In urma raportului prezentat de IAEA, soarta Iranului se joaca… Ca si cum zona nu ar fi destul de inflamata deja, raportul in care se arata ca Iranul are in continuare intentia de a-si militariza o parte din programul nuclear, daca nu cumva este DOAR militar, da apa la moara Israelului in incercarea sa de a convinge SUA si UE ca un atac preventiv este, nu numai necesar, dar si singura solutie contra dezvoltarii armelor atomice de catre fundamentalistii iranieni.
Daca intradevar Iranul dezvolta arme nucleare sau este doar aceeasi placa folosita pentru justificarea invadarii Irak-ului in 2003, arme de distrugere in masa, din care americanii si britanicii nu au reusit sa gaseasca nici macar o poza, ramane de vazut. Oricum lovirea Iranului este pregatita de destul timp ca sa fie doar figura de stil… Iar Obama a anuntat ca desi SUA se va retrage din Irak, prezenta americana in Golful Persic va fi intarita.
Daca la problema nucleara iraniana, adaugam si proastele relatii dintre Turcia si Israel, si daca mai adaugam si Cipru…rezulta un cocteil cu un potential exploziv dezastruos, nu numai pentru Orientul Mijlociu, ci pentru Europa in ansamblul ei.
Pregatirea terenului din punct de vedere politic de catre Isreal, inceputa cu cativa ani in urma, s-a intensificat serios in ultimele luni, atat de serios incat si aliatul cel mai fidel al Statului Evreu, incerca sa puna un pic de frana avantului isrealienilor. De asemenea nici europenii nu sunt foarte incantati de incrancenarea cu care premierul israelian Benjamin Netanyahu priveste problema. La ultima intalnire dintre Sarkozi si Obama, cu ocazia G 20, presedintele francez s-a plans omologului sau american de faptul ca premierul israelian este “un mincinos”, iar americanul i-a dat dreptate!
Cand, pentru ca daca nu cred ca se mai discuta, Occidentul se va hotara sa “rezove” si sa “democratizeze” si Iranul ramane de vazut. In mod sigur Israelul nu va actiona de capul sau si va avea nevoie macar de un acord tacit in privinta unor lovituri preventive asupra instalatilor nucleare iraniene.
Iar daca atacul va fi doar unul limitat sau va fi inceputul sfarsitului pentru regimul actual de la Teheran, ramane de vazut. Desi sunt diferente mari intre Irak, Libia si Iran, nici statul islamic nu este foarte solid pe dinauntru. Exista si aici fractiuni, iar “opozitia democratica” stationata in afara tarii asteapta, gata oricand sa credibilizeze si sa arunce o paloare de elibereare asupra unui atac vestic asupra Iranului.
Nu trebuie uitata nici Arabia Saudita care mai mult de un dinte impotriva Teheranului, nu ieri de azi. Miliarde de dolari au fost pompati de sauditi in razboiul dintre Iran si Irak, in anii “80, doar din interesul de a vedea islamismul cazut, politic vorbind, si de asemenea trebuie stiut faptul ca Iranul siit nu se intelege deloc cu restul peninuslei arabe, ai carei conducatorii sunt suniti.
Mai trebuie aici amintite incidentele de asta vara din Bahrein unde armata saudita, preponderent sunita, a intervenit impotriva populatiei din Bahrein, in majoritate de peste 80% siita, pentru a sustine o monarhie sunita. Asadar religia si frica de o islamizare periculoasa, si deci pierdere puterii, ar putea aduce de aceeasi parte a baricadei atat state arabe din Golf, cat si state europene si culmea ironiei chiar Israelul.I