De ce este Rusia vesnicul Gica Contra al politicii mondiale?! De ce de cate ori Occidentul vrea sa-l ia de gat pe vreun dictator local, Rusia spune nu?! Pe langa considerente politice si geostrategice, de limitare a influentei americanilor si europenilor, poate cel mai important motiv este, ca de obicei, cel financiar.
Batalia pentru piete de desfacere este de fapt un foarte puternic stimulent in politica externa a oricarui stat responsabil. Asa cum extinderea UE sau crearea NAFTA, au avut la baza puternice motive comerciale, tot asa, opozitia Rusiei la diverse rasturnari de regim, trebuie privita prin interesele sale comerciale.
MIG-29, unul dintre produsele de varf ale Rusiei pentru export
FOTO: lumea-aviatiei
Dar ce anume poate exporta Rusia in tarile arabe?! Gaze si petrol in mod sigur nu, iar alte produse Rusia nu prea exporta pentru ca nu produce, cu o exceptie insa. O exceptie de zeci de miliarde de dolari pe an. Iar aceasta exceptie se numeste Industria Militara Rusa!
Inainte de caderea regimurilor comuniste, URSS exporta masiv tehnica de lupta in valoare de aproape 80 de miliarde de dolari pe an!!! Astazi abia mai reusete sa vanda de 13 miliarde de dolari!
Care sunt motivele pentru care industria militara ex-sovietica a pierdut o atat de mare felie din piata externa de armament?! Pai sunt si cauze interne, prima dintre ele ar fi disloutia URSS, o parte din fabrici sunt acum sub controlul altor guverne, ba mai mult decat atat, fostele surate din URSS fac concurenta serioasa industriei rusesti de armament, oferind practic aceleasi produse, piese de schimb sau munitii, dar la preturi mai speciale.
Ucraina este, in acet sens, cel mai bun examplu.
T-72, un alt produs foarte bine vandut inainte. Astazi, urmasii sai se vand greu.
FOTO: morozov.com
Dintre cauzele externe, prima ar fi deschiderea pietelor si posibilitatea multor clienti ai Moscovei, altadata captivi ai industriei rusesti, sa achizitioneze tehnica vestica. Cele mai bune exemple de clienti captivi ar fi: fostele state membre ale Tratatului de la Varsovia, India si mai sunt destule. Astfel scaderea drastica a comenzilor arata schimbarea la fata a hartii geopolitice de astazi.
Dar cu toate acestea exporturile rusiilor ar fi putut fi substantial mai mari, undeva la 20 de miliarde de dolari pe an, daca…Si aici intervine opozitia Moscovei la schimbarile de regim din Africa de Nord si Orientul Apropiat: Libia, Irak, Iran, Siria.
Numai pierderea Libiei a costat Rusia contracte in valoare de 4 miliarde de dolari, embargoul din Iran, alte 12 miliarde de dolari, iar caderea regimului sirian ar putea sa coste Moscova alte 5 miliarde.
Iar in urma acestor pierderi masive, sunt destule voci in Rusia care sustin, nu fara argumente, ca acesta este un razboi economic dus impotriva lor, prin mijloace economice si care are in vedere ingenuncherea economica a Federatiei. Iar oamenii aia au si ei dreptatea lor. In absolut nici o alta tara industria de aparare nu este atat de importanta ca in Rusia. Pe vremea URSS, chiar aceasta industrie a fost unul din motivele prabusirii tari si asta deoarece, pe timp de pace, fosta uniune cheltuia anual intre 20-25% din PIB pe industria militara.
BTR-80, membru al celei mai bine vandute familii de APC din lume
FOTO: military-today
Problema este ca nici astazi lucrurile nu stau tocmai bine. In prezent aproape 3 milioane de rusi lucreaza in industria de aparare, aproximativ 20% din locurile de munca din zona industriala, dar productivitatea muncii este un dezastru.
Practic Rusia, desi are tehnologie de varf, nu reusete sa-si mentina pe profit industria apararii, nu reuseste sa translateze in industria privata, tehnologii dezvoltate de ramura militara. Iar marea problema actuala este depasirea fizica si morala a utilajelor folosite in productie. Unul din motivele esecurilor din ultima vreme, sau a dezvoltarii greoaie a unor noii tipuri de armament, se datoreaza, pe langa coruptie si calitate slabe, uneori chiar imosibilitatii de a folosi linii de fabricatie noi si moderne. Adica este foarte greu sa construiesti SU-35 sau PAK FA, cu utilaje din anii “80.
Asadar opozitia Rusiei la schimbarea de regim in Siria si Iran are cauze mult mai pamantesti si prea putin de a face cu princiipile morale invocate. Iar aici sunt exact in aceeasi situatie cu cei care vor schimbarea: nici astia nu sunt intersati de democratie si vointa poporului, ci au si ei, la fel ca rusii, un popor de hranit, slujbe de aparat.
sursa: strategypage