Redam mai jos un scurt extras din interviul pe care l-am acordat doamnei Sabina Fati de la Europa Libera, interviu publicat in 17 iulie. Marturisesc ca acum mai bine de 30 de ani cand ascultam Europa Libera in familie seara pe furis, nu m-am gandit ca voi ajunge sa contribui si eu la activitatea lor. Dealtfel, cand mi-am prevenit familia ca urmeaza sa se publice un interviu cu mine, m-au intrebat la ce ora sa asculte…
Si acum extrasele…
Europa Liberă: Ținând cont de cei 3.000 de kilometri de frontieră pe care îi are România, cum ar trebui să-și organizeze apărarea? Doar granița pe Marea Neagră e vulnerabilă?
M Z: …
„Granița cea mai dificil de apărat este cea a instituțiilor statului nostru, a scenei politice, a serviciilor de informații și a presei. Căci Rusia va juca întotdeauna pe mai multe planuri, alternând amenințarea militară cu soft-power: mai un șantaj în Transnistria vizând R. Moldova și România, mai niște probleme cu alimentarea cu gaz (da, o parte semnificativă din gazul utilizat în România se importă), mai niște instigări la violență pe scenă politică românească lansate în presă, decredibilizarea instituțiilor statului român, găsirea unor idioți utili în structurile care se ocupă cu siguranță statului român, dar și în spectrul politic. Sub pretextul corupției politicienilor și al însușirii și pervertirii instituțiilor statului, tot mai des întâlnim în cadrul opiniei publice atitudini de genul : «pentru ăștia să muncesc sau să lupt în armata, pentru ca ei să fugă din țară în offshore-urile în care și-au mutat banii ?! » Ca rezultat, cumulat cu proastă organizare și campanii de media conduse cu amatorism, instituțiile jandarmeriei și armatei pierd rapid din credibilitate și găsesc cu greu recruți și sprijin. Ca studiu de caz, Vietnamul de Sud nu a dus lipsa echipamentului și sprijinului american, dar corupția, loviturile de stat și propaganda eficientă a Vietnamului de Nord au dus la desolidarizarea populației și armatei de statul sud-vietnamez. La toate aceste fronturi se adaugă dimensiunea economică: cazul combinatelor de oțeluri speciale, obiective strategice, vândute către ruși și delocalizate de aceștia; industria petrochimică, privatizată cu firme care dețin capital rusesc. Avem nevoie de investiții masive în infrastructură : energie, transport, comunicații, alimentație, medicală, chimică, surse de apă, așteptate de treizeci de ani, pentru a susține un război. De altfel, generalul Benjamin Hodges ne-a atenționat nu demult în legătură cu starea infrastructurii noastre, care crează întârzieri semnificative relocărilor de echipamente militare dinspre Germania și alte țări spre România, rute prioritare pentru NATO și România.”
Europa Liberă: Care ar fi urgențele de apărare la capitolul înzestrare?
M Z: „Principala urgență ar fi un Departament de achiziții al armatei (DpA) cu adevărat funcțional, capabil să pună cap la cap o strategie coerentă de înzestrare pe termen mediu și lung și care să se traducă în caiete de cerințe și proceduri de participare la licitații clare și transparente, și mai ales capabil să ducă la bun sfârșit achiziția în timp util. Apoi, nu avem nici pe departe transparența unui program de achiziții pentru următoarea decadă, așa cum au detaliat, de exemplu, polonezii pentru perioada 2014-2023. În ultimii ani au avut loc mai multe proceduri de achiziții de echipamente militare cu cerințe nerealiste, cum ar fi motoare cu norme de poluare inexistente în domeniul militar, navele considerate baterii de coastă, avionică și senzori militari pe elicopterele IGSU, etc. „
Europa Liberă: Am văzut că în ultimul an, generalul american Philip Breedlove, fost comandant al NATO a avertizat de mai multe ori asupra pericolului care vine dinspre Rusia. Cum ar arăta un atac de acest fel și cum ar fi apărarea României?
M Z: „Cum am menționat anterior, Rusia joacă pe mai multe planuri diplomatico-economico-militare. Un astfel de atac se face deja resimțit în zona informațională, a presei, apoi în cea politică, susțînând anumite formațiuni politice. Decredibilizarea instituțiilor statului, alimentarea nemulțumirii populației și instigarea la manifestații violente, alături de atacuri cibernetice ar putea face și ele parte din primul val, cel ale cărui efecte sunt mai puțin palpabile. Generarea unei crize sanitare, prin susținerea celor care se opun măsurilor de carantină sau izolare în timpul pandemiilor, poate face parte din arsenalul rusesc. Și încă nu am ajuns la un scenariu militar, acesta fiind mai puțin probabil pe termen scurt, atâta timp cât NATO rămâne în picioare, deși atât atitudinea președintelui american, derapajele Turciei, cât și semnele de întrebare ridicate de președintele francez arată că alianța nu se simte prea bine. Speculând puțin, am putea spune că o reușită a frontului rusesc este Brexitul, scoțând din nucleu dur decisional al UE un stat filoamerican și foarte vocal în privința Rusiei, astfel că binomul franco-german va putea duce o politică mai îngăduitoare față de Moscova”
Va invit la dezbatere si sa cititi interviul integral aici:
Marius Zgureanu
La urma, un pic de bibliografie pe tematica discutata – articole mai vechi publicate pe Rumania Military:
https://www.rumaniamilitary.