Un proverb chinezesc spune: daca vrei sa pariezi, stabileste pentru inceput trei lucruri: regulile jocului, miza si sfarsitul jocului! Cu totii mizam si jucam asa cum vrem in viata, fie ca urmam anumite reguli, fie ca le concepem. Dar ce se intampla atunci cand miza ta este si a mea, iar intr-un final a tuturor? Riscam sau ne retragem?
Vrem mai mult intr-un timp mai scurt; “totul sau nimic” a devenit mai degraba o deviza decat un titlu de film comercial. Prea putin timp pentru cat am vrea sa facem, dar in curand vom rezolva si acest inconvenient temporal: timpul va cere socoteala omenirii iar pedeapsa va fi una rudimentara cu conotatii biblice – lapidarea !
Am rezolvat eficient primul impediment asa ca imi pot permite sa trec la urmatorul nivel: exploatarea. Acest cuvant de origine franceza contine o polisemie destul de periculoasa.
Cu referire la oameni, sensul este unul negativ, brutal ce se traduce simplu prin a te folosi de cineva sau de munca cuiva astfel incat sa iesi in castig. Primul lucrul care imi vine in minte este comertul cu sclavi, practica ce a incetat destul de tarziu – Imperiul Britanic abolind-o pe intreg teriroriul sau in 1807, incriminand sclavia destul de recent, in 2010. Un alt sens este acela de punere in valoare a unui bun natural sau sistem tehnic; o imbinare de contradictii nascatoare de intrigi. Sintetizand, cand e vorba de oameni e de rau, cand e vorba de bunuri, obiecte neinsufletite, e de bine; a doua problema rezolvata. Urmarind preceptele Coranului ce indeamna credinciosul la indoiala si cautarea perpetua de raspunsuri, fac un salt catre a treia problema: exploatarea de resurse naturale. Mai sus am stabilit faptul ca acest lucru este permis si chiar benefic. Gazele, titeiul, aurul etc. – care sunt in definitiv daturi naturale – ce zac in pamant trebuie sa fie folosite si folositoare.
Compromisul acesta rezida din consensul la nivel global la care s-a ajuns; pe moment, progresam intr-o astfel de maniera iar prosperitatea si traiul decent – drept universal dar si constitutional relevat in articolul 47 (1) – ne parvin astfel. Imi permit sa bifez si acest pas facut catre cunoasterea absoluta. Desi s-ar parea ca lucrurile sunt transparente si la vedere, drumul de-acum este invaluit intr-o ceata ce cu greu poate fi strapunsa si dispersata. Consensul devine prilej de polemica deoarece, in scena, isi face fastuoasa intrare a patra problema: modul in care exploatam resursele naturale
Aici ma opresc din avantul raspunsurilor si incerc, pe cat posibil, sa ma edific pe mine insumi in aceasta privinta. Detalii tehnice nu detin si nici pregatirea mea nu ma indeamna foarte mult catre aceasta latura. Ceea ce stiu cu siguranta este ca, aceste bogatii ale solului sunt extrase prin niste sonde care sapa pana la o anumita adancime. Continutul este mai apoi prelucrat ( titeiul este rafinat si devine petrol ) in diverse instalatii iar apoi sunt transportate sau distribuite prin intermediul conductelor – maritime sau terestre. Noutatea ar fi aceea ca multe din aceste zacaminte se gasesc la adancime destul de mare, iar in cazul gazelor in compozitia unor roci. Aceste instalatii care foreaza, pe langa faptul ca reusesc acest lucru destul de lent, sunt in acelasi timp si costisitoare – au nevoie de generatoare de curent electric pentru a fi in functiune in permanenta; daca s-ar incerca exploatarea la o adancime mai mare, cu acest tip de tehnologie, in mod evident costurile ar creste iar industria de specialitate nu ar mai fi profitabila.
Aceasta restrictionare necesita o solutie; aceasta se regaseste sub forma fracturarii hidraulice. Tin sa precizez ca aceasta tehnologie a fost folosita pentru prima oara in anul 1947, in mod experimental; doi ani mai tarziu, aceeasi firma americana Stanolind a realizat prima operatiune de fracturare hidraulica de extragere a gazelor naturale din bazinul Hugoton, Kansas
sursa http://www.halliburton.com/public/projects/pubsdata/Hydraulic_Fracturing/fracturing_101.html
Tot in cadrul acestui site se regaseste si o prezentare interactiva a acestui tip de tehnologie. Practic, aceasta tehnica consta in amestecul de apa cu nisip si chimicale, amestec care mai apoi este injectat la presiune ridicata intr-o sonda pentru a crea fracturi mici, pentru ca diferite fluide precum gazul sau titeiul sa poata migra catre put. Odata ce sonda a fost depresurizata (eliberata presiunea hidraulica), mici granule de nisip si oxid de aluminiu mentin aceste fracturi deschise. Cuantificand acest amestec rezulta ca intr-o proportie de 90% este apa si 9,5% nisip, aditivii chimici contabilizand 0,5%
In general, in compozitie se regasesc intre 3 si 12 aditivi chimici printre care: sodiu si potasiu, acid citric, clorhid de sodiu, acid hidrocloric, methanol etc. Cu exactitate nu putem stii deoarece companiile din domeniu nu fac publice aceste detalii, starnind astfel diferite reactii ale publicului larg. Inconvenientele acestei tehnologii au fost puse in discutie de catre contestatari, doua dintre acestea fiind principale in opinia mea:
1. presiunea cu care se injecteaza in sol compozitia respectiva recreeaza procesul de miscare tectonica ce are loc in mod natural; facturarea hidraulica survine in natura, in cazul nostru vorbim despre o fracturare hidraulica indusa in mod artificial – cutremure create prin actiunea omului
2. elementele chimice folosite raman in sol putand afecta apele subterane; volume mari de apa sunt necesare in tot acest proces, lucru ce necesita tratarea ca
Evident ca in toata aceasta ecuatie, mediul inconjurator reprezinta atat “miza” cat si cheia succesului/esecului. Solutia tehnologica propusa, se pare ca a devenit ea insasi o problema. La mijlocul articolului am mentionat faptul ca aceasta ultima parte va fi greu de abordat si solutionat, insa nu imposibil. Simetria este intotdeauna cea care restabileste echilibrul si aduce cu sine o nota de fascinatie. Firma americana Expansion Energy
t si depozitarea apelor uzate
http://expansion-energy.com/vrge_non-hydraulic_fracturing_technology
aduce sperante – speram nu desarte- intr-o perioada de lamentari si ezitari. Acestia au patentat tehnologia intitulata VERGE care se pronunta, dupa cum se precizeaza pe site-ul acestora, “VeRGE” ( de ce asa cred ca va ramane un mister ce preconizez ca va fi chiar imposibil de deslusit ). Inventia acestora elimina apa cat si aditivii chimici, de aceea este supranumita “ fracturare uscata” ( “dry fracking”). Pe scurt, noua tehnologie foloseste gazul natural supus procesului de criogenie-inghetat in mod artificial- ce se afla in puturile din apropiere sau in bazinul supus exploatarii, gazul astfel obtinut devenind mijlocul prin care se realizeaza extractia intr-un mod non-toxic. Tot ceea ce trebuie de stiut despre aceasta inventie se regaseste deteliat in aceasta prezentare –––
http://expansion-energy.com/yahoo_site_admin/assets/docs/VRGE_Non-Hydraulic_Fracturing_Technology_-_Expansion_Energy_LLC_-_FINAL_-_Non-Confidential_version_-_August_2013.240232303.pdf
Personal nu sunt in masura sa explic cu exactitate si intr-o maniera accesibila toate informatiile prin simplu fapt ca nu detin pregatirea necesara; adresez o invitatie tuturor celor care pot contribui la o mai mare intelegere sa o faca.
Lasand la o parte taramul tainic al stiintei, revenim la realitate pentru a avea o perspectiva la nivel global asupra fracturarii hidraulice; postul de televiziune rusesc RT ofera o privire de ansamblu http://rt.com/news/global-fracking-protest-updates-405/ In cadrul filmuletului se face referire la actiunile de protest din intreaga lume, inclusiv din Romania. Exista in acest sens chiar si un reportaj facut la Pungesti (Vaslui). Trebuie mentionat faptul ca Romania face parte dintr-o retea internationala, ochii lumii fiind atintiti si asupra noastra; modul in care romanii vor gestiona acest impas va fi supus unui filtru destul de intransigent. Conduita jurnalistilor cat si a politicienilor trebuie sa fie conforma cu standardele mondiale-transeuropene- deoarece o eventuala greseala ar putea avea consecinte destul de neplacute. Riscul de a adopta atitutidini extreme, lipsite de ratiune si dialog, inseamna automat in situatia actuala, un raspuns agresiv dat potentialului economic national. Asadar, rusii sunt cu ochii pe noi: respecta Romania “regulile jocului” sau concepe altele? Un exemplu de reactie ferma este cea a statului francez care a interzis printr-o lege utilizarea acestei tehnologii pe teritoriul acesteia. http://m.hotnews.ro/stire/15779029
Situatia din Marea Britanie este una antagonica: populatia impotriva iar primul ministru, David Cameron, pro. Argumentand pozitia domniei sale, a sustinut faptul ca se vor crea mii de locuri de munca iar facturile la curent se vor diminua considerabil: ”Este simplu – facturile la gaze si curent vor scade cand aprovizionarea cu energie domestica va creste” http://www.bbc.co.uk/news/uk-politics-23662583
In privinta sigurantei tehnicii si tehnologiei folosite in procesul de extractie, domnia sa a declarat ca o reglementare adecvata in aceasta privinta ar putea linisti spiritele. Se pare ca acest cuvant “exploatare” are inca o incarcatura speciala, dupa cum faceam referire la inceputul articolului la comertul cu sclavi.
Situatia actuala din Olanda merita inclusa in tot acest cerc in jurul caruia ne invartim de ceva timp. Bazinul gazifer din Groningen este cel mai mare din Europa, gazele de sist fiind cele ce asigura un venit statului in valoare de 15 miliarde de dolari. Extractia gazului a inceput inca din anul 1960, insa in localitatea Loppersum fracventa cutremurelor a crescut brusc anul acesta http://www.nytimes.com/2013/03/27/world/europe/more-earthquakes-in-loppersum-the-netherlands.html?pagewanted=1&_r=1
In primele sase saptamani ale acestui an s-au inregistrat 18 cutremure, fata de un numar de 20 anual inainte de 2011.
Locuitorii cat si autoritatile locale se tem de un eventual cutremur cu o magnitudine ridicata,ceea ce ar avea ca rezultat o catastrofa; cladirile din caramida au fost subrezite, constatandu-se crapaturi in interiorul unor case iar dauna totala intr-un singur caz se ridica la peste 500.000 de dolari. Consortiul format din Exxon Mobil si Shell –cel care exploteaza in zona respectiva – a pus la dispozitia autoritatilor suma de 130 de milioane de dolari pentru consolidare. Totusi, nemultumirile sunt si din cauza faptului ca sumele obtinute de pe urma exploatarii nu se reintorc sub forma investitilor in zona. Un cutremur cu magnitudinea de 3,0 pe scara Richter a avut loc in iulie anul curent- Telegrah.co.uk
Tehnologia folosita nu este cea a fracturarii hidraulice ci pur si simplu se foreaza; purtatorul de cuvant al consortiului sustine faptul ca aceste cutremure au drept surse compozitia naturala subsolului. Un lucru e cert: anxietatea instaurata in sanul comunitatii este una palpabila ce trebuie prioritizata indiferent de interesele economice sau politice.
Cu nerabdare astept “sfrasitul jocului” ce pare ca nici nu a inceput!
Atentie, SE PARIAZA!
– Costas – Suntem Romania