Am ramas dator cu o poveste.
Da, vom vorbi putin despre ce s-a intamplat in Los Angeles in 29 Aprilie-4 Mai 1992. Nu as vrea sa trecem asa prin poveste si aceste aspecte sa intre la rubrica “diverse” ci sa analizam putin doua dimensiuni: rolul unitatilor militare intr-o situatie de criza interna si cadrul legal.
Evenimentele din Aprilie-Mai 1992 se leaga fundamental de numele unei persoane: Rodney King, un individ de culoare aflat in proces cu politia pentru ceea ce la vremea respectiva se numea “police brutality” adica omul a fost abuzat de catre politie. Abuz de ordin fizic desigur.
In urma deliberarii instantei de judecata, juratii au fost de parere ca cei 4 politisti acuzati de lovirea lui Rodney sunt nevinovati, ca atare s-au pronuntat in aceasta directie. Cateva ore mai tarziu izbucneste un protest urias cu privire la aceasta situatie, un protest care a degenerat in lupte de strada. Aici nu as face niciun fel de analogie cu alte proteste in care fortele de ordine au intervenit, rapoartele post eveniment au demonstrat faptul ca cei jefuiti in timpul violentelor erau etnici asiatici, afro-americani si latino americani. In principiu cei care doreau sa isi desfasoare activitatea economica in continuare si nu si-au sistat munca dorita protestelor devenite lupte de strada. In special doua cazuri a doi conducatori de camioane cu alimente au ramas notabile, Lopez Fidel si Reginald Denny, ambii fiind batuti pana au intrat in coma.
Mai departe actele de violenta s-au intins pana in cartierul coreean, unde s-au provocat distrugeri masive.
In prima faza autoritatile locale si ulterior statale au incercat restabilirea ordinii publice, insa cu toate intaririle posibile acest lucru nu a fost cu putinta. Chiar Rodney King a facut pe 1 Mai un apel la incetarea violentei, apel celebru – „Can we all just get along?..” – care a ramas fara efect. Vazand acest lucru plus faptul ca autoritatile locale erau complet depasite, primarul Wilson a cerut ajutor federal, lucru confirmat in cateva ore de presedintele G. Bush Sr.
Urmatorul pas a fost chemarea unitatilor militare formate din rezervisti, California National Guard – N.G. In situatii de criza de regula sunt primii la fata locului deoarece, dupa cum mentionam si in articolul dedicat N.G., in fiecare oras mediu ca marime exista o structura de la companie in sus. In L.A. County efectivele N.G. se ridica la nivel de brigada.
In sustinerea efortului celor din N.G. au venit unitati detasate din Divizia 7 Infanterie – US Army si, spre ghinionul protestararilor violenti, 1st Marines Division. Cu putina istorie in spate, asa cum imi place mie, 1st Marines Division este cea mai mare si cea mai veche divizie de puscasi marini a SUA ce se indeletniceste cu arta razboiului incontinuu din 1914 cand ei, si nu altii, au ocupat Veracruzul. Cum le spune si mottoul “No better friend, no worse enemy!”. In cateva ore primele unitati USMC si US Army au ajuns la fata locului. Iar toate luptele au incetat in decursul a unei singure zile cu efortul militar aferent. In mod practic ce nu au reusit unitatile locale de politie in 3 zile au rezolvat militarii intr-o zi. Urmatoarea zi activitatea economica a reinceput insa trupele au plecat de abia in 9 mai.
Cu privire la subunitatile implicate, contingentul USMC a fost format din membrii 1st Light Armored Recon Battalion comandat de lt-col pe atunci John F. Kelly, ajuns general cu 4 stele si ulterior Congressman. US Army a trimis un contingent de infanterie usoara si politie militara de la Fort Ord. As nota totusi prezenta unitatilor de law enforcement/politie acolo unde situatia necesita arestari, retineri sau perchezitionari. La fel de important mi se pare decizia structurilor de comanda, de a detasa unitati de precizie, adica unitati de cercetare respectiv unitati de politie militara. De asemenea politia militara americana a demonstrat in aceasta situatie o instruire de exceptie luand in calcul faptul ca unitatile specifice zonelor de razboi actionau in oras iar numerele finale ale acestei “rascoale” sa-i spunem, arata asa: 63 de decedati, 2 383 de raniti si 12 111 de arestati. Cam cat la noi pe timp de pace, la un incendiu intr-un club, – Doamne, iarta-ne – mai putin arestarile.
Ca lectie de invatat pentru noi ar fi timpii de mobilizare pentru rezerva plus specificul unitatilor pe care le poti trimite pentru a lucra in zone populate de civili.
Acum pe parte legislativa este mai interesant subiectul pentru ca, asa cum am afirmat in trecut, ai o lege pe nume ”Posse Comitatus” care nu permite structurilor militare sa actioneze in interiorul SUA.
Si atunci ne putem intreba, bine, cum a fost posibila actiunea respectiva? Prin ordin asumat al presedintelui SUA (un fel de ordonanta de urgenta la noi) G. Bush a invocat “Insurection Act”/”Legea Insurectiei”, adica o lege din 1807, care prevedea posibilitatea unei insurectii interne armate si puteri organelor federale in cazul unei asmenea situatii. Un articol adaugat in 1956 la Posse Comitatus permite actiunea militara in interiorul SUA, aceasta putere fiind delegata presedintelui SUA de catre Congres. Adica doar prin invocarea “Insurection Act”-ului, ca unica exceptie la Posse Comitatus puteau fi mobilizate structurile militare SUA in interior. Asadar ordinul executiv 12804 din 1 Mai 1992 este actul prin care a fost posibila acesta “manevra juridica”. Avand in vedere ca acest ordin executiv nu a fost atacat in nici un fel de Congres, puterile delegate de catre Congresul SUA presedintelui putand fi oricand revocate, putem concluziona in mod cert faptul ca actiunea a fost pe deplin legala.
Inca se mai discuta aspecte juridice ale acestui eveniment si faptul ca in ordinul executiv nu este prevazut dreptul de a retine, perchezitiona si situatii asemanatoare delegate structurilor militare. Exista si opinii care afirma faptul ca posse comitatus cu exceptia din “Insurection Act” se refera strict la forte straine care provoaca o insurectie pe teritoriul SUA insa aceste opinii sunt cel mult minoritare.
Asadar, aceasta operatiune de criza mi-a trasat mie doua concluzii, mari si late:
-
Instructia unitatilor militare este de exceptie, cifrele rezultate de pe urma unei situatii exceptionale de ordine publica indica doar faptul ca nu putem discuta de neclaritati, abuzuri, lipsa de competenta, pasarea responsabilitatii.
-
Claritatea legislativa este exemplara, temei pe care s-a putut actiona fara a astepta mandate sau aprobari.
Cu siguranta au capitole deficitare, eu am spus de multe ori ca nu caut icoane unde ar trebui sa fie oameni, insa as sublinia ca managementul crizei la ei este exemplar si la nivel de an 1992.
Pe final un aspect care a ramas in mitologia urbana, fara a se putea proba ca s-a intamplat in realitate. Doi politisti au fugit dupa un hot, hotul a intrat intr-o cladire iar cei de la politie zaresc un pluton de puscasi marini. Politistii striga catre puscasi sa-i ajute cu formularea “Cover us, we’re going in”/”Acoperiti-ne, intram”. Diferenta la nivel de tactica este uriasa, politistul solicitand doar ca la intrare sa-I urmeze. Pentru plutonul de puscasi marini asta inseamna altceva, moment in care acestia au executat “Cover fire” lovind fatada cladirii. Intr-o secunda hotul a coborat din cladire si s-a predat politiei care a executat comanda culcat la nivel de record mondial viteza. Mai comic a fost ca dupa cateva secunde tot blocul a coborat si s-a predat plutonului de puscasi marini.
Desigur ca si eu m-am intrebat cu privire la veridicitate si capacitatea 5.56-ului de a penetra fatada unei cladiri, nu am date cu privire la cladire sau unde s-a intamplat, asa ca am luat acesta poveste a la Ion Creanga, am prezentat-o, si v-as ruga sa-o treceti in registrul “date anecdotice”.
Ma semnez al vostru lt(rez)
P.S. Orice comparatie cu noi devine chiar si mutatis-mutandis dar pastrand proportile inutila.
Surse documentare si surse poze:
http://www.militarymuseum.org/HistoryKingMilOps.html
https://la.curbed.com/maps/1992-los-angeles-riots-rodney-king-map
https://en.wikisource.org/wiki/Executive_Order_12804
https://la.curbed.com/maps/1992-los-angeles-riots-rodney-king-map
http://www.laalmanac.com/military/mi06.php
bonus:
Rezerva militara: La altii se poate – Fortele teritoriale de aparare poloneze