Feline – competitia suedeza si probabilitatea romaneasca

Marius Zgureanu

6 ani ago

Candva s-a incercat asta, dar n-a fost cu noroc:

Deoarece nici optiunile tarii noastre in materie de tancuri in viitorul apropiat nu sunt prea numeroase, sa mai rasfoim putin cateva date comparative intre cativa dintre potentialii principali competitori…

Incepem cu Leo 2A4 – principala carcasa disponibila in Europa – in inventarul polonez inaintea modernizarii la standard PL – imagini din interior: „oldies but goldies” totusi superioare lui T-55 AM2R.

Probabil ceva de genul celui de mai sus, cu mici modernizari la pret redus care sa-l apropie de un Leopard 2A5 sau Leopard 2 RI (almost Revolution), ar fi si varianta pe care o vizeaza MApN-ul nostru. Stocurile cumulate de A4 ale Bundeswehr, altor catorva operatori europeni si KMW ar putea urca spre 400 de carcase, dintre care insa foarte putine sunt cu adevarat in stare buna (vezi starea parcului spaniol, refuzat de cehi si de peruani). Sanse destul de mici pentru un buget serios, care sa permita aducerea la nivel echivalent Leopard A7+. Pentru ca… costa aproape cat un tanc nou! Operatiunea de modernizare a 103 Leo 2A4 si cativa A6 pentru Bundeswehr la ultimul standard A7 era estimata a costa pe la 760 mil. euro, deci aproape 8 mil. euro/tanc A4 modernizat (dupa altii, modernizarea a 68 de Leo2A4, 16 Leo2A6 si 20 de Leo2A7 la standard Leo2A7V – ar costa doar 118 mil. euro). Daca e sa comparam cu cele 4-4.5 mil. $ pentru readucerea la zero km si modernizarea la standard M1A2 a unui Abrams…

Leo 2A4 PL

Si acum, mai pe larg, cu cateva date din competitia suedeza de acum trei decenii pentru un lot estimat initial la 210 tancuri, posibil inca relevanta pentru ceea ce ne permitem si noi: Leopard 2 A5/STRV-122 versus Abrams M1A1, AMX-56 Leclerc si ipoteticul STRV-2000 (doar un concept).

Competitorii au fost evaluati in peste 151 de teste, vizand diversi parametri pe domeniile:

Mobilitate
Letalitate
Supravietuire
Comanda & Control
Fiabilitate & Intretinere
Factori umani
Formare

Comparatie protectie turele in competita suedeza, in functie de penetratori

Leopard 2 ”Improved”:

Cel mai bun scor cu munitie de antrenament
Cel mai scurt timp la tragere
Cea mai buna protectie balistica frontala
Singurul cu protectie in plafon
Cel mai fiabil si cu cele mai putine erori in teste
Cel mai potrivit sistem C2 pentru a fi modificat pe necesitatile suedeze
Cel mai mic consum de combustibil

Leopard 2 improved – comparatii intre solutia germana si cea suedeza – versus diverse amenintari

M1A2 ”Abrams”:

Cel mai bun scor cu munitie de razboi
Cea mai buna vizibilitate si sisteme de vedere pentru comandant
Munitia separata de compartimentul echipajului

Turela si sasiul M1A2 Abrams standard si cea imbunatatita cu blindaj compozit suedez

Leclerc:

Cea mai buna accelerare
Produs imatur la vremea respectiva, fiind un prototip;

Tabela consum in timpul testelor:

	Leclerc	Leopard 2 Imp	M1 A2 Abrams
Range driven	3000 km	3730 km	3800 km
Fuel used	41.400 liter	26.874 liter	56.488 liter
Fuel consumption	138 liter/10 km	72 liter/10 km	148 liter/10 km
Shots in total	235	271	289

Punctaj oferit de suedezi pe proprietatile tehnico-tactice:

	Leclerc	Leopard 2 Imp	M1 A2 Abrams
Mobility	2	1	3
Lethality	3	1	2
Survivability	3	1	2
C2	3	2	1
R&M	3	2	1
TOTAL:	14	7	9

Iata si alte cateva concluzii…

1.) Chiar si cei mai grei concurenti s-au comportat extrem de bine pe solul poros si inzapezit din nordul Suediei.

2.) Leclerc a afisat caracteristici superioare la mai multe capitole dar a fost cel mai complex, mai greu de asimilat si mai imatur tehnologic dintre proiecte. Initial a fost testat fara blindajul suplimentar, pentru a simula modulele acestuia fiind folosite elemente gen cutie-goala din plastic, inlocuite ulterior de module de blindaj suedeze.

Module balistice Leclerc

3.) Leopard 2 a fost ales dar cu o solutie suedeza de blindaj suplimentar si nu cu cea germana oferita initial, devenind standardul STRV-122A. La STRV122 protectia balistica a fost imbunatatita, pentru a putea face fata fara probleme in lupta cu T-80: a fost crescuta cu 70% in anumite zone, totalul modulelor adaugand peste 10 tone la masa lui Leopard 2A4 si pastrand inca posibilitate de evolutie si imbunatatire.

Teste de penetrare Abrams

4.) Abrams a fost testat cu blindajul de baza, fara cel suplimentar american DU (uraniu saracit) la care s-au adaugat in simulare module suplimentare compozite suedeze. Abrams a fost singurul care dispunea la acea data de un sistem de Management al Luptei (BMS) si avea un vizor performant pentru comandant, cu bemolul ca era doar termic, ceea ce nu a fost chiar pe placul suedezilor. Si STRV-122 a primit BMS cu GPS integrat precum si un telefon exterior pentru infanterie, iar sistemul de grenade declansate de senzorul de iluminare instalat a fost Galix cal.80mm, de provenienta franceza.

Pozitie rasteluri munitie Abrams vs Leopard 2 (mai expus la Leo2)

5.) Desi suedezii folosisera motor turbina, dar in configuratie hibrida pe STRV-103, doar pentru plus de putere la momente critice, au preferat in cele din urma un motor diesel.

Proprietati blindaj nano-ceramic vs ceramic si RHA (axa X: nivel protectie Axa Y – densitate traductibila in masa)

Din parcul de STRV-122A, doar 14 (ocompanie destinata misiunilor internationale) au primit si pachet antimina, devenind standard 122B, iarintre 2010-2011 a fost configurat un prototip la standardul 122B+, cu blindaj nanoceramic IBD Deisenroth si protectie 360° pentru mediu urban, tancul ingrasandu-se cu doar 350kg conservand latimea de 4m.

STRV-122B+

Castigatorul competitiei suedeze a fost decis nu doar pe criterii tehnice ci si pe capacitatea de offset oferita de fiecare producator, offset estimat la minim 100%.

Iata si cateva reprosuri fata de M1 Abrams (fata de M-60) dar si comparatii cu Leopard 2, la nivelul lui 1990, :

Comparatii performante (sursa)

pret nou per bucata de 4,2mil.$/Abrams versus 2,4mil.$/Leopard 2 (desi raportul volumului de productie era de aprox. 3 Abrams la 1 Leopard 2);
consum de combustibil cu 83% mai ridicat la Abrams in conditii de viteza constanta;
mentenanta neprogramata a turbinei AGT a tancului Abrams era de 5 ori mai deasa decat in cazul motorului diesel al M-60;
mentenanta Abrams de 3-4 ori mai scumpa decat a M-60;
raportul de numar de ore de intretinere/ ora de functionare: 1 pentru M1 la o disponibilitate de 81%, respectiv 0,7 pentru M1A1 la o disponibilitate de 79% din parc.
mobilitate: 23,9CP/tona la Abrams versus 24,7 CP/tona la Leopard 2 si senile cu pernite de cauciuc fixe/neinlocuibile in cazul Abrams, dezavantajoase d.p.d.v. al aderentei in conditii de noroi sau zapada/gheata. Durata de viata redusa a senilei de Abrams, sub jumatate din cei 4000km ceruti de U.S. Army;
stoc de munitie de doar 40 de lovituri cal. 120mm pentru Abrams, usor inferior celui de 42 proiectile de pe Leopard 2;
Desi rastelul de munitie din spatele turelei Abrams este izolat cu perete culisant anti-foc si anti-explozie, doar 17-18 lovituri au loc acolo pentru accesare imediata, inca 17-18 in aceeasi locatie dar neaccesibile imediat pentru incarcator fiind in spatele ochitorului, restul munitiei fiind pastrate intr-un alt rastel spre compartimentul motorului (etansat cu usi, similar celui din turela) precum si un altul mai mic pentru tragere rapida (se pare prezent doar la Abrams cu tun cal. 105mm) in interiorul compartimentului echipajului. Aceasta afecteaza si rapiditatea incarcarii tunului, dincolo de un anumit numar de lovituri servantul fiind obligat sa caute munitia in restul compartimentului echipajului sau sa reincarce rastelul principal.

Pozitii rasteluri Abrams

semnatura infrarosie mult mai importanta in cazul evacuarii de gaze a turbinei de M1 Abrams, comparativ cu cele diesel;
insuficiente mitraliere pe primele versiuni/loturi de Abrams si inexistenta unei mitraliere grele .50cal – probleme rezolvate ulterior.

Abrams M1 dotat deja cu .50cal

sistemul de transmisie al Abrams nu permitea folosirea eficienta a unei lame de buldozer, sasiuri de M-60 fiind dotate complementar in acest rol;

Cerinte U.S. Army vs. performante Abrams (sursa)

Rastel in sasiu de Abrams

Evident, pana in ziua de azi o parte dintre aceste neajunsuri ale primelor variante de M1 Abrams au fost partial corectate in versiunile M1A2 si M1A3, fiind totusi destul de dificil a corecta ulterior elemente ce tin de designul produsului.

Amu’, sa nu disperam, dar pana si Leo2 A6 are micile lui limitari:

Daca tot e sa criticam, atunci sa fim impartiali!

Si ca s-o lamurim si pe aia cu masa vis-a-vis de infrastructura noastra tot mai deficitara: Leopard 2 a fost proiectat initial pentru o masa de 55 de tone – atat cantareste un Leo 2A4 echipat de lupta, iar A5-ul suedez s-a ingrasat cu cel putin 10 tone fara a avea tunul cu teava lunga RH-120/L55.
Abrams M1 cantarea 54 de tone, iar M1A1 ajunge la 57 de tone, in timp ce ultimele variante trec de 65 de tone. Varul sau, Rotem K1 cantarea 51 de tone, iar K1A1 atinge 53 de tone. Mai noul Rotem K2 e déjà la 55 de tone iar Ariete italian e la 54 de tone.

Dupa cum s-a anuntat deunazi iar noi stim ca se incerca inca de prin 2012-2013, MApN este interesat de achizitia unui prim lot de 60 de tancuri Leopard 2 A4 usor modernizat la un standard apropiat de A5. Este vorba exact de un batalion de 54 de masini la care se adauga inca 6 vehicule dedicate scolii de tancuri.

Iata (de) ce stim de mai demult… TR-2000 / STRV122 – Leopard 2 A5:

… la un EXPOMIL