În prima parte a articolului, după guest post, va fi tratată implicarea României în proiecte spațiale. Din nefericire, pe un ton nu foarte prietenos. Partea a doua are structura cu care cititorul obișnuit deja.
Occupy Mars
Vești despre Interior Exploration using Seismic Investigations, Geodesy and Heat Transport (InSight): totul pare în regulă până acum, anunță NASA. Mai avem 3 zile de așteptat până la asolizarea pe Elysium Planitia (un fel de Champs-Élysées mai arhaic 🙂 ). Atlasul geografic aferent se află aici.
InSight (sursa NASA)
MarCO (sursa NASA)
De remarcat că odată cu InSight-ul propriu-zis călătoresc spre Marte și 2 nano-sateliți numiți MarCO (Mars Cube One). Ei vor testa tehnologia de comunicare și datorită lor datele transmise în timpul coborârii vor ajunge pe Pământ (Pasadena/CA spre surpriza mea) in aproximativ 8 minute, fata de cateva ore daca se foloseste tehnologia deja existentă (Mars Odyssey și Reconnaissance Orbiter). MarCO sunt de fapt sateliți din familia CubeSat, având o dimensiune de 6 unități (detalii).
Sateliții MarCO
Programul MarCO a costat 18.5 mil USD, cei doi sateliți fiind numiți WALL-E și EVE. Distanța dintre fiecare din cele trei obiecte a fost de 10000 km pe durata zborului către Marte.
Cu trimitere directă la ROSA, drept reper pentru poziția noastră și potențialul viitor (plus frustrările aferente legate de recunoasterea măretiei noastre și negarea superiorității predestinate), CubeSat sunt un concept creat și apoi dezvoltat continuu de 2 universități californiene (Stanford & CalTech).
Guest post de Marius B.
Satelitul românesc
Știrea este deja veche și a fost dezbătută: România, prin și pentru Statul Major al Forțelor Spațiale Române, vrea un satelit de telecomunicații pe orbita geostaționară (GEO) pentru a scădea costurile aferente comunicațiilor prin creșterea lor.
Posibilități sau cum am ajuns aici:
– am primit ordin ni s-a sugerat sa avem un satelit de comunicații;
– cineva a glumit cu noi că ne lipsește un satelit și noi nu am înțeles gluma;
– în contextul armatei EU am zis că ne stă cel mai bine ca telegrafiștii Evropei;
– chiar există o cerere la nivel regional de servicii de comunicații militare;
– este acoperire pentru altceva;
– urmează încă o hoție;
– suntem o putere regională și chiar ne lipsește un satelit;
– mai marii (partide, parlament, guvern) nu au habar de ce își doresc;
– mai marii știu ceva ce noi nu știm.
Nu strică, totuși, încă o privire în oglindă la noi înșine; poate înțelegem ceva din ce reflexia pe care o vedem.
Zalmoxat-01 (în realitate Hispasat 30W-6) (sursa ESA)
Și cum ar fi dacă vom face o româneasca? Adică pentru satelit să primim o parte din bani de la UE/ESA și să îl comandăm la Space Systems/Loral sau la Boeing sau la Northrop Grumman, lansat cu Falcon Heavy. Să se învețe odată evropenii minte să se abțină să ne dea bani și atenție; nu le merităm.
Datoriile, datoriile le-am plătit? Sau participăm acum ‘pe caiet’ la tot ce se întâmplă?
ARCA
Bineînțeles, pe 20 noiembrie nu a avut loc nici un test. Dar pe 20 decembrie, sigur-sigur-sigur, vor avea loc două. Urmărind cu atenție ARCA vedem că pregătirile continuă.
23 noiembrie 2018: Am început integrarea sistemului de alimentare pentru motorul LAS 25D. Testele cu motorul aerospike au fost reprogramate și vor avea loc în aceeași sesiune cu cele pentru motorul LAS 25D. În acest moment are loc modificarea standului de teste pentru a putea instala motoarele aerospike și LAS 25D pentru testele din decembrie. (We started the integration of the feed system of LAS 25D engine. The aerospike engine tests rescheduled to start in the same session as LAS 25D. Major refitting operations are taking place at the test stand to accommodate both the aerospike and LAS 25D for December tests.)
LAS 25 aproape-aproape gata-gata-gata (sursa Facebook ARCA)
Deci nimic de la ARCA.
RoSA
Așa arată știrile de la RoSA:
- Proiectul Programului Satelitar de Telecomunicații Destinat Sistemului Național De Securitate, în discuție la M.Ap.N. – Președintele Agenţiei Spaţiale Române (ROSA), Dr. Fiz. Marius-Ioan Piso a avut miercuri, 21 noiembrie, la sediul Ministerul Apărării Naționale (M.Ap.N.), o întâlnire […] link
- The Romanian Space Agency and the Polish Space Agency to Enhance Their Cooperation – The President of the Romanian Space Agency (ROSA), Dr. Phys. Marius-Ioan Piso, and the President of the Polish Space Agency (POLSA), PhD, Dsc Grzegorz Brona, signed a Letter of Intent […] link
- Vizita Delegației ESA — Direcția Telecomunicații și Aplicații Integrate la București – Pe 22 noiembrie 2018, Agenția Spațială Română (ROSA) a organizat la București o întâlnire cu o delegație din partea Agenției Spațiale Europene (ESA), Direcția Telecomunicații și Aplicații Integrate, condusă de Dna Magali Vaissiere. link
- Top Space Industry Players are Participating at an industry day organised by ROSA and ESA in Bucharest – On 21 November, the Romanian Space Agency (ROSA) and the European Space Agency (ESA) are organising an Industry Day and Briefing on ESA’s Romanian Industry Incentive Scheme Call. link
- ROSA President Attended the ESA Intermediate Ministerial Meeting in Spain – On 25 October 2018, the President of the Romanian Space Agency (ROSA), Dr. Phys. Marius-Ioan Piso, attended the Intermediate Ministerial Meeting (IMM18), at ESA’s European Space Astronomy Centre (ESAC) in Villanueva […] link
În celelalte știri:
- NASA: Monday, Nov. 26: InSight Mission Landing on Mars (NASA TV Begins 2 p.m. EST)
- NASA: Sunday, Nov. 25, 1 p.m. EST: Final Mars InSight Prelanding News Conference
- NASA: Sunday, Nov. 25, 4 p.m.: Mars InSight Landing NASA Social
- NASA: NASA’s Commercial Crew Program Target Test Flight Dates
- ESA: Focus on VEGA developments
- ESA: Microlaunchers: new ways to access space
Navigând pe site-ul instituției, concluzia pe care oricine o poate trage este că la RoSA este vorba de rea-intenție sau incompetență. Starea site-ului:
– Secțiunea în limba engleză este inutilă; conține amestecate informații în limba română și engleză;
– Singura secțiune actualizată a site-ului este cea de știri și mare parte din știri se referă la președintele RoSA;
– Secțiunea dedicată proiectelor este neactulizată de cel puțin 4 ani;
– Lista programelor și proiectelor conține informții incomplete, inexistente sau neconcludente;
– Programele și proiectele nu conțin nici un fel de informații;
– Există un singur raport de activitate pe site, cel de pe anul 2015;
– Lista publicațiilor este neactualizată din 2014, în afară de titlu nefiind disponibilă nici o variantă electronică;
– Anunțul de colaborare este unul singur, în limba română la secțiunea în limba engleză, din 10 septembrie 2018 cu termen pe data de 18 septembrie 2018 și este de forma ‘nu vă spunem despre ce este vorba, trimiteți-ne scrisoare de intenție, noi vă anunțăm dacă ați fost selectați’.
RoSA, prima pagină a site-ului (sursa site RoSA)
RoSA, anunț (sursa site RoSA)
RoSA, proiecte (sursa site RoSA)
Informațiile disponibile despre presedintele RoSA spun că De-a lungul activităţii sale ştiinţifice, Marius-Ioan Piso a condus cu succes peste 40 de proiecte naţionale şi internaţionale de cercetare științifică dar şi de management, fiind autorul a 20 de brevete şi autor/co-autor a peste 110 de lucrări publicate sau prezentate la conferinţe ştiinţifice. Căutând în lista publicațiilor președintele RoSA (persoana care se află în marea parte a știrilor despre ESA) aflăm că a contribuit la lucrări științifice diverse:
- M. I. Piso, „Strings si Superstrings„, capitolul V în vol. Gravitatia (referenti Caius Iacob si D. Mangeron), 121, Grafix, 1991
- M. I. Piso, S. Sainar, „Numerical path-integral on a space-time lattice„, Proceedings of the I-st and II-nd Conferences on General Relativity and Gravitation, Bistrita, 1991-1992, 265, Ed. Crescendo, Iasi
- M. I. Piso, V. Dobrotescu, S. Slatculescu, S. Mamulea, „Magnetic liquid accelerometers„, Proc. of the 6th EUROSENSORS Conference, C05, San Sebastian, 1992
- M .I. Piso, C. Bostina, S. Mamulea, „Low frequency fluidic vibration attenuators„, Proceedings of the FASE’93 International Congress, 141 (1993)
- M. I. Piso, „Relativistic action over discrete paths in Euclidean spaces„, Nuovo Cimento 108 B, no.11, 1307, 1993
- N. Ionescu-Pallas, M. I. Piso, S. Sainar, „Solar System test for the existence of gravitational waves„, Rom. Astron. J., Vol 4, 1, 75 (1994) , index SAO/NASA ADS
- L. Vékás, M. I. Piso, „Romanian Magnetic Fluids Bibliography„, Rom. Reports in Physics 4-5 (1995)
- M. I. Piso, „Network of Research and Education in Space Science and Technology for Central, Eastern and South Eastern Europe” (invited lecture), ESA Colloquium on Legal Aspects of Cooperation with Central and Eastern European Countries, Prague (1997), Published by Kluwer, 1998
- I. Stroe, D. D. Prunariu, M. I. Piso, „Attitude control by the change of bodies relative position„, IAF, International Astronautical Congress, 50th, Amsterdam, Netherlands; 4-8 Oct. 1999. 1999, index SAO/NASA ADS
- M. I. Piso, „Contributii asupra tehnicilor spatiale pentru securitatea regionala si globala„, Dizertatie, Colegiul National de Aparare, Bucuresti, 1999
- I. Stroe, D. D. Prunariu, M. I. Piso, „Attitude control by the change of bodies relative position„, IAF, International Astronautical Congress, 50th, Amsterdam, Netherlands; 4-8 Oct. 1999. 1999, index SAO/NASA ADS
- N. Ionescu-Pallas, M. I. Piso, S. Onofrei, „Solar System test for the existence of gravitational waves„, General Relativity and Quantum Cosmology, Los Alamos National Laboratory e-print, gr-qc/0301033 (2003), xxx.lanl.gov/abs/gr-qc/0301033, index SAO/NASA ADS
- D.D. Prunariu, M.I. Piso, H. Barth, I. Stroe, G.V. Manciu, „Hermann Oberth’s Scientific Activity In Romania„, 54th International Astronautical Congress of the International Astronautical Federation, the International Academy of Astronautics, and the International Institute of Space Law, (2004) IAC-03-IAA.2.1.04
- C. Dobrota, M. Yamashita, M. I. Piso, C. Craciun, A. Keul, „Water Loss From The Biological Structure As The Main Effect Of The Low Magnetic Environment„, International Journal of Astrobiology, Supplement, 2004: DOI: 10.1017/S147355004
- C. Dobrota, M. I. Piso, A. Keul, „Does inhibition of poly (ADP-ribose) polymerase prevent energy overconsumption under microgravity?„, 36th COSPAR Scientific Assembly.
- R. C. Merrell, A. Lee, S. Yunkap Kwankam, B. Mwape, C. Chinyama, R. Latifi, M. I. Piso, F. Serban, „Satellite applications for telehealth in the developing world„, J Telemed Telecare. 2006;12 (6):321-4
- C. Dobrota, M. I. Piso, H. Banciu, A. Keul, „Microgravity effects on Arabidopsis thaliana energy pool„, 36th COSPAR Scientific Assembly. Held 16 – 23 July 2006, in Beijing, China. 2006 vol. 36 pp. 2963, 2006cosp…36.2963D, index SAO/NASA ADS
- V. Pop, M. I. Piso, „The role of the Romanian Space Agency in the Management of Natural Disasters, as a possible model for small Asian countries„, Conference on Space Law and Space Applications for Disaster Management in The Asia Pacific Region, Chiangmai, Thailand, November 22, 2006
- C. Cucu-Dumitrescu; M. I. Piso, „Formation Flying through Geodesic Motion and the Different Geometrical Requirements, in Emerging and Future Technologies for Space-Based Operations Support to NATO Military Operations„, NATO-RTO-MP-RTB-SPSM-001, 2007
- I. Gavat, D. Faur, M. I. Piso, F. Serban, M. Datcu, „Knowledge Based Image Information Mining System – KIM used for flooding and other risk assessments„, PV 2007 International Conference, executed October 9-11, 2007 at DLR, Oberpfaffenhofen/Munich, Germany.
- L. Cotora, M. I. Piso, „La modelisation du capital immateriel et sa valorisation sur le marche de l’entreprise„, Echanges 250, 74 (2008)
În primul rând se poate observa dizertația de la Colegiul de Apărare. Apoi, încercând o analiză a parcursului științific, există doar trei variante:
– un parcurs academic onest în prima parte a carierei, urmat de parcursul standard al celor care ajung la putere, marcat de fraudă și autoimpunere în orice lucrare științifică SAU
– un parcurs academic onest și apoi a fost victima slugărniciei celor din jur, dar nimeni nu l-a obligat să aibă numele pe lucrări la care nu a contribuit SAU
– un renascentist, capabil de toate aceste realizări, cu contribuții reale la toate acele cercetări.
Opinia autorului fiind evidentă, el poate doar ca acum, la final de secțiune, să îndemne cititorii ca împreună să ne aducem prinosul de recunoștință mărețului cârmaci, neobositului erou, simbolul viu al năzuințelor carpatine spre spațiu și viitor, titanul modern al cercetării aerospațiale, co-autor a peste 110 de lucrări publicate sau prezentate la conferinţe ştiinţifice:
Sunt zilele ce-n inimă aşteaptă
Şi care mărturii de timp rămân,
Căci ne conduce-o forţă înţeleaptă,
Institutul Spațial Român.
Şi-n fruntea lui cea limpede veghează
Un înţelept şi ne-nfricat bărbat,
Inimă tânără şi minte trează,
În care ţara-ntreagă s-a-ntrupat.
E Omul – Piso Marius-Ioan –
Iubit ca steagul nostru tricolor,
Ca steagul roşu, limpede văpaie,
În zborul liber către viitor.
Acum cititorul este rugat să evalueze și să tragă concluziile. Concluzia autorului este că cercetarea românească este de top: simpozioane, conferințe, întâlniri, mese rotunde, participări, summit-uri, fraudă, deconectare de viața reală, fără nici un rezultat în economie. Probabil aveau și ARCA dreptate atunci când îi acuzau pe cei de la RoSA.
Deci nimic de la RoSA.
Buran-Energia
S-au împlinit 30 de ani de la primul zbor – și singurul – al navetei Buran de pe 15 noiembrie 1988 și al doilea al Energia. Zborul Buran a fost fără echipaj, complet autonom. Bineînțeles, în configurația Buran-Energia. Dacă pe cititor îl interesează subiectul, există un articol în mai multe părți dedicar dezvoltării Energia (mulțumim, WW): partea I, partea a II-a, partea a III-a, partea a IV-a, partea a V-a, partea a VI-a.
Zborul Buran (mașinăria a avut indicativul OK-1K1) a avut doar două orbite, a durat 206 minute, după care Buran a frânat și a reintrat în atmosferă, aterizând la Baikonur, cu un vânt lateral de 61 km/h. Diferența la aterizare față de punctul dorit a fost de 3 metri lateral și 10 metri longitudinal. Totul a fost autonom; URSS Rusia nu a crezut și nu crede în factorul uman – Soyuz și Progress ajung autonom până pe ISS.
Buran-Energia [20]
ISS
De 20 de ani avem ISS. Primul modul lansat a fost Zarya, al doilea fiind modulul Unity.
Zarya (sursa NASA)
Modulul Zarya al ISS, cunoscut și ca FGB (rus Функционально-грузовой блок, engl Functional Cargo Block) este primul modul al ISS care a ajuns pe orbită, fiind lansat cu o rachetă Proton în noiembrie 1988. A fost modulul care a oferit energie electrică, propulsie, ghidare, capacitate de stocare și controlul atitudinii în primele etape ale asamblării ISS. Este folosit acum doar pentru stocare, atât internă, cât și externă.
Inițial a fost proiectat pentru stația spațială Mir, fiind folosit și pentru nava spațială Polyus. Dezvoltarea sa a fost finanțată de NASA și a fost construit între decembrie 1994 și ianuarie 1998. A înlocuit modulul Bus-1 al Lockheed Martin, costul Zarya fiind de 220 mil USD în loc de 450 mil USD pentru Bus-1. Motivele politice și de securitate, evident, au făcut ca inginerii sovietici să primească de lucru în continuare, după încheierea războiului rece.
Unity (sursa NASA)
Zarya a fost proiectat să zboare autonom pentru doar 6-8 luni, însă a zburat autonom aproape doi ani, datorită întârzierii în lansarea Modulului de Serviciu Zvezda. Zvezda a fost lansat la 12 iulie 2000 și a andocat cu Zarya la 26 iulie 2000. Zarya a fost construit pentru durata de viață de 15 ani, aceasta fiind deja depășită cu 5 ani.
Zarya are trei conectori de andocare: unul axial, în fața sferei de andocare – portul anterior; unul spre nadirul (fața aflată spre Pământ) sferei de andocare – portul nadir; unul axial, în spatele modulului Zarya – portul posterior. La portul anterior este conectat adaptorul PMA-1 (engl Pressurized Mating Adapter) care se conectează la modulul Unity, acesta asigurând legătura între segmentul rus (ROS – engl Russian Orbital Segment) și segmentul american (USOS – US Orbital Segment). La portul posterior este atașat Modulul de Servicu Zvezda. Portul inferior (nadir) a fost utilizat inițial de vehiculele Soyuz, însă acum este andocat la el modulul Rassvet; vehiculele care vizitează ISS folosind al doilea port al modulului Rassvet (portul Rassvet nadir) pentru andocare.
Unity și Zarya (sursa NASA)
Modulul Unity, cunoscut și ca Node 1, este primul modul construit pentru ISS de NASA/Boeing la Marshall Space Flight Center. Conține 6 porturi pentru andocare (anterior, posterior, babord, tribord, zenit și nadir). A fost lasnat pe 6 decembrie 1988 cu misiunea STS-88. Evident, a zburat în spațiu cu Zarya, fără echipaj, aproape 2 ani.
Unity și Zarya (sursa NASA)
La modulul Unity porturile sunt ocupate astfel:
– zenit: structura Z1 (Z1 truss)
– nadir: utilizat pentru vehiculele care vizitează ISS
– babord (stânga, engl port): Modulul Tranquility (Node 3)
– tribord (dreapta, engl starboard): modulul Quest (sasul ISS)
– anterior: modulul Destiny
– posterior: PMA-1 și în continuare Zarya
Zarya – model, poziționare și interior (sursa 1 – turbosquid; 2 – Wikipedia)
Unity – model, poziționare și interior (sursa 1 – turbosquid; 2 – Wikipedia)
ISS ar fi trebuit să își înceteze activitatea în 2020. A fost însă prelungită perioada de funcționare până în 2024.
ISS – diagrama modulelor (sursa NASA)
SpaceX
De la o vreme devine tot mai greu de urmărit SpaceX din cauza numărului mare de știri care spun ceva despre SpaceX. Săptămâna aceasta avem:
– A fost amânat zborul mașinii de gunoi spațiale – misiunea SSO-A care va lansa peste 70 de sateliți de mici dimensiuni;
– A fost programat zborul DM-1, primul al Crew Dragon, către ISS pe 7 ianuarie;
– BFR și BFS nu se mai numesc BFR și BFS, ci Super Heavy și Starship (Starship is the spaceship/upper stage & Super Heavy is the rocket booster needed to escape Earth’s deep gravity well (not needed for other planets or moons) a spus Elon Musk pe Twitter);
– SpaceX a primit un împrumut de 250 mil USD, cu 500 mil USD mai puțin decât doreau să împrumute, prin BofA;
– SpaceX a renunțat la a transforma o treaptă a doua a Falcon 9 pentru a studia coborârea BFR prin atmosferă; Elon Musk a tweetat Accelerating BFR instead. New design is very exciting! Delightfully counter-intuitive;
– Proprietarul navei Mr Steven (nava de recuperare a învelișului de protecție al sateliților) a intrat, se pare, în faliment;
– SpaceX face demersuri de a obține licența pentru a testa decolarea și aterizarea BFR;
– BFR prinde formă;
– NASA a făcut publică intenția de a investiga SpaceX și Boeing pentru a evalua cultura organizațională din punct de vedere al riscului asupra transportului cosmonauților.
Administratorul NASA (Jim Bridenstine) a explicat motivul investigației: If I see something that’s inappropriate, the key concern to me is what is the culture that led to that inappropriateness and is NASA involved in that? As an agency we’re not just leading ourselves, but our contractors, as well. We need to show the American public that when we put an astronaut on a rocket, they’ll be safe. Jim Bridenstine a mai spus că are a lot of confidence in the SpaceX team, însă culture and leadership start at the top. Anything that would result in some questioning the culture of safety, we need to fix immediately. Evaluarea ar trebui să se ocupe de everything and anything that could impact safety, conform declarației administratorului adjunct William Gerstenmaier.
Au urmat apoi declarațiile publice ale companiilor. SpaceX: Human spaceflight is the core mission of our company. There is nothing more important to SpaceX than this endeavor, and we take seriously the responsibility that NASA has entrusted in us to safely and reliably carry American astronauts to and from the International Space Station. Boeing: As NASA’s trusted partner since the beginning of human spaceflight, we share the same values and are committed to continuing our legacy of trust, openness and mission success. .
Contractele pentru Commercial Crew Program au fost încheiate în 2014 cu SpaceX și Boeing și au valoarea de 2.6 mld USD și 4.2 mld USD.
Investigația nu este despre aspectele tehnice, ci despre cultura organizațiilor: numărul de ore lucrate, politicile referitoare la droguri, stil de conducere. Investigația va fi desul de invazivă, fiind estimate câteva sute de interviuri, ideea lui William Gerstenmaier fiind că Is the culture reflective of an environment that builds quality spacecraft.
Se pare că totul a pornit de la un webcast în care Elon Musk a tras câteva fumuri dintr-un joint. În California marijuana este legală, dar contractele federale interzic orice drog și cer măsuri de prevenire și pedepsire a abaterilor.
Clauze contract CCtCap
Interwebsul a explodat după știrea referitoare la investigație, legăturile între câteva idei fiind repede făcute:
– articolul inițial a fost publicat în Washington Post, deținut de Jeff Bezos, care deține și Blue Origin;
– înaintea anunțului unul din administratorii adjuncți (Stephen Jurczyk) a declarat că NASA ar putea renunța la SLS dacă există pe piață BFS/BFR și New Glenn;
– politicienii care își doresc SLS pentru că SLS înseamnă economie și deci voturi sunt împotriva CCP (Commercial Crew Program);
– bănuit că ar fi capul răutăților este senatorul republican de Alabama Richard Shelby (fost democrat, trecut în 1994 la republicani, după Revoluția Republicană) deoarece în Huntsville Alabama se află Marshall Space Flight Center (MSFC);
– MSFC este dezvoltator și integrator pentru sistemele și vehiculele de lansare, fiind centrul care se ocupă de SLS (care până acum a ars 30 mld USD);
– din întâmplare, în Huntville se află și centrul de producție Blue Origin pentru motoarele BE-4;
– Boeing ar putea fi implicată pentru că are probleme și nu poate efectua zborul la data stabilită, așa că a pus în mișcare mașina lobby-ului (au existat informații despre cum Boeing a folosit deja un articol scris de un fost angajat al NASA și ulterior Boeing pentru a discredita soluțiile SpaceX);
– competiția între Boeing și SpaceX are în joc imaginea bazată de o parte pe prestigiu și tradiție, și de cealaltă pe mândria de a furniza inovații extreme;
– NASA a pierdut două navete perfect funcționale cu echipaj cu tot iar acum caută să câștige un joc de imagine pornind o vânătoare de vrăjitoare;
– evident, nu a fost ocolită ideea că NASA caută să avantajeze Boeing datorită vechilor legături, ajunse aproape de sânge;
– au apărut informații neverificate (Two sources indicated a political impetus behind the [Boeing/SpaceX safety review], and yes their intent is not really to help anyone. This appears to be something NASA is being forced to do…, Key people in Congress who never liked the [CCP] program to begin with.);
Uniunea Sovietică Rusia rezistă
Într-un articol publicat de trompeta sovietică Russia Today care preia declarațiile din Rossiyskaya Gazeta ale lui Vladimir Koshlakov – șeful Keldysh Research Center, ni se aduce la cunoștință că cel mai performant motor pentru călătorii interplanetare este cel sovietic, aflat aproape în fază de utilizare. Domnul a declarat că A mission to Mars is possible in the very near future, but that’s not an aim in itself. Our engines can be the foundation for a whole range of space missions that currently seem like science fiction. Institutul este exact cel care a dezvoltat Orgile lui Stalin în anii ’40 și lucrează la aces motor din 2009. Vladimir Koshlakov a mai declarat că Reusability is the priority. We must develop engines that do not need to be fine-tuned or repaired more than once every ten flights. Also, 48 hours after the rocket returns from space, it must be ready to go again. This is what the market demands. iar în legătură cu o expediție pe Marte și competiția cu SpaceX, declarația a fost: Elon Musk is using the existing tech, developed a long time ago. He is a businessman: he took a solution that was already there, and applied it successfully. Notably, he is also doing his work with help from the government.
Se pare că motorul este bazat pe un reactor cu fuziune fisiune răcit cu gaz, care antrenează un generator, care produce energia necesară funcționării unui motor cu plasmă.
Propunerea Uniunii Sovietice pentrju călătorii până pe Marte
Motorul sovietic
Nava interplanetară TEM (sursa NASA)
Mărunțiș
- Virgin Orbit a efectuat primul zbor cu vehiculele de lansare Cosmic Girl (prima treaptă, un Boeing 747) și Launcher One (a doua treaptă, racheta). Virgin Orbit este în concurență directă cu Pegasus XL al NGIS (funcțional) și Stratolaunch Systems cu viitoarele vehicule.
- NASA a ales locul de amartizare pentru roverul care va ajunge în februarie 2021 – Craterul Jezero. Lansarea este programată în iulie 2020 cu o rachetă Atlas 5. Este rezultatul unui proces de 4 ani, pe lista inițială fiind mai mult de 60 de posibile puncte.
- Cygnus NG-10 a ajuns la ISS. Progress 71 a ajuns la ISS. Poate, pe viitor, autorul va prezenta și informațiile și procedurile de andocare pentru fiecare dintre vehiculele care vizitează ISS.
- NASA a încheiat etapa în care puteau fi trimise propuneri pentru vehicule lunare.
- A mai fost discutat aspectul SLS, însă nu strică să adăugăm și câteva cifre: With $5.3 billion out of the $6.2 billion allocated for the Boeing Stages contract expended as of August 2018, NASA expects Boeing to reach the contract’s value by early 2019—nearly 3 years before the contract is scheduled to end—without final delivery of a single Core Stage or EUS.
Boeing 747 (Cosmic Girl) al Virgin Orbit în aer
Roverul marțian 2020 (sursa NASA)
Andocarea Cygnus NG-10, SS John Young
Andocarea Progress 71
Configurația ISS, 23 noiembrie 2018 (sursa NASA)
Interior Cygnus (sursa NASA)
Interior Progress (sursa 1 – Spaceflight101; 2 – Wikipedia)
Prospector lunar
Evenimentele
Lansările din această săptămână au fost:
- 16 noiembrie 2018: Soyuz | Progress 71P (succes; video lung, scurt);
- 17 noiembrie 2018: Antares | Cygnus NG-10 (succes; video lung, scurt);
- 18 noiembrie 2018: LongMarch 3B | BeiDou-3 MEO-17 & BeiDou-3 MEO-18 (succes; video);
- 21 noiembrie 2018: Vega | Mohammed VI-B (succes; video);
Lansările următoare:
- 19 noiembrie 2018: Falcon 9 | SSO-A, amânată;
- 27 noiembri0e 2018: PSLV | HySIS;
- 29 noiembrie 2018: Delta 4-Heavy | NROL-71;
- decembrie 2018: Pegasus XL | ICON, amânată;
- decembrie 2018: Long March 2D – SaudiSat 5A & SaudiSat 5B;
- 3 decembrie 2018: Soyuz | ISS 57S;
- 4 decembrie 2018: Ariane 5 | GSAT 11 & GEO-Kompsat 2A;
- 8 decembrie 2018: Long March 3B | Chang’e 4;
Evenimente din perioada următoare:
- 26 noiembrie 2018: amartizarea misiunii InSight
- 3 decembrie 2018: lansarea Soyuz MS-11 de la Baikonur către ISS
- 13-14 decembrie 2018: Geminidele, vârf de activitate
- 16 decembrie 2018: Cometa 46P/Wirtanen se va afla la cel mai apropiat punct de Soare
- 20 decembrie 2018: plecarea Soyuz MS-09 de pe ISS
- 21 decembrie 2018: Solstițiul de iarnă
- 22 decembrie 2018 17:49 GMT: Lună plină
Fotografia săptămânii
Fotografia săptămânii nu este o fotografie ci un film care arată frumusețea lumii văzută de sus. Liniștea aparentă a ei. Un film bazat pe o serie de fotografii periodice (~2/secundă) ale lui Alexander Gerst.
Pământul văzut de pe ISS
Atât.
Iulian
Errata. Articolul a fost modificat pentru a corecta informatia despre reactorul rusesc. Nu este un reactor bazat pe fuziune, ci fisiune.
Surse:
1. Site NASA ( https://www.nasa.gov/ )
2. Site ESA ( http://www.esa.int/ESA )
3. Site Roscosmos ( http://en.roscosmos.ru/ )
4. Site Kennedy Space Center ( https://www.kennedyspacecenter.com/launches-and-events )
5. Site ISRO ( https://www.isro.gov.in/ )
6. Site RoSA (http://www.rosa.ro/ )
7. Site SpaceX ( http://www.spacex.com/ )
8. Site Blue Origin ( https://www.blueorigin.com/ )
9. Site RocketLab ( https://www.rocketlabusa.com/ )
10. Site Stratolaunch ( https://www.stratolaunch.com/ )
11. Site Northrop Grumman ( http://www.northropgrumman.com/MediaResources/MediaKits/Space/Home.aspx )
12. Pagina Facebook ARCA ( https://www.facebook.com/pg/arcaspace )
13. Site ARCA ( http://arcaspace.com/ )
14. Site Spaceflight Industries ( http://spaceflight.com/ )
15. Site Orbit Fab ( https://www.orbitfab.space/ )
16. Progress Rocket Space Centre ( http://samspace.ru/ )
17. Site Virgin Orbit ( https://virginorbit.com/ )
18. Small Geostationary Satellite (SGEO) Overview ( https://artes.esa.int/sgeo/overview , accesat la 23 noiembrie)
19. European Data Relay Satellite System (EDRS) Overview ( https://artes.esa.int/edrs/overview , accesat la 23 noiembrie)
20. Molniya Research & Industrial Corporation ( http://buran.ru/ , accesat la 23 noiembrie)
21. Countdown to history – The inside story of how the UAE landed its first place in space ( https://emiratiinspace.thenational.ae/ , accesat la 23 noiembrie)
22. The international space station ( https://visual.ly/community/infographic/science/international-space-station , accesat la 23 noiembrie)
23. International Space Station ( https://en.wikipedia.org/wiki/International_Space_Station , accesat la 23 noiembrie)
24. Zarya ( https://en.wikipedia.org/wiki/Zarya , accesat la 23 noiembrie)
25. Unity ( https://en.wikipedia.org/wiki/Unity_(ISS_module) , accesat la 23 noiembrie)
26. NASA to launch safety review of SpaceX and Boeing after video of Elon Musk smoking pot rankled agency leaders ( https://www.washingtonpost.com/business/2018/11/20/nasa-launch-safety-review-spacex-boeing-after-video-elon-musk-smoking-pot-rankled-agency-leaders/ , accesat la 23 noiembrie)
27. NASA may try to kill SLS around 2022 after another $16 billion is spent ( https://www.nextbigfuture.com/2018/11/nasa-may-try-to-kill-sls-around-2022-and-another-16-billion-is-spent.html , accesat la 23 noiembrie)
28. NASA Launches Investigation Into SpaceX After CEO Elon Musk Smokes Weed On Videocast ( https://www.redstate.com/alexparker/2018/11/21/nasa-launches-investigation-spacex-coo-elon-musk-smokes-weed-videocast/ , accesat la 23 noiembrie)
29. Elon Musk Smoking Weed Sparks NASA Investigation Into SpaceX Workplace Safety ( https://www.newsweek.com/elon-musk-smoking-weed-sparks-nasa-investigation-spacex-workplace-safety-1226045 , accesat la 23 noiembrie)
30. NASA InSight Team on Course for Mars Touchdown ( https://mars.nasa.gov/news/8389/nasa-insight-team-on-course-for-mars-touchdown/?site=insight , accesat la 23 noiembrie)
31. Mars Cube One (MarCO) ( https://www.jpl.nasa.gov/cubesat/missions/marco.php , accesat la 23 noiembrie)
32. Elysium Planitia ( https://planetarynames.wr.usgs.gov/Feature/1784 , accesat la 23 noiembrie)
33. SpaceX Launches First Loan ( https://www.wsj.com/articles/spacex-launches-first-loan-1542748292 , accesat la 23 noiembrie)
34. SpaceX raises $250 million in high-yield loan sale ( SpaceX raises $250 million in high-yield loan sale , accesat la 23 noiembrie)
35. ‘Unlike us, Elon Musk is using old tech’: Russia shows off reusable NUKE ENGINE for Mars mission ( https://www.rt.com/news/443889-mars-nuclear-reusable-russian-rocket/ , accesat la 23 noiembrie)
36. Russia ‘tests’ key piece of nuclear space engine to revolutionize long-range missions ( https://www.rt.com/news/442521-nuclear-propulsion-system-russia/ , accesat la 23 noiembrie)