
| noiembrie 2018 | Wenchang | Long March 5 – Shijian 20 | China | amânat pentru ianuarie? |
| 3 noiembrie 2018 | Plesetsk | Soyuz – Glonass M | Rusia | |
| 7 noiembrie 2018 00:47:27 GMT | Sinnamary, Guyana Franceză | Soyuz – MetOp C | Arianespace/ESA | |
7 noiembrie 2018 08:00-09:30 GMT |
Cape Canaveral Air Force Station | Pegasus XL – ICON | Northrop Grumman/NASA | Lansare din avion (neconfirmat) |
| 11 noiembrie 2018 05:00 GMT | Launch Complex 1, NZ | Electron – It’s Business Time | RocketLab | |
| 14 noiembrie 2018 | Cape Canaveral | Falcon 9 – Es’hail 2 | SpaceX/Qatar | |
| 15 noiembrie 2018 09:49 GMT | Pad 0A, Wallops | Antares – Cygbus NG-10 | Grumman/NASA | |
16 noiembrie 2018 18:14 GMT |
Baikonur | Soyuz – Progress | Roscosmos | |
| 19 noiembrie 2918 | SLC-4E, Vandenberg | Falcon 9 – Spaceflight SSO-A | SpaceX/Spaceflight | |
| 22 noiembrie 2018 | Baikonur | Soyuz – EgyptSat-A | Roscosmos/Egipt | |
| 27 noiembrie 2018 21:19 GMT | Cape Canaveral | Falcon 9 – SpaceX CRS 16 | SpaceX/NASA | |
| 27 noiembrie 2018 | Satish Dhawan Space Center/Sriharikota | PSLV – HySIS | India | alte surse vorbesc despre 22 noiembrie |
| 29 noiembrie 2018 | SLC-6, Vandenberg | Delta 4-Heavy – NROL-71 | ULA/NRO | alte surse vorbesc despre 3 decembrie |
| decembrie 2018 | Vandenberg | Falcon 9 – Radarsat | SpaceX/Canada Space Agency Maxar | posibil amânat pentru februarie |
| 30 decembrie 2018 16:38 GMT | Vandenberg | Falcon 9 – Iridium Next 66-75 | SpaceX/Iridium |
Evenimente din perioada următoare:
- 16 noiembrie 2018: Modulul de Serviciu Orion ajunge în USofA
- 23 noiembrie 2018 05:39 GMT: Lună plină
- 26 noiembrie 2018: amartizarea misiunii InSight
- 13-14 decembrie 2018: Geminidele, vârf de activitate
- 16 decembrie 2018: Cometa 46P/Wirtanen se va afla la cel mai apropiat punct de Soare
- 20 decembrie 2018: plecarea Soyuz MS-09 de pe ISS
- 21 decembrie 2018: Solstițiul de iarnă
- 22 decembrie 2018 17:49 GMT: Lună plină
Fotografia săptămânii
Autorul a ales ca fotografie a săptămânii o imagine care ar trebui sa fie un mesaj pentru toti cei se gindesc uneori la un selfie. Dacă acel selfie nu va avea un mesaj, atunci este de evitat. Imaginea de mai jos prezintă un selfie acceptabil, în opinia autorului.
Selfie al lui Aki Hoshide, septembrie 2012 (sursa NASA)
Va urma sau nu va urma? Aceasta este întrebarea.
Surse:
1. Site NASA ( https://www.nasa.gov/ )
2. Site ESA ( http://www.esa.int/ESA )
3. Site Roscosmos ( http://en.roscosmos.ru/ )
4. Site SpaceX ( http://www.spacex.com/ )
5. Site Kennedy Space Center ( https://www.kennedyspacecenter.com/launches-and-events )
6. Site ISRO ( https://www.isro.gov.in/ )
7. Site RocketLab ( https://www.rocketlabusa.com/ )
8. Kepler (spacecraft) ( https://en.wikipedia.org/wiki/Kepler_(spacecraft) , accesat la 2018-10-02)
9. Kepler and K2 ( https://www.nasa.gov/mission_pages/kepler/main/index.html , accesat la 2018-10-02)
10. NASA Exoplanet and Candidate Statistics ( https://exoplanetarchive.ipac.caltech.edu/docs/counts_detail.html , accesat la 2018-10-02)
11. Sputnik 2 ( https://en.wikipedia.org/wiki/Sputnik_2 , accesat la 2018-10-02)
12. Press-conference on the findings of the State Committee investigation of the Soyuz failure of October 11, 2018 ( http://en.roscosmos.ru/20752/ , accesat la 2018-10-02)
13. Dawn (spacecraft) ( https://en.wikipedia.org/wiki/Dawn_(spacecraft) , accesat la 2018-10-02)
14. NASA Dawn Mission ( https://dawn.jpl.nasa.gov/ , accesat la 2018-10-02)
15. Discovery Program ( https://en.wikipedia.org/wiki/Discovery_Program , accesat la 2018-10-02)
16. New Frontiers program ( https://en.wikipedia.org/wiki/New_Frontiers_program , accesat la 2018-10-02)
17. NASA Planetary Missions ( https://planetarymissions.nasa.gov/ , accesat la 2018-10-02)
18. Discovery Missions Lisst ( https://planetarymissions.nasa.gov/missions/discovery , accesat la 2018-10-02)
19. New Frontiers ( https://planetarymissions.nasa.gov/missions/new%20frontiers , accesat la 2018-10-02)
20. Sputnik 2: The First Animal in Orbit ( https://www.drewexmachina.com/2017/11/03/sputnik-2-the-first-animal-in-orbit/ , accesat la 2018-10-02)
21. The SpaceX Big Texas Spaceport Is Coming. But Will It Have Anything To Launch? ( https://www.popularmechanics.com/space/rockets/a24485421/spacex-brownsville-texas-spaceport/ , accesat la 2018-10-02)
22. SpaceX South Texas Launch Site ( https://en.wikipedia.org/wiki/SpaceX_South_Texas_Launch_Site , accesat la 2018-10-02)
23. SpaceX Seeks $500 Million Loan Via Goldman Sachs ( https://www.bloomberg.com/news/articles/2018-10-25/spacex-is-said-to-seek-500-million-leveraged-loan-via-goldman , accesat la 2018-10-02)
24. Musk shakes up SpaceX in race to make satellite launch window: sources ( https://www.reuters.com/article/us-spacex-starlink-insight/musk-shakes-up-spacex-in-race-to-make-satellite-launch-window-sources-idUSKCN1N50FC , accesat la 2018-10-02)
25. SpaceX’s Starlink satellites “happy and healthy” as Elon Musk fires managers and VP ( https://www.teslarati.com/spacex-starlink-satellites-happy-and-healthy-senior-managers-fired/ , accesat la 2018-10-02)
26. Mars 1 ( https://en.wikipedia.org/wiki/Mars_1 , accesat la 2018-10-02)
27. Virgin Orbit ( https://virginorbit.com/ , accesat la 2018-10-02)
28. Northrop Grumman ( http://www.northropgrumman.com/ , accesat la 2018-10-02)
29. Pegasus XL Launch Vehicle ( https://airandspace.si.edu/collection-objects/launch-vehicle-pegasus-xl-orbital-sciences-corporation , accesat la 2018-10-02)
30. Parker Solar Probe ( https://en.wikipedia.org/wiki/Parker_Solar_Probe , accesat la 2018-10-02)
31. China’s first private rocket mission to outer space ends in failure ( https://www.scmp.com/news/china/science/article/2170559/chinas-first-private-mission-outer-space-ends-failure , accesat la 2018-10-02)
32. Landspace fails to reach orbit with milestone private Chinese launch ( https://spacenews.com/landspace-fails-to-reach-orbit-with-milestone-private-chinese-launch/ , accesat la 2018-10-02)