Astăzi o să ne uităm la o poză, cea de mai jos. Este elocventă. Pentru cei care mai au vreun dubiu, liniile verzi reprezintă rețeaua de autostrăzi europene. România, țară membră NATO din 2004 și UE din 2007 are cea mai puțin dezvoltată rețea de autostrăzi din Europa. Nu este nevoie de statistici, se vede cu ochiul liber.
Cam așa arată rețeaua de autostrăzi a Europei Sursa: Google Maps
Ca să înțelegem cum am ajuns aici, declarațiile de mai jos sunt elocvente:
România nu are nevoie de autostrăzi, ne ajung drumurile naționale. – Traian Băsescu, Ministrul Transporturilor, 1999
Va garantez că peste 2 ani, România va avea 700 de kilometri de autostradă. – Traian Băsescu, Președintele României, 2009
România are 3 milioane de oameni să zicem, din forţa activă, în acest moment în Occident. Dintre care vreun milion sunt fierari betonişti, fierari şi aşa mai departe. Lucrează în construcţii, autostrăzi prin Europa. Au poate 1500 de Euro salariu. O spun foarte direct. De banii ăştia copiii se fac golani acasă şi nevastă-sa curvă. De 700 de Euro vin acasă jumătate. – Ioan Rus, Ministrul Transporturilor, 2015
(De ce nu s-au făcut autostrăzi?)
Păi, fiindcă nu poți să le iei șpagă la băieții ăia. De asta. Nu poți să le ceri șpagă, nu? Ăla nu-ți dă șpagă. Vine chinezul sa dea șpagă? Nu. – Mihai Tudose, Deputat PSD de Brăila, 2012Daca am avea autostrăzi, ar crește salariile și ar pleca multinaționalele. – Lucian Șova, Ministrul Transporturilor, 2018
Dacă în guvernarea tehnocrată făceam drumul în 6 ore, acum fac acest drum în 8 ore. Pentru că PSD a luat măsuri care au dus la creștere economică, sunt foarte multe camioane și alte mașini care au facut ca aceste drumuri să fie mult mai circulate. – Ioan Chisăliţă , Deputat PSD de Caraş-Severin, Martie 2019
Toate drumurile au început să fie aglomerate pentru că economia a crescut în cei doi de ani de zile foarte mult, asta înseamnă că şi mărfurile circulă mai mult. – Liviu Dragnea, Deputat PSD de Teleorman, Martie 2019
Mda… Halucinant ca de obicei când vine vorba de clasa politică post-decembristă. Deși suntem în Uniune de nu mai puțin de 13 ani și am avut la dispoziție fonduri europene importante pentru infrastructură (finanțarea europeană fiind de 85% din investiție), prea puține s-au întâmplat.
Nici în cazul căilor ferate nu stăm mai bine. Conform unui studiu făcut de firma Ford și publicat de HotNews în martie 2018, „trenurile de marfă au în Ungaria sau Austria viteze medii de 75 km/h, în timp ce în România media este de 15 km/h, spune John Oldham, șeful Ford România. O foarte mare problemă este vama dintre România și Ungaria, fiindcă trenurile pot sta acolo și o zi din cauză că țara noastră nu este în Schengen, a spus Oldham, la salonul auto SIAB. Trenurile de marfă din România pot face și mai mult de o zi dintr-o parte în alta a țării din cauza infrastructurii dezastruoase și a numeroaselor opriri de ore bune. În aceste condiții, multe companii au fost nevoite să renunțe la transportul pe calea ferată și au trecut la rutier, deși costurile sunt mai mari. […] Trenurile de marfă au viteze extrem de mici în România și din cauza infrastructurii precare cu numeroase restricții de viteză. Sunt porțiuni de zeci de km unde viteza este de sub 10 km/h și locuri în care trenurile staționează și 6-8 ore. În aceste condiții nu sunt rare cazurile în care un tren de marfă parcurge sub 300 km pe zi în România, în timp ce în Rusia sau China, țări care au investit și folosesc pe scară largă transportul feroviar de marfă, trenurile parcurg și 1.000-1.100 km/zj. Aceste țări sunt piloni de bază pentru celebrul Nou Drum al Mătăsii pe care trenurile ajung din China, până în Spania sau Marea Britanie.”
Dintr-un raport al Corpului de Control al primului ministru publicat anul acesta de economica.net, aflăm că „potrivit informaţiilor transmise de CFR SA, la data de 30.08.2019 se înregistrau 1.236 restricţii de viteză permanentă cu o lungime totală de 1.335 km. Ca urmare a instituirii restricţiilor de viteză, a fost diminuată viteza medie tehnică cu care se poate circula pe infrastructura feroviară la 68,86 km/h, în comparaţie cu viteza proiectată a reţelei de 86,30 km/h. Cu titlu de exemplu, viteza medie tehnică pe distanţa Bucureşti Nord – Braşov este de 66,78 km/h, în timp ce viteza proiectată pe această distanţă este de 122,54 km/h […] CFR SA a efectuat întreţinere, reparaţii şi reînnoiri într-un procent scăzut, fapt ce a condus la apariţia unui număr mare de restricţii de viteză, puncte periculoase şi închiderea unor linii, afectând astfel siguranţa feroviară şi implicit limitarea vitezei de circulaţie a trenurilor în raport cu viteza planificată.” Sursa: Economica.net
Deși „poporul” și investitorii au cerut insistent investiții în infrastructură, acestea s-au derulat extrem de lent sau deloc. Iar recentele exerciții militare de mare amploare nu au făcut decât să evidențieze și mai clar carențele infrastucturii rutiere și feroviare din România și celelalte țări est-europene.
Într-un interviu luat de Agerpres, fostul comandant al United States Army Europe, Benjamin (Ben) Hodges, evidenția și el problemele generate de infrastructura deficitară din România:
Romania must improve its road and rail network to ensure the efficiency of NATO operations. I really want to see improvement in infrastructure here, […]. What needs to be done now is to improve infrastructure – rail, highways, so that the rest of the Alliance can get here.
Ben Hodges a mai declarat:
Well, let me say it this way: at the conclusion of the Saber Guardian exercise, last year, we had equipment that was stuck in Romania for more than two months, trying to get it back to Germany. It’s a combination of capacity, regulations… That really opened my eyes to the challenge. That is not all Romania’s fault necessarily. The overall capacity for rail in Europe is inadequate to the task. It’s a problem that happens up in Germany. But this tells you that there is not enough capacity. We want to highlight today that requirement, the need for Romanian infrastructure to improve. Now, the EU is working on this military mobility as a priority. […] Romania needs to help, we want to help Romania highlight the infrastructure gaps. Another thing that US Army Europe did last year was a test, with putting a tank on the back of what we call an HET – a Heavy Equipment Transport – and drove it over the Carpathians, from Poland down to Mihail Kogalniceanu. It was very, very difficult. That highlighted the need to improve infrastructure. […] Well, yes, if you can connect the requirement – what does Romania need, what does NATO need, for different plans: what’s coming? what do we think might have to come here? how long will it take? when do we need it? – and then you see the gaps. And then you realize – oh, we’re going to have to increase rail capacity by 50% or by 100%, or identifying where you have bridges over your beautiful rivers that cannot hold a Leopard or an Abrams tank. You’ve got to make sure that bridging is capable of sustaining that kind of weight, not one time but hundreds of times.
O infrastructură rutieră și feroviară va contribui și la dezvoltarea portului Constanța și va crește atractivitatea României pentru investitorii străini, mai ales în contextul pandemiei, când este posibil să asistăm la relocarea unor industrii considerate strategice din China sau alte state îndepărtate înapoi în Europa.
Argumentul folosit până acum pentru atragerea investițiilor străine, forța de muncă ieftină, se va estompa (deja importăm forță de muncă mai ieftină din Asia) pentru că românii nu mai vor să muncească pe doi lei și-un cartof iar atunci România va trebui să prezinte alte argumente pentru atragerea acestor investiții: o forță de muncă educată și calificată, stabilitate la nivel legislativ și fiscal, asigurarea concurenței, mai ales în domeniul achizițiilor publice, ceea ce presupune eliminarea corupției și asigurarea respectării legii și o infrastructură care să permită și să faciliteze libertatea de mișcare a mărfurilor și forței de muncă.
În domeniul militar lucrurile sunt cât se poate de clare: e nevoie de mobilitate iar pentru a facilita mobilitatea trupelor și a furnitorilor este nevoie de infrastructură. Să nu uităm, logistica realmente câștigă un război.
Merită să ieșim în stradă ca să cerem drumuri mai bune? Eu zic că da! Până atunci, mergeți la vot.
Nicolae